Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1991 (Anul 3, nr. 327-375)
1991-06-28 / nr. 375
Cei dintâi chemaţi, cei mai de încredere şi cei mai de aproape lucrători in via Domnului au fost apostolii. La începutul propovăduirii lisus şi-a ales doisprezece apostoli, doisprezece ucenici, doisprezece prieteni. La alegerea lor lisus n a ţinut socoteală nici de familie, nici de bogăţie, nici de învăţătură, ci a ţinut socoteală de suflet. Cele pământeşti nu se numără, pentru că împărăţia pe care sunt chemaţi s-o slujească nu e din lumea aceasta. Bătălia începută de Iisus Hristos nu se cîştigă în numele unui neam mare, nici cu bani, nici cu arme ucigătoare, nici cu învăţătură. Ci se cîştigă în numele lui Dumnzeu şi cu armele Duhului. Biserica noastră cinsteşte cu dragoste şi recunoştinţă te toţi apostolii Domnului. Totuşi, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, prin dragostea, rîvna neobosită, prin roadele deosebit de frumoase in via Domnului, s-au învrednicit să stea in rîndul apostolilor pe scaunul cel mai de sus Petru a fost cel dirdîi chemat la apostolie, iar Pavel cel dip urmă. Petru a fost un pescar sărac, iar Pavel de oiţă boierească. Petru era un suflet simplu şi ''urat, care ţinea la datina din bătrîni. Predica lu era de o dumnezeiască limpezime, plină de călăură şi neţărmurită dragoste întru mântuirea lui Hristos Viaţa lui e plină de cotituri şi de valuri. E cel mai aprins dintre apostoli, pata oricînd să strige : „Tu eşti Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu“. îndoielile, ca şi mărturisirile de înfocată credinţă, caderile prin tăgăduiri şi lepădări, ridicările la vitejească dragoste de Hristos sunt semnele unei vieţi deosebit de învolburate. Pavel, meşter al vorbirii slobode, s-a războit cu toţi cărturarii vremii sale. Pe drumul Damascului, Iisus Hristos a făcut din cel ma mare prigonitor al everetinilor, vas ales al său, aprig vestitor, care cu neasemuită putere şi iscusinţă a vestit neamurilor păgîne pe Hristos cel răstignit şi înviat. Drumul vieţii lui e drum drept. Bucuriile vieţii sale sunt ostenelile, bătăiie peste măsură, temniţa şi pimejdiile de moarte. El singur ne mărturiseşte : „De la iudei de cinci ori cite patruzeci fără de una am luat. De trei ori cu tezele am fost bătut, o dată cu pietre am fost împroşcat, de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine, o noapte şi o zi întru adine am petrecut. In călătorii de multe ori am fost în primejdii pe rîuri, in primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea rudeniilor, in primejdii din partea paginilor, in primejdii în pustie, in primejdii pe mare, in primejdii în cetăţi, in primejdii între fraţii cei mincinoşi. Intru osteneală şi intru necazuri, în privegheri de multe ori, în foame şi în sete, in posturi adeseori, in frig şi in golătate. Afară de aceste necazuri din afară, zilnic rabd năvala oamenilor asupra mea şi port grija tuturor bisericilor" (II Cor. 24, 28) Aşa cu trupul din durere în durere, iară cusufletul din fericire în fericire au ajuns şi Petru și Pavel la Roma, unde în 29 iunie anul tip, amândoi au mărit pe Dumnezeu cu moarte de mucenic. Petru a fost răstignit cu creștetul în jos, iar lui Pavel i tăiat capul cu sabia. Kirot Victor BUCUR, Făcerel P.S. Miine, 20 iunie, de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, la BILBOR are loc hramul parohiei din localitate. Prilej cu care preotul Apostol face o invitaţie de suflet credincioşilor şi preoţilor din localităţile învecinate spre a fi prezenţi la această sfintă sărbătoare. Aceeaşi invitaţie este adresată şi bilborenilor, născuţi şi crescuţi aici, care acum trăiesc în alte localităţi ale judeţului Tot cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petruşi Pavel vor avea loc, sâmbătă şi duminică hramurile parohiilor cu acelaşi nume din MIEIÎCUREA-CIUC (preot paroh Emil Pop) şi SICULENI (preot paroh Dumitru Merluşcă). Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Anul III, Nr. 375 Vineri, 28 iunie 2001 •1 pagini — 2 lei „Una din cele mai complicate probleme politice din sud-estul Europei — problema Basarabiei şi a nordului Bucovinei“ — afirmă preşedintele Republicii Moldova, Mircea Ion Snegur în alocuţiunea rostită la deschiderea Conferinţei internaţionale de la Chişinău cu privire la pactul Ribbentrop-Molotov, şi consecinţele sale asupra Basarabiei. — TEXT PRESCURTAT Doamnelor -şi domnilor, Permiteți-mi ca să vă salut şi să urez tuturor sănătate şi prosperară. Fie ca în viaţa noastră să triumfe numai, şi numa, adevărul istoric. Viaţa popoulu este o perpetuă şi încordată luptă, o luptă pentru dreptate şi pentru drepturi, o luptă pentru afirmare şi înălţare. Idealurile democraţiei, libertatea şi independenţa, au fost dintotdeauna proprii tuturor popoarelor lumii, ele fiind confirmate de întreaga evoluţie a istoriei. Numai vicisitudinile timpului şi ale istoriei au împiedicat unele popoare să-şi realizeze aceste deziderate sacre. Pornit pe harta istorică a Europei de mai bine de două milenii, cunoscând şi preţuind libertatea, democraţia şi independenţa naţională, poporul nostru, ca o străveche parte organică a omenirii, timp de aproape două secole a fost exclus din viaţa internaţională de către diferite forţe ostile democraţiei şi independenţei naţionale. Sper că asistenţa din această sală îşi dă seama despre cine este vorba. Ca urmare a dezmembrării de către imperiile hrăpăreţe, la sfîrşitul secolului XVIII, şi începutul secolului XIX, a a pămînturilor statului moldovenesc, apare una dintre cele mai complicate probleme politice în sud-estul Europei cunoscută sub numele Continuare in pag. a 2-a 4 sus M -1 In stațiunea Iooatie Tușnad I ...... I i Acasă la bădia Mihai... i „Eminescu este numele acestei ţări. Ro-La acest mijloc de iunie am păşit cu pioşenie pe cărările Ţării de Sus. In dulcea Bucovină al cărei pămînt musteşte de istorie. Ne-am apropiat de Ipoteştii lui Eminescu, Luceafă r u' H Hl I A STANESCU poeziei româneşti- Cu ■ emoţie şi vibraţie pa- triotică. Şi ne au venit în minte cuvintele lui Continuare în pag. a 2-a Cheorghe CHIPER — la pag. a 3 a — SPORT in legătură cu greva personalului medico-sanitar... .. . Am stat de vorbă cu domnul dr. Veress Albert, lider al Sindicatului independent al medicilor și purtător de cuvînt al , Alianței intersindicale sanitare. — Deci, incepind de assi (ieri n.n.) aţi trecut la forma radicalizată a grevei. Care sînt revendicările dumneavoastră ? — Abrogarea Hotărîrii 307/91 ca fiind neavenită și prematură, înaintea introducerii sistemului de asigurări de boală. De asemenea, nu sunt condiții create să realizăm acel procent de Continuare in pag. a 3-a Consemnare de Iuliu CONDRAT Hie facet lepus Noi,' românii, ne-am obişnuit să fim minţiţi încă de pe vremea tătucului 'Stalin, a lui Chişinevschi, a răposatului Ceauşescu. Ne-am obişnuit şi după Revoluţie, cind au început să ne mintă scriitorii, sindicaliştii, majoritatea politicienilor, şi tot felul de isteţi de teapa lui George Şerban şi Ticu Dumitrescu. Dar, să recunoaştem, că se va apuca vîrtos de treie oara asta şi Regina Angliei, asta n-am mai crezut-o ! Dar iată, dînsa o face, detaşat,'.fără complexe nobiliare, afirmînd că fusese avertizată de cleptomania Ceauşeştilor de însuşi Valery Giscard d'Estaigne, in urma vizitei acestora la Paris, în 1980. Aproape toată presa românească a-nghiţit capul, chiar şi unele ziare care serveau model pentru „documentarele“ consacrate activităţii internaţionale a lui N.C. Numai că vizita în Anglia (vă amintiţi, celebra caleaşca...) avu loc în 1978, deci cu doi ani mai devreme decît întâlnirea cu Giscard d'Estaigne ! I'm sorry, Majestate, prea v-aţi dedat la modele şi obişnuinţe balcanice ! In 1978 vă uitaţi la Ceauşegeu ca la soare, azi o imitaţi pe Doina Cornea... M. GROZA ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI Flori pentru o vocaţie Aş fi vrut ca, pentru această zi festivă, să scriu un articol festiv, ca de obicei, , subliniind succesele obţinute de învăţămîntul harghitean şi slujitorii săi. N-am putut să fiuipocrit cu aceşti oameni din sectorul neproductiv al ţării. Ei nu produc nimic. Atît că îi învaţă pe oameni să fie oameni, să scrie, să citească şi să practice o meserie. Nişte dascăli de ţară sau de oraş, cam sărăcuţi, cam modest îmbrăcaţi, umblînd cu trfişini cei care au, cam îmbătrânite. Nu au avut timp să bată Occidentul după limuzine. Sunt chinuiţi de nevroze provocate de elevi, unii îmbrăcaţi mai bine ca profesorii, cu Continuare in pag. a 2-a Iuliu CONDRAT Vaier ROMPA