Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1989 (Anul 22, nr. 6010-6086)

1989-06-14 / nr. 6072

Anul XXII. Nr. 6072 4 pagini 50 bani MIERCURI, 14 iunie 1989 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 21,01 Zile trecute : 165 Zile rămase : 200­ ­­1 ' "" JW­ La Ateneul Român s-au desfăşurat, marţi, lucrările în plen ale Simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în or­ganizarea , Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste şi a Uniunii Scriitorilor din Republi­ca Socialistă România. D D un mijloc de iunie, în anotimpul florilor de tei, oameni de cele mai di­ferite vîrste şi profesii, din Capitală şi din în­treaga ţară, şi-au dat în­­tîlnire sub cupola im­punătorului edificiu stră­juit de statuia poetului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi via­ţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la tre­cerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Ol­­teanu, Dumitru Popes­­cu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte repre­zentanţi de frunte ai vieţii cultural-ştiinţifice din ţara noastră, pre­cum şi oaspeţi de peste hotare, cunoscători ai operei rmanesciene, întreaga desfăşurare a Simpozionului oma­gial, care încununează bogata suită de manifes­tări organizate la oraşe şi­­sate cu prilejul aces­tui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilor­­şi aprecierilor cuprinse în Mesajul adresat partici­panţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Par­tidului Comunist Ro­mân, preşedintele Re­publicii Socialiste Româ­nia. Mesajul a fost pre­zentat de tovarăşul Emil Bobu, membru al Co­mitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R. (Contimiore In cog­o­t­o) omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu MESAJUL tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ In numele Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, al Consiliu­lui de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, aducem un fierbinte oma­giu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a cîntat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru tot­deauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii uni­versale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, dem­nă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oa­menii de ştiinţă şi cultură cinstesc me­moria poetului naţional Mihai Emines­cu, constituie un puternic imbold pen­tru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exem­plu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sa­le revoluţionare, a făuririi socialismu­lui şi comunismului, a ridicării Româ­niei pe trepte tot mai înalte de civili­zaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Emi­nescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la pro­blemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi a­­firmarea fiinţei naţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decât Mihai Emi­nescu n-a dat expresie şi n-a contri­buit într-o asemenea măsură la afir­marea şi punerea în valoare a frumu­seţii limbii române, a spiritului de în­ţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia „La steaua“: „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atît de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă“. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului ro­mân, gata să-şi apere cu orice sacrifi­ciu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — în „Scrisoarea a IlI-a“ — hotărîrea poporului român de a-şi a­­păra libertatea şi independenţa. „Eu ? îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul.. . Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul,/ Mi-e prieten nu­mai mie, iară ţie duşman este“. Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorîte din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina“: „Cine-a îndrăgit străinii,/ Mînca-i-ar inima clinii,/ Mînca-i-ar casa pustia,/ Şi neamul ne­mernicia !“. Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii în ro­iţii proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împă­rat şi proletar“ — la luptă unită îm­potriva vechii orînduiri: „Zdrobiţi o­­rînduiala cea crudă şi nedreaptă,/ Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!/ Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă,/ Făceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,/ Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!“. Cit de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şi viitorul ţă­rii noastre, cît de luminoasă şi înălţă­toare se arăta dragostea lui pentru pă­mîntul patriei! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, ma­ (Continuoro in pag. a l-al Ieri, la Miercurea-Ciuc, s-a deschis Tîrgul de primăvară-vară al cooperației. — relatări în pagina a 2-a — PROLETARI DIN TOATE TARILE. M­OTI-VA ♦ Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular­­judeţean TELEGRAMA Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Participanţii la Sim­pozionul omagial dedi­cat centenarului Mihai Eminescu vă aduc, mult iubite şi stimate tovară­şe Nicolae Ceauşescu — marele Erou între eroii neamului românesc, ilu­stru conducător de par­tid şi de ţară, strălucită personalitate a lumii contemporane, înflăcărat luptător pentru liberta­tea, independenţa şi prosperitatea naţiunii române — un cald şi vi­brant omagiu, expresia sentimentelor de aleasă stimă, neţărmurită dra­goste şi fierbinte recu­noştinţă pe care scri­itorii, oamenii de ştiin­ţă, cultură şi artă, ase­menea întregului nostru popor, la nutresc faţă de exemplara şi prodigioa­sa dumneavoastră acti­vitate consacrată înflo­ririi patriei, formării o­­mului nou, constr­uctor conştient şi devotat al societăţii socialiste şi comuniste in România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, senti­mentele noastre de a­­leasă consideraţie şi deosebită preţuire tova­răşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim-viceprim-mi­­nistru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, emi­nent om politic şi sa­vant de largă recunoaş­tere internaţională, că­reia îi adresăm, şi cu a­­cest prilej, întreaga noastră gratitudine pen­tru îndrumarea şi spri­jinul permanent acorda­te literaturii şi artei, ac­tivităţii din domeniul ştiinţei, culturii, educa­ţiei şi invăţămîntului. Participanţii la sim­pozion au primit, cu profunde sentimente de respect şi satisfacţie, căldurosul mesaj adre­sat de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte o­­magiu şi cea mai înaltă cinstire adusă marelui nostru poet ce a oglindit în opera sa, ca nimeni altul, trecutul, alesele însuşiri ale poporului român, aspiraţiile sale de dreptate, libertate şi înălţare a României, a­­preciere de autentică simţire patriotică ,ce ilustrează dragostea şi preţuirea pe care noi, toţi o purtăm Luceafăru­lui poeziei româneşti. Evocînd valoarea fă­ră egal a creaţiei emi­nesciene, in cadrul lu­crărilor simpozionului a fost subliniată cu preg­nanţă grija permanentă şi înalta consideraţie manifestate de condu­cerea partidului, perso­nal de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, faţă de cu­noaşterea şi valorifica­rea operei, de aprofun­darea cercetărilor pri­vind viaţa şi activitatea poetului. Cu deosebită satisfacţie, participanţii la simpozion au eviden­(Continuare In na­p a 3-a) Se munceşte cu multă răspundere la întreţinerea culturilor Acum, o dată cu înce­tarea ploilor şi încălzi­rea vremii, cooperatorii, mecanizatorii, toţi lo­cuitorii satelor harghi­­tene se mobilizează din nou. Au reînceput lu­crările de întreţinere a culturilor, se munceşte organizat şi cu înaltă responsabilitate, pentru calitatea deosebită a fie­cărei lucrări executate. La Cooperativa Agricolă de Producţie Ditrău, sute de oameni au fost prezenţi ieri în cîmp, la întreţinerea culturi­lor prăşitoare, a legu­melor, la recoltarea şi însilozarea furajelor. Cartofii au fost prăşiţi mecanic de două ori, pe întreaga suprafaţă cul­tivată, de 270 de hec­tare, iar pentru a treia oară , pe ceva mai mult de 200 hectare. Sfecla de zahăr, printr-o bună organizare a mun­cii a fost prăşită me­canic pe toate cele 40 de hectare însămînţate, iar manual, de către ce­tăţenii comunei, de două ori. De asemenea, sfec­la furajeră, 20 de hec­tare însămînţate, a fost prăşită pe întreaga su­prafaţă mecanic, iar manual tot de două ori. Parte din forţa de mun­că este mobilizată aici, la lucrările de întreţi­nere corespunzătoare a legumelor însămînţate, ori plantate, pe o su­prafaţă de 30 de hec­tare. Este vorba de pră­­şitul al doilea al mor­covilor, ridichilor de iarnă, a verzei, cepei, gulioarei şi a dovlecei­lor, fiecare dintre aces­te culturi fiind cultiva­tă pe cîte 5 hectare. De ieri a început şi recol­tarea furajelor, respec­tiv a trifoiului, reu­şin­­du-se a se cosi, cu o maşină, o suprafaţă de 10 hectare, trifoi ce ur­mează a fi însilozat o dată cu sosirea echipe­lor de mecanizatori şi a maşinilor ce se află în aceste zile în zona Cristurului, pentru a da o mînă de ajutor celor din această parte a ju­deţului nostru, se va trece şi aici cu forţe sporite la strîngerea fu­rajelor, la însilozatul (Continuare in pag. a 3-a) Anton BORS TI. TOROK LA ORDINEA ZILEI

Next