Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2012 (Anul 24, nr. 5403-5450)

2012-06-12 / nr. 5439

T­impul neiertător îşi continuă agale calea lui ireversibilă. Clipele se adună în ore, orele în zile şi zilele în ani. Amintesc de trecerea nemiloasă a timpului, întrucât s-a scurs o sută de ani de când ne-a părăsit marele scriitor român Ion Luca Caragiale. Dar, cu toate acestea, el este viu în inimile noastre şi va dăinui prin scrisul său dăltuit din taina cuvântului românesc spre perfecţiunea spirituală universală. Anul 2012-Anul Caragiale - simbol al perenităţii scriiturii lui Nenea Iancu - ne ţine conectaţi pennanent la marile aniversări contemporane ale culturii şi literaturii române. Nu numai presa de specialitate, ci întreaga mass-media acordă o atenţie deosebită atât manifestărilor de aniversare a 160 de ani de la naşterea dramaturgului, cât şi activităţilor culturale de comemorare a unui secol de la moartea scriitorului, întreaga sa operă, atât prin diversitatea tematică, cât şi prin varietatea genurilor şi speciilor literare, îl înscrie pe Ion Luca Caragiale în panoplia clasicilor români care au înrâurit şi înrâuresc pleiada de creatori ai literaturii române. Notele şi articolele sale politice, marile comedii, momentele, schiţele şi foiletoanele umoristice, cronicile literare, nuvelele şi povestirile inspirate din specificul realităţilor româneşti fac parte din tezaurul omenirii. Mediile în care se mişcă personajele sale sunt cunoscute în detaliu de scriitor şi de aceea apar în situaţii surprinzătoare, dar şi comice. Plăcerea de a povesti, regizarea întâmplărilor, dialogurile suculente, replicile dominate de haz şi ironie, clarificarea situaţiilor între aparenţă şi esenţă, didascaliile, limbajul personajelor caracterizează un talent inedit şi spiritul ascuţit de observaţie al autorului în abordarea aspectelor luate din mediile politice, economice şi social-culturale ale societăţii româneşti. Caragiale a inventat şi a creat tipologii aparte, în acest sens gândul ne poartă rapid spre lumea comediilor sale: încornoratul (Zaharia Trahanache), tipul politic şi al demagogului (Tipătescu, Caţavencu, Farf­iridi, Brânzovenescu, Dandanache), tipul funcţionarului slugarnic (Pristan­da), tipul cochetei şi al femeii voluntare (Zoe Trahanache). Furat de trăsăturile amoroase ale acesteia, cunoscutul scriitor român Mircea Cărtărescu o include între persona­jele poemului său Levantul: „Zoe, ce se sprijinește pă panoul cu HIDRANT/I se văd în cocu-i­ace cu cap fin de diamant”. Nu putem trece cu vederea limbajul utilizat de autor, deoarece acesta este o modalitate de individualizare a personajelor şi a funcţiilor politice ale acestora. Fonnele greşite ale cuvintelor, erorile de exprimare, ticurile verbale trădează incultura sau trăsăturile psihologice ale persoanelor. Iată cum clarifică Trahanache politica societăţii contemporane: „Ce soţietate! Adevărat, bine zice fiu-meu de la facultate, unde nu e moral, acolo e corupţie şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!”. O replică, pe care o considerăm şi astăzi actuală, ar fi dorinţa exprimată de Cetăţeanul Turmentat către Tipătescu: „...dar vorba e, eu alegător... eu... (sughiţe) apropiiat, eu pentTM cine votez? (sughiţe) de aia am venit”. Interesantă este şi replica lui Pristanda: „Curat murdar!”. Lupta lui Caţavencu pentTM a fi ales ca deputat al urbei: „...vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomani, unde sunt cel d-întâi... între fruntaşii politici”, în dialog cu Zoe şi Tipătescu, Dandanache explică modul cum a ajuns să fie propus ca deputat: „...fa-ţi idee, familia mea de la patuzopt... şi eu, în toate Camerele, cu toate partidele, ca nimânul imparţial... şi să remâi fără coledzi!”. Caţavencu doreşte să demonstreze cultura vastă de care dispune şi formulează un principiu al său: „Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta! (de fapt, Machiavelli)”. Neologismele pe care le introduce autorul în replicile unor personaje, prin modul cum sunt spuse de acestea produc râsul: vampir, cioclopedică (de la cioclu), catrindală, nihilist (nihilist). Despre dispariţia scriitomlui la Berlin aflăm dintr-o mărturisire a fiului său Luca Ion Caragiale: „într-o noapte caldă de iunie, am stat de vorbă târziu cu tata... Vorbea cu admiraţie şi emoţie despre Shakespeare şi despre teatrM în general... A doua zi l-am găsit mort, sprijinindu-se cu un cot de perna din pat şi cu obrazul foarte liniştit”. Timpul efemer şi-a spus Cuvântul. De aceea, e bine să nu uităm nicicând de înaintaşii noştri, deoarece ei reprezintă coloanele nemuritoare ale spiritualităţii noastre naţionale. Prof. Stelian BUSUIOC, Grup Şcolar „Vencel József’ Miercurea-Ciuc Nemuritorul Caragiale Spectacol de dans irlandez Joi, 14 iunie, cu începere de la ora 18:00, trupa de dans irlandez a Asociaţiei Tir na nÓg susţine primul său spectacol în faţa publicului din Miercurea-Ciuc. Pentru alegerea numelui său, trupa s-a inspirat din mitologia celtică, Tir na nÓg reprezentând tărâmul tinereţii veşnice, stare de spirit pe care noi vrem s-o transmitem prin dans. Spectacolul de pe scena Teatrului Municipal Miercurea-Ciuc este rodul muncii de aproa­pe un an a membrilor trupei, fie ei începători sau avansaţi. Cea mai tânără membră are 6 ani, iar cea mai în vârstă este trecută de 40 de ani. Organizatorii invită iubitorii de dans și cul­tură irlandeză să par­ticipe la acest eveni­ment. Biletele se pot pro­cura de la casieria Tea­trului Municipal Mier­­curea-Ciuc „Csíki Já­tékszín”. • Pagina a 3-a • 12 iunie 2012 • „Noi şi urşii” Concurs de desene pentru şcolarii din sate cu scopul de promovare a valorilor naturale Peste 1.550 de desene realizate de elevii claselor V-VIII din mediul rral alcătuiesc o expoziţie găzdui­tă de holul Consiliului Judeţean Harghita. Desenele realizate de şcolari din judeţele Harghita, Co­­vasna şi Vrancea au fost realizate în cadrul unui concurs intitulat „Noi şi urşii”, parte a proiectului Life+ Nature „Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru con­servarea speciei urs bTMn în zona central-estică a Carpaţilor Orientali - LIFEURSUS”. Scopul campa­niei, desfăşurată, în parteneriat, de către Agenţiile pentTM Protecţia Mediului din Harghita, Vrancea şi Covasna, este de promovare a si­­turilor Natura 2000, a acţiunilor de conservare a ursului bTMn şi a meto­delor pentTM reducerea conflictelor om-urs. Szabó Szilárd, responsabil din partea APM Harghita a proiectului, spunea că s-a încercat promovarea concursului în special în comunele învecinate siturilor Natura 2000, unde trăieşte şi ursul. Acesta a mai spus că din desenele realizate de copii se pot trage concluzii asupra imaginii pe care ursul o are în ochii copiilor, aceasta fiind una pozitivă. De asemenea, tot din desene se pot trage şi concluzii asupra arealelor cu probleme în ceea ce priveşte prezenţa ursului; acolo ursul este înfăţişat fie ca un pericol pentru om, fie în pericol. Pentru acest concurs, spunea Szabó Szilárd, au fost trimise, din cele trei judeţe, 1.556 de desene, iar premierea lor, care a avut loc vineri, a cuprins două clasamente. Un clasament general, în care au fost premiate cele mai bune 3 dese­ne din judeţe. Şi apoi câte un clasa­ment realizat separat pe fiecare judeţ. în ceea ce priveşte clasamentul general, toate cele 3 premii le-au revenit copiilor de la şcolile har­­ghitene: doi de la Şcoala Generală „Márton Áron” din Sândominic şi unul de la Şcoala Generală „Gál Sándor ’ din Ciucsângeorgiu. Premiile au fost consistente, premiul I fiind răsplătit cu o bicicletă, premiul II cu o cameră foto, iar premiul III cu un set de camping, compus din cort, sac de donnit şi izopren. Alte premii au constat din masaci, binocluri, şepci şi seturi de desenat. Subprefectul judeţului Harghita, Octavian Condrat, lăuda iniţiativa luată de cele trei judeţe. „Este o iniţiativă fantastică să atragi copii într-o lume fantastică a animalelor sălbatice, a ursului în speţă (...) Din păcate, ştim foarte bine că habitatul lui a fost distrus în ultima vreme şi de aceea aş îndemna pe toată lumea, pornind de la vorba din Biblie, să-i dăm regelui ce-i al regelui, pentru că ursul este regele pădurilor. Aşadar, să-i dăm regelui urs ce i se cuvine, şi anume habitatul său natural, să avem grijă de acest animal minunat”. Expoziţia de desene de la Consiliul Judeţean Harghita va fi păstrată până pe 22 iunie. LIVIU C.

Next