Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2021 (Anul 33, nr. 6836-6872)
2021-12-10 / nr. 6864
Informaţia Autorităţile din oraşul Bălan caută soluţii pentru problema reprezentată de urşii care îşi fac des apariţia în localitate urmare din pag. 1 Prezent la dezbatere, primarul oraşului Bălan, Gheorghe Iojiban, a declarat că problema urşilor care cutreieră străzile localităţii, intră în curţi sau case şi ucid animalele domestice este una majoră şi este important faptul că s-a abordat acest subiect. Acesta a precizat că nu se doreşte o eradicare a urşilor din împrejurimile oraşului sau de pe traseul drumului judeţean 125, oamenii din oraş fiind chiar mândri că au în zonă o floră şi o faună atât de diversificată, dar problema animalelor sălbatice care coboară în localitate trebuie rezolvată şi este nevoie de o raliere la secolul 21 şi de efectuarea de paşi către progres. Gheorghe Iojiban a afirmat că încă din luna iulie, când a apărut ordonanţa de urgenţă privind măsurile care pot fi luate în cazul urşilor, au fost organizate mai multe întâlniri cu echipa care trebuie să acţioneze conform reglementărilor respective, fiind încărcate şi câteva fişe de intervenţie pe site-ul Ministerului Mediului. „Trebuie să găsim metoda potrivită. Dacă asta înseamnă să împrejmuim tot oraşul cu gard electric, vom face acest lucru. Dacă asta înseamnă să scoatem acei urşi periculoşi din zona noastră prin acele metode pe care le prevede ordonanţa, este şi mai bine. Trebuie să ne gândim neapărat şi pe termen mediu-lung. Cu privire la aceşti urşi abandonaţi sau relocaţi în localităţile noastre, noi ar trebui să fim informaţi, ca primării. Trebuie să ştim ce se întâmplă la noi în zonă. Cred că important este omul, dar trebuie să găsim modalitatea în care să convieţuim. Trebuie să găsim soluţia optimă pentru a rezolva această situaţie. Nu dorim decât să convieţuim împreună şi aceasta cred că ar trebui să fie mesajul pe care îl transmitem mai departe - dar în siguranţă pentru toţi”, a spus primarul oraşului Bălan. Faptul că acest centru funcţionează în zonă nu reprezintă un aport în ceea ce priveşte populaţia de urşi din acest areal - a declarat, pe de altă parte, reprezentantul Centrului pentru Reabilitarea Urşilor Orfani din zona Munţilor Hăşmaş, Leonardo Bereczky. Acesta a explicat că din centru sunt eliberaţi, în primul rând, urşi, juvenili”, în vârstă de un an sau de maximum doi ani şi există un fenomen de dispersie naturală care nu este întâlnit doar la urşi, ci la toate speciile de mamifere, iar animalele care vieţuiesc într-un anumit areal sau într-o anumită zonă se deplasează şi îşi găsesc un alt loc de trai, în cazul ursului, acest fenomen de dispersie reprezintă parcurgerea unei distanţe mai mari de 100 de kilometri. „Practic, toate monitorizările pe care noi le-am efectuat pe ursuleţii pe care i-am eliberat au arătat că aceştia s-au îndepărtat faţă de centru la mai bine de 100 de kilometri, media fiind cam de 180 de kilometri, masculii îndepărtându-se la distanţe de peste 250 de kilometri, iar femelele în medie între 90 şi 130 de kilometri. Deci, practic toţi urşii care au fost eliberaţi de aici din centru au plecat din zona respectivă”, a spus Leonardo Bereczky, care a menţionat că există şi un protocol încheiat cu managerii cinegetici de la care sunt preluaţi ursuleţii, iar în baza acestuia reprezentanţii centrului duc înapoi animalele în zona de provenienţă dacă se doreşte acest lucru, însă monitorizările au demonstrat că transportul înapoi în locul de baştină a fost total de prisos. „De exemplu, un pui care a fost eliberat în judeţul Covasna a mers în judeţul Vrancea, a petrecut toată vara acolo, după care a venit în judeţul Harghita, a traversat zona Tuşnad şi a mers pe la Sovata până la Târgu Mureş. Aproape a ocolit Târgu Mureş, a mers pe zona Gurghiului şi acolo a fost braconat”, a precizat specialistul. Potrivit afirmaţiilor sale, datele colectate cu ajutorul sistemelor GPS şi telemetrice au arătat că mobilitatea ursului este extrem de mare în anumite perioade ale anului, iar faptul că sunt eliberate astfel de animale din centru nu are nici o relevanţă în ceea ce priveşte urşii care sunt într-un anumit moment în împrejurimile oraşului Bălan. Acesta a adăugat că în urmă cu zece ani, când a luat startul un aşa-numit fenomen de invadare a pădurilor din zona Bălanului de către culegătorii de ciuperci, atrase atenţia că peste încă un deceniu o să coboare urşii în localitate aşa cum nu s-a întâmplat niciodată, iar situaţia actuală dovedeşte faptul că a avut dreptate atunci. „Ursul este o specie extraordinar de sensibilă la fenomenul de urbanizare. Aşa cum este vulpea, de exemplu, aşa cum sunt foarte multe păsări pe care le vedem în zone urbane şi este normal pentru noi să le vedem acolo. Dar când vedem ursul ne speriem şi spunem că este un fenomen anormal. Este un fenomen total normal ca un urs, care s-a obişnuit cu prezenţa omului în pădure, în habitatul său natural, să coboare şi să se apropie, într-un mod pentru noi neobişnuit, de om. Acum suntem martorii acestui fenomen de urbanizare, care nu se întâmplă doar la urs, doar că acesta stârneşte cea mai mare intrigă sau frică. Acest fenomen, din păcate, se va adânci din ce în ce mai mult. Legat de modernizarea unor drumuri sau de extinderea turismului, lucrurile acestea pot fi făcute, dar trebuie luat în considerare faptul că în momentul în care oamenii extind infrastructurile intră din ce în ce mai mult în habitatele animalelor sălbatice. Acest fenomen de urbanizare şi de obişnuire a animalelor cu omul va fi şi mai puternic”, a subliniat Leonardo Bereczky. în opinia sa, habitatul urşilor nu s-a micşorat neapărat, ci s-a transformat, iar aceste animale au început să se obişnuiască cu oamenii şi se vor apropia de aceştia deoarece consideră că nu mai reprezintă un pericol atât de mare pentru ele. In ceea ce priveşte zvonurile privind aducerea unor urşi din alte zone în pădurile din împrejurimile Bălanului, Leonardo Bereczky a spus că acestea nu sunt adevărate, mai ales că nici un manager cinegetic nu are dreptul să relocheze astfel de animale întrun alt fond de vânătoare fără permisiunea administratorilor fondului respectiv. Acesta a recomandat autorităţilor locale golirea în fiecare seară a containerelor pentru gunoi care sunt frecventate de urşi, achiziţionarea unor tomberoane speciale pentru anumite zone, care să nu poate fi deschise de aceste animale aflate în căutare de hrană, aşa cum s-a procedat la Băile Tuşnad, instalarea de garduri electrice în apropierea gospodăriilor de la marginea oraşului şi efectuarea de demersuri imediate pentru relocarea urşilor care îşi fac des apariţia pe raza localităţii. EMIL GROZA • Pagina a 3-a • 10 decembrie 2021 • Nici în acest an nu se va semna contractul de finanţare... □ Este vorba despre o investiţie de aproximativ 200 milioane de euro, una dintre cele mai mari din judeţ, iniţiată cu mai bine de cinci ani în urmă,a cărui contract se estima a fi încheiat la finele lui 2021 urmare din pag. 1 în luna august, într-un memorandum al MIPE, se estima de asemenea că semnarea contractului de finanţare cu AM POIM (Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare) pentru acest proiect se va realiza până la finele acestui an, „în măsura în care vor fi emise toate avizele şi acordurile necesare autorizării lucrărilor de investiţii ce fac obiectul proiectului, conform legislaţiei în vigoare; va fi finalizată procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu integrarea obiectivelor specifice de conservare pentru siturile Natura 2000, după caz”. în aceste condiţii, am dorit să aflăm care e stadiul acestui proiect în momentul de faţă, când ne apropiem de finalul anului. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Harviz SA, contractul de „Asistenţă tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Harghita în perioada 2014-2020” (semnat în 2018) se află în derulare. Studiul de fezabilitate, care trebuie realizat de societatea comercială care a câştigat contractul de asistenţă tehnică, ar urma să fie transmis în această lună spre evaluare la AM POIM. (în septembrie, în răspunsul amintit se preciza că studiul de fezabilitate era la al treilea correction protocol (listă de observaţii), prin care experţii Ministerului Fondurilor Europene mai cer modificări şi completări. De asemenea, prin proiectul de asistenţă tehnică se înaintează „diferitele livrabile ca proiectele tehnice, documentaţiile de atribuire a contractelor de lucrări ce vor fi lansate în sistemul de achiziţii publice în cursul anului 2022”, în legătură cu obţinerea acordului de mediu, reprezentanţii Harviz SA au precizat că procedura este în curs de derulare, „au fost depuse completările la Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) şi Studiu de Evaluare Adecvată (EA)”. Potrivit sursei citate, această procedură a fost întârziată din lipsa avizului Administraţiei Naţionale a Apelor Române şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. Tot în această lună ar urma să aibă loc şi şedinţa pentru luarea deciziei de emitere a acordului de mediu. Acordul de mediu este important deoarece după emiterea acestuia se va putea „începe publicarea procedurilor pentru contractele de lucrări cu clauză suspensivă, pentru cazul în care din procesul de evaluare la nivelul Comisiei Europene va rezulta că anumite investiţii nu se justifică. Harviz îşi asumă că va suporta din bugetul propriu cheltuielile aferente investiţiilor devenite neeligibile”, precizau în septembrie reprezentanţii Harviz. După cum se poate observa, lucrurile se mişcă foarte greu, în ciuda speranţelor şi estimărilor beneficiarilor exprimate în urmă cu 3 luni, iar birocraţia întârzie şi mai mult derularea unuia dintre cele mai mari şi importante proiecte pentru judeţul Harghita. *** în judeţul Harghita, prin intermediul proiectului, sunt vizate următoarele investiţii în infrastructură: 355.000 m extindere şi reabilitare-înlocuire reţea de apă; 268.000 m extindere şi reabilitare-înlocuire reţea de canalizare menajeră; reabilitări la două surse de apă, două staţii de tratare apă şi la trei staţii de epurare (SEAU); construirea unei noi staţii de epurare şi a două staţii noi de tratare a apei potabile (STAP), sunt proiectate 11.000 de branşamente apă potabilă şi 11.300 racorduri de canalizare menajeră. Beneficiarii acestor investiţii vor fi Consiliul Judeţean Harghita şi unităţile administrativ-teritoriale: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Vlăhiţa, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Leliceni, Sânmartin, Mihăileni, Sânsimion, Tomeşti, Plăieşii de Jos, Sândominic, Sâncrăieni, Frumoasa, Brădeşti, Satu Mare, Dealu, Praid, Zetea. (Şt.P.) Creştere a numărului a imobilelor vândute în Harghita Numărul imobilelor vândute în judeţul Harghita, în noiembrie, a crescut comparativ cu luna octombrie, potrivit ultimelor date făcute publice de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Dacă în octombrie în judeţ fuseseră efectuate tranzacţii cu doar 710 imobile, numărul celor care au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare în noiembrie a crescut la 915. Luna trecută au fost vândute 164 de unităţi individuale, respectiv locuinţe, cu 31 mai multe decât în octombrie. Totodată, în noiembrie şi-au găsit un nou proprietar în Harghita şi 300 de terenuri situate în extravilan, dintre care 275 agricole şi 25 neagricole, în aceeaşi lună, au fost vândute şi 451 de terenuri aflate în intravilan, dintre care 288 cu construcţii şi 163 fără construcţii, mai rezultă din datele prezentate de ANCPI. Instituţia a mai informat că în noiembrie au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 57.564 de imobile, cu 3.289 mai puţine faţă de luna octombrie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna noiembrie este cu 2.619 mai mic faţă de perioada similară a anului 2020. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti - 9.918, Ilfov - 4.765 şi Timiş - 3.310. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă erau Călăraşi -221, Caraş-Severin - 261 şi Covasna - 341. Numărul ipotecilor, la nivel naţional, a fost de 25.400, cu 572 mai mare faţă de noiembrie 2020. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti - 4.862, Timiş - 2.538 şi Ilfov - 2.334. (E.G.)