Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1989 (Anul 22, nr. 6010-6086)
1989-06-14 / nr. 6072
Anul XXII. Nr. 6072 4 pagini 50 bani MIERCURI, 14 iunie 1989 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 21,01 Zile trecute : 165 Zile rămase : 200 1 ' "" JW La Ateneul Român s-au desfăşurat, marţi, lucrările în plen ale Simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în organizarea , Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. D D un mijloc de iunie, în anotimpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii, din Capitală şi din întreaga ţară, şi-au dat întîlnire sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia poetului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanţi de frunte ai vieţii cultural-ştiinţifice din ţara noastră, precum şi oaspeţi de peste hotare, cunoscători ai operei rmanesciene, întreaga desfăşurare a Simpozionului omagial, care încununează bogata suită de manifestări organizate la oraşe şisate cu prilejul acestui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilorşi aprecierilor cuprinse în Mesajul adresat participanţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarăşul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. (Contimiore In cogoto) omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu MESAJUL tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a cîntat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cultură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decât Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în valoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia „La steaua“: „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atît de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă“. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — în „Scrisoarea a IlI-a“ — hotărîrea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa. „Eu ? îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul.. . Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este“. Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorîte din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina“: „Cine-a îndrăgit străinii,/ Mînca-i-ar inima clinii,/ Mînca-i-ar casa pustia,/ Şi neamul nemernicia !“. Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii în roiţii proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi proletar“ — la luptă unită împotriva vechii orînduiri: „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă,/ Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!/ Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă,/ Făceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,/ Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!“. Cit de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şi viitorul ţării noastre, cît de luminoasă şi înălţătoare se arăta dragostea lui pentru pămîntul patriei! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, ma (Continuoro in pag. a l-al Ieri, la Miercurea-Ciuc, s-a deschis Tîrgul de primăvară-vară al cooperației. — relatări în pagina a 2-a — PROLETARI DIN TOATE TARILE. MOTI-VA ♦ Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popularjudeţean TELEGRAMA Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Participanţii la Simpozionul omagial dedicat centenarului Mihai Eminescu vă aduc, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — marele Erou între eroii neamului românesc, ilustru conducător de partid şi de ţară, strălucită personalitate a lumii contemporane, înflăcărat luptător pentru libertatea, independenţa şi prosperitatea naţiunii române — un cald şi vibrant omagiu, expresia sentimentelor de aleasă stimă, neţărmurită dragoste şi fierbinte recunoştinţă pe care scriitorii, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, asemenea întregului nostru popor, la nutresc faţă de exemplara şi prodigioasa dumneavoastră activitate consacrată înfloririi patriei, formării omului nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste şi comuniste in România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, sentimentele noastre de aleasă consideraţie şi deosebită preţuire tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, căreia îi adresăm, şi cu acest prilej, întreaga noastră gratitudine pentru îndrumarea şi sprijinul permanent acordate literaturii şi artei, activităţii din domeniul ştiinţei, culturii, educaţiei şi invăţămîntului. Participanţii la simpozion au primit, cu profunde sentimente de respect şi satisfacţie, căldurosul mesaj adresat de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte omagiu şi cea mai înaltă cinstire adusă marelui nostru poet ce a oglindit în opera sa, ca nimeni altul, trecutul, alesele însuşiri ale poporului român, aspiraţiile sale de dreptate, libertate şi înălţare a României, apreciere de autentică simţire patriotică ,ce ilustrează dragostea şi preţuirea pe care noi, toţi o purtăm Luceafărului poeziei româneşti. Evocînd valoarea fără egal a creaţiei eminesciene, in cadrul lucrărilor simpozionului a fost subliniată cu pregnanţă grija permanentă şi înalta consideraţie manifestate de conducerea partidului, personal de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, faţă de cunoaşterea şi valorificarea operei, de aprofundarea cercetărilor privind viaţa şi activitatea poetului. Cu deosebită satisfacţie, participanţii la simpozion au eviden(Continuare In nap a 3-a) Se munceşte cu multă răspundere la întreţinerea culturilor Acum, o dată cu încetarea ploilor şi încălzirea vremii, cooperatorii, mecanizatorii, toţi locuitorii satelor harghitene se mobilizează din nou. Au reînceput lucrările de întreţinere a culturilor, se munceşte organizat şi cu înaltă responsabilitate, pentru calitatea deosebită a fiecărei lucrări executate. La Cooperativa Agricolă de Producţie Ditrău, sute de oameni au fost prezenţi ieri în cîmp, la întreţinerea culturilor prăşitoare, a legumelor, la recoltarea şi însilozarea furajelor. Cartofii au fost prăşiţi mecanic de două ori, pe întreaga suprafaţă cultivată, de 270 de hectare, iar pentru a treia oară , pe ceva mai mult de 200 hectare. Sfecla de zahăr, printr-o bună organizare a muncii a fost prăşită mecanic pe toate cele 40 de hectare însămînţate, iar manual, de către cetăţenii comunei, de două ori. De asemenea, sfecla furajeră, 20 de hectare însămînţate, a fost prăşită pe întreaga suprafaţă mecanic, iar manual tot de două ori. Parte din forţa de muncă este mobilizată aici, la lucrările de întreţinere corespunzătoare a legumelor însămînţate, ori plantate, pe o suprafaţă de 30 de hectare. Este vorba de prăşitul al doilea al morcovilor, ridichilor de iarnă, a verzei, cepei, gulioarei şi a dovleceilor, fiecare dintre aceste culturi fiind cultivată pe cîte 5 hectare. De ieri a început şi recoltarea furajelor, respectiv a trifoiului, reuşindu-se a se cosi, cu o maşină, o suprafaţă de 10 hectare, trifoi ce urmează a fi însilozat o dată cu sosirea echipelor de mecanizatori şi a maşinilor ce se află în aceste zile în zona Cristurului, pentru a da o mînă de ajutor celor din această parte a judeţului nostru, se va trece şi aici cu forţe sporite la strîngerea furajelor, la însilozatul (Continuare in pag. a 3-a) Anton BORS TI. TOROK LA ORDINEA ZILEI