Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2021 (Anul 33, nr. 6836-6872)

2021-12-10 / nr. 6864

Informaţia Autorităţile din oraşul Bălan caută soluţii pentru problema reprezentată de urşii care îşi fac des apariţia în localitate urmare din pag. 1 Prezent la dezbatere, prima­rul oraşului Bălan, Gheorghe Iojiban, a declarat că problema urşilor care cutreieră străzile lo­calităţii, intră în curţi sau case şi ucid animalele domestice este una majoră şi este impor­tant faptul că s-a abordat acest subiect. Acesta a precizat că nu se doreşte o eradicare a urşilor din împrejurimile oraşului sau de pe traseul drumului judeţean 125, oamenii din oraş fiind chiar mândri că au în zonă o floră şi o faună atât de diversificată, dar problema animalelor sălbatice care coboară în localitate trebuie rezolvată şi este nevoie de o rali­ere la secolul 21 şi de efectuarea de paşi către progres. Gheorghe Iojiban a afirmat că încă din luna iulie, când a apărut ordonanţa de urgenţă privind măsurile care pot fi luate în cazul urşilor, au fost organizate mai multe întâlniri cu echipa care trebuie să acţioneze conform reglementărilor respec­tive, fiind încărcate şi câteva fişe de intervenţie pe site-ul Ministe­rului Mediului. „Trebuie să găsim metoda potrivită. Dacă asta înseamnă să împrejmuim tot oraşul cu gard electric, vom face acest lucru. Dacă asta înseamnă să scoatem acei urşi periculoşi din zona noastră prin acele metode pe care le prevede ordonanţa, este şi mai bine. Trebuie să ne gândim neapărat şi pe termen mediu-lung. Cu privire la aceşti urşi abandonaţi sau relocaţi în localităţile noastre, noi ar trebui să fim informaţi, ca primării. Trebuie să ştim ce se întâmplă la noi în zonă. Cred că important este omul, dar trebuie să găsim modalitatea în care să convie­ţuim. Trebuie să găsim soluţia optimă pentru a rezolva această situaţie. Nu dorim decât să con­vieţuim împreună­­ şi aceasta cred că ar trebui să fie mesajul pe care îl transmitem mai depar­te - dar în siguranţă pentru toţi”, a spus primarul oraşului Bălan. Faptul că acest centru funcţi­onează în zonă nu reprezintă un aport în ceea ce priveşte popu­laţia de urşi din acest areal - a declarat, pe de altă parte, repre­zentantul Centrului pentru Rea­bilitarea Urşilor Orfani din zona Munţilor Hăşmaş, Leonardo Bereczky. Acesta a explicat că din centru sunt eliberaţi, în pri­mul rând, urşi, juvenili”, în vâr­stă de un an sau de maximum doi ani şi există un fenomen de dis­persie naturală care nu este întâl­nit doar la urşi, ci la toate speciile de mamifere, iar animalele care vieţuiesc într-un anumit areal sau într-o anumită zonă se deplasea­ză şi îşi găsesc un alt loc de trai, în cazul ursului, acest fenomen de dispersie reprezintă parcurge­rea unei distanţe mai mari de 100 de kilometri. „Practic, toate monitorizări­le pe care noi le-am efectuat pe ursuleţii pe care i-am eliberat au arătat că aceştia s-au îndepărtat faţă de centru la mai bine de 100 de kilometri, media fiind cam de 180 de kilometri, masculii înde­­părtându-se la distanţe de peste 250 de kilometri, iar femelele în medie între 90 şi 130 de kilome­tri. Deci, practic toţi urşii care au fost eliberaţi de aici din centru au plecat din zona respectivă”, a spus Leonardo Bereczky, care a menţionat că există şi un pro­tocol încheiat cu managerii ci­negetici de la care sunt preluaţi ursuleţii, iar în baza acestuia re­prezentanţii centrului duc înapoi animalele în zona de provenienţă dacă se doreşte acest lucru, însă monitorizările au demonstrat că transportul înapoi în locul de baştină a fost total de prisos. „De exemplu, un pui care a fost eliberat în judeţul Covasna a mers în judeţul Vrancea, a petre­cut toată vara acolo, după care a venit în judeţul Harghita, a tra­versat zona Tuşnad şi a mers pe la Sovata până la Târgu Mureş. Aproape a ocolit Târgu Mureş, a mers pe zona Gurghiului şi aco­lo a fost braconat”, a precizat specialistul. Potrivit afirmaţiilor sale, datele colectate cu ajutorul sistemelor GPS şi telemetrice au arătat că mobilitatea ursului este extrem de mare în anumite perioade ale anului, iar faptul că sunt eliberate astfel de animale din centru nu are nici o relevan­ţă în ceea ce priveşte urşii care sunt într-un anumit moment în împrejurimile oraşului Bălan. Acesta a adăugat că în urmă cu zece ani, când a luat startul un aşa-numit fenomen de invadare a pădurilor din zona Bălanului de către culegătorii de ciuperci, atrase atenţia că peste încă un deceniu o să coboare urşii în localitate aşa cum nu s-a întâm­plat niciodată, iar situaţia actu­ală dovedeşte faptul că a avut dreptate atunci. „Ursul este o specie extraordi­nar de sensibilă la fenomenul de urbanizare. Aşa cum este vulpea, de exemplu, aşa cum sunt foarte multe păsări pe care le vedem în zone urbane şi este normal pentru noi să le vedem acolo. Dar când vedem ursul ne speriem şi spu­nem că este un fenomen anormal. Este un fenomen total normal ca un urs, care s-a obişnuit cu pre­zenţa omului în pădure, în habi­tatul său natural, să coboare şi să se apropie, într-un mod pentru noi neobişnuit, de om. Acum suntem martorii acestui fenomen de urba­nizare, care nu se întâmplă doar la urs, doar că acesta stârneşte cea mai mare intrigă sau frică. Acest fenomen, din păcate, se va adân­ci din ce în ce mai mult. Legat de modernizarea unor drumuri sau de extinderea turismului, lucruri­le acestea pot fi făcute, dar trebu­ie luat în considerare faptul că în momentul în care oamenii extind infrastructurile intră din ce în ce mai mult în habitatele animalelor sălbatice. Acest fenomen de urba­nizare şi de obişnuire a animale­lor cu omul va fi şi mai puternic”, a subliniat Leonardo Bereczky. în opinia sa, habitatul urşilor nu s-a micşorat neapărat, ci s-a transformat, iar aceste anima­le au început să se obişnuiască cu oamenii şi se vor apropia de aceştia deoarece consideră că nu mai reprezintă un pericol atât de mare pentru ele. In ceea ce priveşte zvonurile privind adu­cerea unor urşi din alte zone în pădurile din împrejurimile Bă­lanului, Leonardo Bereczky a spus că acestea nu sunt adevă­rate, mai ales că nici un mana­ger cinegetic nu are dreptul să relocheze astfel de animale într­­un alt fond de vânătoare fără permisiunea administratorilor fondului respectiv. Acesta a recomandat autori­tăţilor locale golirea în fiecare seară a containerelor pentru gu­noi care sunt frecventate de urşi, achiziţionarea unor tomberoane speciale pentru anumite zone, care să nu poate fi deschise de aceste animale aflate în căutare de hrană, aşa cum s-a procedat la Băile Tuşnad, instalarea de garduri electrice în apropierea gospodăriilor de la marginea oraşului şi efectuarea de demer­suri imediate pentru relocarea urşilor care îşi fac des apariţia pe raza localităţii. EMIL GROZA • Pagina a 3-a • 10 decembrie 2021 • Nici în acest an nu se va semna contractul de finanţare...­­ □ Este vorba despre o investiţie de aproximativ 200 milioane de euro, una dintre cele mai mari din judeţ, iniţiată cu mai bine de cinci ani în urmă,­­a cărui contract se estima a fi încheiat la finele lui 2021 urmare din pag. 1 în luna august, într-un memoran­dum al MIPE, se estima de asemenea că semnarea contractului de finanţare cu AM POIM (Autoritatea de Mana­gement pentru Programul Operaţio­nal Infrastructura Mare) pentru acest proiect se va realiza până la finele acestui an, „în măsura în care­ vor fi emise toate avizele şi acordurile nece­sare autorizării lucrărilor de investiţii ce fac obiectul proiectului, conform legislaţiei în vigoare; va fi finalizată procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu integrarea obiec­tivelor specifice de conservare pentru siturile Natura 2000, după caz”. în aceste condiţii, am dorit să aflăm care e stadiul acestui proiect în mo­mentul de faţă, când ne apropiem de finalul anului. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Harviz SA, con­tractul de „Asistenţă tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pen­tru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uza­tă în judeţul Harghita în perioada 2014-2020” (semnat în 2018) se află în derulare. Studiul de fezabilitate, care trebuie realizat de societatea comercială care a câştigat contractul de asistenţă tehnică, ar urma să fie transmis în această lună spre evalu­are la AM POIM. (în septembrie, în răspunsul amintit se preciza că stu­diul de fezabilitate era la al treilea correction protocol (listă de obser­vaţii), prin care experţii Ministerului Fondurilor Europene mai cer modi­ficări şi completări.­ De asemenea, prin proiectul de asistenţă tehnică se înaintează „diferitele livrabile ca proiectele tehnice, documentaţiile de atribuire a contractelor de lucrări ce vor fi lansate în sistemul de achiziţii publice în cursul anului 2022”, în legătură cu obţinerea acordului de mediu, reprezentanţii Harviz SA au precizat că procedura este în curs de derulare, „au fost depuse comple­tările la Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) şi Studiu de Evaluare Adecvată (EA)”. Potrivit sursei citate, această procedură a fost întârziată din lipsa avizului Adminis­traţiei Naţionale a Apelor Române şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Na­turale Protejate. Tot în această lună ar urma să aibă loc şi şedinţa pentru luarea deciziei de emitere a acordului de mediu. Acordul de mediu este important deoarece după emiterea acestuia se va putea „începe publicarea procedurilor pentru contractele de lucrări cu clauză suspensivă, pentru cazul în care din procesul de evaluare la nivelul Comi­siei Europene va rezulta că anumite investiţii nu se justifică. Harviz îşi asumă că va suporta d­in bugetul pro­priu cheltuielile aferente investiţiilor devenite neeligibile”, precizau în sep­tembrie reprezentanţii Harviz. După cum se poate observa, lu­crurile se mişcă foarte greu, în ciuda speranţelor şi estimărilor beneficiari­lor exprimate în urmă cu 3 luni, iar birocraţia întârzie şi mai mult deru­larea unuia dintre cele mai mari şi importante proiecte pentru judeţul Harghita. *** în judeţul Harghita, prin interme­diul proiectului, sunt vizate urmă­toarele investiţii în infrastructură: 355.000 m extindere şi reabilitare-în­­locuire reţea de apă; 268.000 m ex­tindere şi reabilitare-înlocuire reţea de canalizare menajeră; reabilitări la două surse de apă, două staţii de tratare apă şi la trei staţii de epurare (SEAU); construirea unei noi staţii de epurare şi a două staţii noi de tratare a apei potabile (STAP), sunt proiectate 11.000 de branşamente apă potabilă şi 11.300 racorduri de canalizare mena­jeră. Beneficiarii acestor investiţii vor fi Consiliul Judeţean Harghita şi unită­ţile administrativ-teritoriale: Miercu­rea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Vlăhi­­ţa, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Leliceni, Sânmartin, Mihăileni, Sânsimion, Tomeşti, Plăieşii de Jos, Sândominic, Sâncrăieni, Frumoasa, Brădeşti, Satu Mare, Dealu, Praid, Zetea. (Şt.P.) Creştere a numărului a imobilelor vândute în Harghita Numărul imobilelor vândute în judeţul Har­ghita, în noiembrie, a crescut comparativ cu luna octombrie, potrivit ultimelor date făcute publice de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Dacă în octombrie în judeţ fuseseră efectuate tranzacţii cu doar 710 imobile, numărul celor care au făcut obiectul unor contrac­te de vânzare-cumpărare în noiembrie a crescut la 915. Luna trecută au fost vândute 164 de unităţi individuale, respectiv locuinţe, cu 31 mai multe decât în octombrie. Totodată, în noiembrie şi-au găsit un nou pro­prietar în Harghita şi 300 de terenuri situate în ex­travilan, dintre care 275 agricole şi 25 neagricole, în aceeaşi lună, au fost vândute şi 451 de terenuri aflate în intravilan, dintre care 288 cu construcţii şi 163 fără construcţii, mai rezultă din datele pre­zentate de ANCPI. Instituţia a mai informat că în noiembrie au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 57.564 de imobile, cu 3.289 mai puţine faţă de luna octombrie. Nu­mărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpă­rare în luna noiembrie este cu 2.619 mai mic faţă de perioada similară a anului 2020. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înre­gistrate, luna trecută, în Bucureşti - 9.918, Ilfov - 4.765 şi Timiş - 3.310. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă erau Călăraşi -221, Caraş-Severin - 261 şi Covasna - 341. Numărul ipotecilor, la nivel naţional, a fost de 25.400, cu 572 mai mare faţă de noiembrie 2020. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost în­registrate în Bucureşti - 4.862, Timiş - 2.538 şi Ilfov - 2.334. (E.G.)

Next