Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1999 (Anul 11, nr. 2081-2142)

1999-02-11 / nr. 2108

Anul XI., Nr. 2108 JOI, 11 FEBRUARIE 1999 • 8 PAGINI Prețul - 555 lei prin abonament, 1000 lei la vânzare liberă Statul sprijină achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole în temeiul Ordonanţei Guvernamentale nr. 36/1999, persoanele fizice proprietari de teren, crescătorii de animale şi păsări, societăţile agricole cu personalitate juridică şi asociaţiile familiale constituite potrivit Legii nr. 36/1991, arendaşii, societăţile comerciale cu capital privat, precum şi institutele, respectiv staţiunile de cercetare-dezvoltare cu profil agricol beneficiază, începând cu acest an, de credite cu dobândă subvenţionată pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole. Principala condiţie este aceea ca ele să aibă ca ocupaţie permanentă şi principală cultivarea pământului ori creşterea animalelor, în limitele prevăzute de ordonanţă. Adică celpuţin 15 ha arabil destinat cultivării cerealelor, plantelor tehnice şi furajere sau 2 ha arabil pentru legume de câmp, respectiv 0,5 ha pentru legume în solarii, sere • 4 ha cu viţă de vie nobilă sau 1 ha pentru pepiniere viticole • 4 ha livezi masiv sau 1 ha pentru pepiniere pomicole • 30 ha fâneţe naturale. Dacă solicitările de acordare a creditelor vin din partea crescătorilor de animale, condiţiile ce trebuie îndeplinite au în vedere existenţa a minimum • 5 vaci pentru lapte sau 15 taurine pentru îngrăşat • 4 scroafe de reproducţie • 1000 de găini ouătoare sau 5000 pui pentru carne anual. Băncile comerciale vor acorda credite în scopul amintit cu dobânda zilei dacă nivelul lor nu va depăşi 85 la sută din preţul tractoarelor. (Continuare în pag. a 2-a) ŞTEFANA DRĂGHICI La Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" Topliţa - Şase ani de informatică - Domnul profesor SORIN MUREŞAN, director adjunct al Colegiului Naţional "Mihai I Eminescu" din Topliţa, are o mare pasiune pentru informatică. De aceea, nu întâmplător l-am invitat la un scurt dialog pe această temă. Domnule profesor, am înţeles că primele calculatoare le-aţi instalat la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" în urmă cu 6 ani. Aşa este. Am început acum 6 ani cu 3 calculatoare, pe care le-am procurat din fonduri proprii. După un an, Inspectoratul şcolar judeţean Harghita ne-a dotat cu 5 calculatoare, după care tot din fonduri proprii ne-am mai procurat încă 2. La această dată sunt funcţionale 8 calculatoare, care sunt legate în reţea. Care clase fac informatică? : - Clasele a XI-a şi a XlII-a pedagogic, o clasă fiind împărţită în 2 grupe. Aceste clase îşi fac pe calculator proiectele de lecţii finale. Fac informatică şi clasele IX-XII de la profilul electrotehnică şi IX-XII economic. Dacă numărul calculatoarelor ar fi mai mare, mai multe clase ar putea face informatică. - Cum vă descurcaţi cu programele? - Programele sunt scumpe şi ar fi foarte bine dacă am putea să le obţinem prin Inspectoratul şcolar judeţean. Sau, ar fi şi mai bine să se realizeze o racordare a tuturor şcolilor din judeţ, dotate cu calculatoare, pentru a facilita obţinerea programelor educaţionale, precum şi colaborarea, pe această linie, între școli. (Continuare în pag. a 2-a) VASILE GOTEA In legătură cu informaţia cuprinsă în titlu, ne-am adresat d-lui ANTAL ANDRÁS, directorul general al S.C. GOSCOM S.A. Miercurea-Ciuc, care ne-a dat următoarele lămuriri: “Societatea noastră are o datorie către ROMGAZ de 2 miliarde lei, reprezentând consumul pe luna decembrie 1998, iar termenul de plată a sumei este data de 13 februarie a.c. Cum termenul de plată este chiar peste două zile, am fost somaţi de către ROMGAZ că dacă nu plătim datoria la termen sau dacă nu le prezentăm o garanţie de eşalonare a plăţii în cinci zile de la data de 13 februarie ROMGAZ poate să oprească sau să reducă la minim presiunea gazului pentru municipiul Miercurea-Ciuc. Am ajuns în această situaţie pentru că: 1) subvenţia de la stat, până acum o primeam prin Consiliul judeţean însă de la 1 ianuarie a.c. o vom primi prin consiliul local - este vorba de un miliard de lei - pentru luna ianuarie - pe care încă nu am primit-o; 2) ca urmare a neîncasării datoriilor de la populaţie şi agenţi economici, care în total înseamnă 1,2 miliarde lei. Pentru a ieşi din această situaţie avem aşadar câteva zile în care va trebui să decidem asupra a trei posibile variante şi anume: să obţinem banii de la datornici, ceea ce este foarte greu; să eşalonăm plata sumei în funcţie de primirea subvenţiei sau să acceptăm plata penalizărilor”. XXX într-un număr viitor vom publica numele datornicilor cu sume care depăşesc 2 milioane lei! AURELIA ILUT De mâine în cinci zile se poate opri sau reduce la minim presiunea gazului! In pag. a 8-a: • SPORT SARACIA se datorează, în bună măsură, și importatorilor! "... Mai suntem aproximativ 700 de oameni. Am fost cândva vreo 2500, dar şi producţia era pe măsură - ne spunea d-l PÉTER ZOLTÁN, directorul general al S.C. "ATA" S.A. Odorheiu Secuiesc. La începutul anului ’98 mai eram circa 1500 de salariaţi, dar am făcut, în baza ordonanţelor cunoscute, două disponibilizări de personal şi aşa am ajuns să mai lucrăm în prezent cu doar 700 de muncitori. Producţia este în scădere, nu pentru că nu avem capacitate de producţie. Nu, nici vorba de aşa ceva. Ceea ce ne lipseşte la ora actuală sunt beneficiarii aţei fabricate de către noi. Datorită politicii păguboase a guvernanţilor noştri, şi mă refer de data aceasta numai la activitatea de import-export, am ajuns unde suntem acum. Vânduţi statului şi nu numai lui..." ■ (Continuare în pag. a 2-a) ANTON BORŞ a "ATA" Odorheiu Secuiesc R. La Varşovia, capitala Poloniei, poţi vedea la linia orizontului macaralele şi scheletele înălţate ale noilor clădiri pentru birouri. La Bucureşti, structurile ---------------------------------------------------------------------dărăpănate ale construcţiilor neterminate se ivesc dintre clădirile alăturate. Volumul diferit al ---------------------------------------------------------------------investiţiilor în domeniul proprietăţii imobiliare în cele două oraşe ilustrează drumurile economice divergente pe care s-au angajat Polonia şi România după părbuşirea comunismului, cu aproape zece ani în urmă. REUTERS România şi Polonia: Reformele economice dau rezultate diferite La Varşovia, agenţii imobiliari se bat să obţină cele mai bune terenuri, în centrul oraşului, pentru a construi clădiri impunătoare pentru băncile prospere şi --------------------------------- concernurile din Polonia. Oraşul Bucureşti se poate lăuda cu doar câteva hoteluri noi, cu operaţiuni modeste de renovare şi cu şantiere de construcţii prăfuite şi abandonate. In timp ce bunăstarea şi reputaţia de ţară stabilă a Poloniei sunt în creştere, viitorul României este neclar, cu minerii care au pus în pericol şansele de reformă, cu un nivel de trai în scădere vertiginoasă şi cu un guvern fragil care se luptă să prevină situaţia în care România (Continuare în pag. a 4-a)