Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)
1959-07-10 / nr. 1841
Pag. a 2-a. Pe marginea activităţii universităţilor populare muncitoreşti din Bucureşti In cursul anului de învăţămînt 1958—1959 au funcţionat in Capitală 12 universităţi populare muncitoreşti organizate de către Filiala S..RS.C. în colaborare cu Consiliul Sindical Orăşenesc şi Comitetul orăşenesc U.T.M., în cadrul unor uzine şi instituţii, printre care Complexul C.F.R „Griviţa Roşie“, uzinele „23 August“, „Republica“, „Tudor Vladimirescu“, fabrica „Kirov“, Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“, Clubul „Constructorul“, clubul Finanţe-Bănci, I.S.R. ş.a. Această formă de propagare a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi politice s-a dovedit foarte eficientă. Baza programului de învăţămînt a constituit-o ciclurile de lecţii din domeniul ştiinţelor sociale, ştiinţelor naturii şi tehnicii etc. Totodată s-au asigurat condiţii organizatorice de funcţionare mai bune decât în anii trecuţi. Tematica lecţiilor s-a lărgit căci programul universităţilor populare a cuprins anul acesta şi cicluri legate de specificul întreprinderilor respective. Astfel, la Universitatea populară de la uzinele „Republica“ s-a predat un ciclu de lecţii de fizică cu aplicaţii în industrie şi de tehnologie a metalelor. In cadrul acestui ciclu s-au predat lecţii privind elaborarea oţelului, despre corpurile lichide şi gazoase şi proprietăţile lor, elaborarea oţelului în cuptoare electrice şi turnarea în lingouri, prelucrarea metalelor neferoase, electricitatea statică şi curentul electric, topirea fontei, oţelului şi neferoaselor in turnătorii etc. Conţinutul programelor a fost mult mai variat, el reuşind a trezi un deosebit interes în rîndurile celor aproximativ 1.000 de cursanţi. Majoritatea cursanţilor au frecventat cu regularitate cursurile, evidenţiindu-se cei de la universităţile populare şi muncitoreşti de la Griviţa Roşie, I.T.B. şi Finanţe-Bănci care au şi încheiat cursurile cu cel mai mare număr de absolvenţi. Pe lingă multe părţi pozitive analiza făcută la închiderea cursurilor, a scos la iveală şi unele lipsuri. S-a arătat, de pildă, că unele comitete de instituţie cum au fost cele de la I.S.R., uzinele 23 August, şi „Tudor Vladimirescu“, T.A.P.L. Stalin şi altele, nu au privit cu toată seriozitatea activitatea universităţilor populare. La unele universităţi s-au făcut înscrieri formale, fără a se sta de vorbă într-un mod amănunţit cu fiecare salariat în parte, fără a se duce o muncă politică de lămurire. Totodată, unele comitete de instituţie nu s-au îngrijit ca în zilele şi orele de curs tovarăşii respectivi să fie scutiţi de alte sarcini obşteşti. Aşa se explică de ce la universităţile populare de la „23 August“, „Constructorul“, uzinele „Tudor Vladimirescu“ şi T.A.P.L. Stalin, numărul participanţilor a scăzut treptat pînă la 50 la sută faţă de numărul celor înscrişi. Un rol important în buna desfăşurare a cursurilor şi a programului de învăţămînt l-au avut directorii universităţilor populare şi colectivele de conducere, care în majoritatea cazurilor s-au achitat conştiincios de sarcinile ce le-au stat în faţă (I.T.B., Griviţa Roşie, Finanţe-Bănci şi altele). Filiala S.R.S.C. Bucureşti s-a preocupat îndeaproape de recrutarea unor lectori bine pregătiţi din punct de vedere ideologic şi ştiinţific, pentru a populariza cu bune rezultate realizările ştiinţei şi culturii. In genere, lecţiile au fost expuse liber şi la un nivel accesibil cursanţilor. De foarte mult interes s-a bucurat ciclul lecţiilor de biologie ţinut de acad. prof. Eugen Macovschi în faţa cursanţilor de la I.T.B., lecţiile de astronomie expuse de Matei Alecsescu, directorul Observatorului Popular, lecţiile de socialism ştiinţific ţinute de lectorul Alexandru Ianculescu in faţa cursanţilor de la Griviţa Roşie, lecţiile de biologie ale prof. univ. H. Chirilei ţinut în faţa cursanţilor de la Finanţe-Bănci etc. Desigur, nu se poate spune că S.R.S.C. s-a achitat în întregime de sarcina asigurării în bune condiţiuni a procesului de învăţămînt. Au fost şi cazuri cînd lectorii au ţinut lecţii slabe, nesistematizate, necorespunzătoare. Astfel s-a întîmplat cu unele lecţii ţinute de lectorul Laurian Zamfir la ciclul socialismul ştiinţific (I.T.B.), sau de lectorul Tuliu, Herescu de la ciclul ştiinţe juridice (Griviţa Roşie) ş.a. Au fost cazuri cînd unii lectori nu s-au prezentat la cursuri la ora şi ziua fixată, producînd prin aceasta greutăţi în desfăşurarea procesului de învăţămînt, aşa cum s-a întîmplat cu lectorul Vasile Pajişte la universităţile I.T.B. şi „Tudor Vladimirescu". Bilanţul făcut la încheierea anului de învăţămînt a ajutat la tragerea unor învăţăminte dintre cele mai folositoare. Filiala Bucureşti S.R.S.C. va lua o serie de măsuri şi va căuta ca în nou an şcolar să organizeze şi mai bine procesul de învăţămînt, să asigure un conţinut politic, ideologic şi ştiinţific la nivelul cerinţelor maselor largi populare. ALEXANDRU HOAJA secretar al Filialei S.R.S.G. Bucureşti Creme a filmului Căutările şi aspiraţiile adolescenţei Fetele de aceeaşi vîrstă despre care ne povestesc în filmul lor scenarista A. Beliakova şi regizorul Vasili Ordînski, sînt trei adolescente moscovite, proaspăt ieşite de pe băncile şcolii medii, care pornesc în viaţă căutându-şi drumul către împlinire, în concordanţă cu aptitudinile şi năzuinţele fiecăreia. Acţiunea filmului se întemeiază pe confruntarea celor trei prietene cu realităţi pe care nu le cunoscuseră în anii de şcoală, confruntare care le modelează caracterele, le maturizează. Învîrtîndu-le să depăşească feluritele dificultăţi ivite în calea aspiraţiilor lor. Departe de a trata lucrurile liniar, simplist, filmul stăruie asupra evoluţiei fiecăreia din eroine, firele intrigii întreţesînd abil destinele lor. Descumpănită pentru că nu a reuşit la examenul de admitere în facultate, Svetlana cea veselă şi expansivă, îşi va irosi multe zile sub influenţa nocivă a unor tineri fluşturateci, fără ocupaţie, pînă cînd se va decide — ajutată de Comsomol, sfătuită de prietenele ei — să intre ca muncitoare într-o mare fabrică de ceasornice. Tania, cu firea ei studioasă şi retrasă, se dedică pasionat medicinii, iar decepţia sentimentală pe care o va suferi îi căleşte voinţa, o determină să-şi continue mai tenace învăţătura, să treacă demn peste experienţa dezamăgitoare a primei iubiri. Kira, care visează să devină actriţă, convinsă la rîndul ei că nimic nuu e mai detestabil decît mediocritatea, se va retrage din Institutul de teatru atunci cînd îşi va da seama că nu are autentică vocaţie pentru artă. Eşecul acesta, ca şi descoperirea dureroasă a duplicităţii omului iubit, mi vor fi însă de natură să o doboare. Se schiţează astfel în film căutările celor trei prietene, jaloanele drumurilor lor în viaţă, care vor fi, desigur, diferite de 13, un caz la altul. Fetele vor păşi mai departe, întărite sufleteşte, hotărîte să-şi făurească fericirea în climatul favorabil oferit de societatea sovietică Căci, ceea ce domină întregul film, dincolo de încercările şi durerile care zdruncină temporar viaţa fetelor, este climatul permanentei griji faţă de om, faţă de frămîntările şi cerinţele lui. Un optimism tonic, robust, străbate acţiunea din „Fete de aceeaşi vîrstă“, încununat în final de un episod fermecător. Svetlana şi Vasili (maistrul atelierului ei, care, îndrăgostit de fată, a izbutit, pe nesimţite, să facă din ea o muncitoare fruntaşă), se plimbă o noapte întreagă în metrou, uitînd de tot ce-i înconjoară şi aflînd surprinşi în cele din urmă că, pierduţi în fericirea acestei puţin obişnuite plimbări nocturne, au ocolit aproape toată Moscova. Morala filmului decurge firesc din ţesătura dramatică a întimplărilor, fără ca realizatorii să apeleze la rezolvări didacticiste. La vîrstă cînd îţi hotărăşti viitorul, cînd îţi alegi profesiunea căreia îi vei închina toate capacităţile, nimic nu e mai primejdios decît să tratezi lucrurile cu uşurinţă şi nepăsare copilărească — iată ideea pentru care pledează filmul „Fete de aceeaşi vîrstă“. Şi jocul sincer, nuanţat, al interpretelor principale, tinerele actriţe Ludmila Krilova (Svetlana), Lidia Fedoseeva (Tania) şi Margarita Koşeleva (Kira), conferă o deosebită autenticitate şi putere de convingere zbuciumului sufletesc şi căutărilor celor trei fete. Alături de ele, spectatorii îl reîntîlnesc pe talentatul actor V. Safonov (cunoscut din filmele „Soldaţii“ şi „De partea cealaltă“), care apare de astă dată într-un rol de o factură inedită. In rolul lui Vasili, iubitul Svetianei, lasă o bună impresie un alt tînăr interpret, V. Kostin. Inscriindu-se în rîndul creaţiilor cinematografice consacrate de cineaştii sovietici problemelor educării tinerei generaţii, filmul „Fete de aceeaşi vîrstă" reţine atenţia prin sondajul psihologic pe care îl întreprinde, prin interesantele implicaţii, aplicabile şi tinerilor de la noi, ce se desprind din desfăşurarea bogată a acţiunii. MIHAIL LUPU Kira, Tania şi Svetlana într-un moment din film Cvintetul „Laryton“ Cinci artişti ai muzicuţei Miercuri seară a apărut pentru prima oară in faţa publicului bucureşt sau cvintetul Laryton (R. Cehoslovacă), o formaţie de un specific oare ■cum deosebit, puţin cunoscut spectatorilor noştri. Formaţia Laryton (Vaclav Henzl, Vilem Rogi, Josef König, Vladimir Linka, Vladimir Dragoni) este un miniatural ansamblu de muzicuţe. Instrumentul acesta modest, cu o gamă de posibilităţi aparent limitate, considerat adesea mai mult ca o simplă jucărie, devine in miinile virtuoşilor oaspeţi cehi izvorul unor sonorităţi nebănuite, evocind sugestiv numeroase alte instrumente considerate ,,serioase". Pentru a evita monotonia, membrii formaţiei Laryton îmbină interpretarea propriu-zisă a repertoriului, cu reuşite artificii comice, în care recunoaştem stilul artiştilor excentrici- cehi, oaspeţii noştri de acum ciţiva ani. Din repertoriul formaţiei Laryton am apreciat în mod deosebit pentru fineţea aranjamentului,, potpariul de blues, cintecul folcloric de voie bună, marşul gladiatorilor şi potpuriul românesc. Disputând de artiştii cehi dar fiind lipsită, în ultimul moment, din pricina unor deficienţe organizatorice, de alte numere de atracţie, O.S.T.A. a încercat să brodeze un întreg concert-spectacol, apelind la concursul unor artişti români cu priză la public. In ciuda antrenării unui buchet de artişti dotaţi (I. Körösi, Mihaela Cotaru, Simona Casian, Bimbo Mărculescu, Nae Roman şi Ştefan Glodaru), spectacolul a purtat amprenta vădită a improvizaţiei. Reţeta estivală — din nenorocire încă nelichidată — „fiecare actor intră cu ce ştie", reţeta aplicată aproape fără excepţie în acest spectacol, n-a putut satisface exigenţele unui public care, judecind după afişe, după „firmă" (O.S.T.A.) şi după... preţul biletelor, s-a aşteptat la o premieră şi nu la un program de selecţiuni. „Rezolvarea" problemei acompaniamentelor printr-un simplu plan forlect de mare ar fi talentul pianistului respectiv, lipsa unui program de sală ca şi apariţia in reprezentaţie a unor artişti netrecuţi pe afiş, au accentuat impresia de spectacol „făcuta la minut", lucru evident inadmisibil, chiar dacă toţi interpreţii au făcut eforturi lăudabile pentru a se prezenta la un nivel artistic corespunzător. Ni s-ar fi părut deci cu mult mai indicată o altă soluţie: includerea numerelor ansamblului Laryton ca valoroase suplimente intr-unui din spectacolele de estradă sau de varietăţi existente pe scenele noastre, în loc să se recurgă la un expedient incompatibil cu prestigiul dobîndit pe merit de O . T. A. in atitea alte prilejuri. SASA GEORGESCU In rubrica noastră din 23 iunie semnalam printre altele faptul că unele teatre nu-şi respectă în mod corespunzător angajamentele luate de a sprijini activitatea artiştilor amatori din raioanele Capitalei. Aminteam cu acest prilej că, de pildă, în timp ce teatrele „C. Tănase" şi „Ţăndărică“ au acordat un sprijin substanţial artiştilor amatori din comunele Băneasa şi Odăi, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ s-a dezinteresat aproape cu totul de artiştii amatori din Otopeni. Zilele trecute am avut prilejul să constatăm că situaţia s-a schimbat. Preocupîndu se de asigurarea unor condiţii materiale corespunzătoare pentru desfăşurarea unei bune activităţi cultural-artistice, tehnicienii teatrului au transformat în scurt timp înfăţişarea căminului cultural din Otopeni. In locul unei săli de spectacol cu aspect necorespunzător am întîlnit o sală frumos amenajata. Acolo unde nu exista scenă, a apărut una cu circular, cu cortină şi cu reflectoare. Sala, renovată, e în stare să găzduiască, la nivelul cerinţelor, diferite manifestări culturale. La Inaugurarea localului reamenajat au luat parte numeroşi localnici. Cu acest prilej, brigada artistică de agitaţie a secretariatului general al Consiliului de Miniştri a prezentat un reuşit program care a cuprins şi cîteva numere inspirate din realităţile comunei. Prezenţa unor scenete şi cuplete popularizînd fruntaşi în muncă din gospodăria agricolă colectivă, realizările în domeniul electrificării şi radioficării comunei au fost primite cu deosebit interes de spectatori. Fără îndoială, realizarea este meritorie. Continuarea ei se impunea în sensul stimulării artiştilor amatori locali de a prezenta la un nivel artistic superior programe — în special de brigadă de agitaţie — inspirate din viaţa de fiecare zi a comunei , o chestiune, care priveşte attît Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, cît şi secţia culturală a sfatului popular raional X. V. Stâlca. Veşti de la cooperativa „Radio-Profes“ • In fiecare lună, prin unităţile dereparaţii, ale cooperativei Radio-Progres trec aproximativ 4.000 aparate de radio şi 300 de televizoare. • Numărul centrelor pentru reparat aparate de radio a crescut de la un an la altul. In 1957 existau 28 unităţi, azi există 45. Noile centre au fost deschise în special în cartierele muncitoreşti. Iată cîteva dintre ele : şoseaua Alexandriei, blocurile Bucureştii Noi, Piaţa 3 Decembrie, calea 13 Septembrie, bd. Ion Şulea, şoseaua Colentini. • Pentru întreţinerea şi repararea aparatelor de televiziune au fost deschise trei centre : în str. 30 Decembrie, la blocurile din Bucureştii Noi şi în calea Dorobanţi. In curînd, în piaţa Gării de Nord va fi inaugurată o nouă unitate. • Sub conducerea UCECOM, cooperativa „Radio-Progres“ a organizat cursuri de lungă durată pentru specializarea în repararea televizoarelor. Pînă acum 18 tehnicieni au absolvit aceste cursuri. Realizări gospodăreşti în raionul 1 Mai In primele cinci luni ale acestui an în raionul 1 Mai s-au executat, în afara lucrărilor cu mijloace prevăzute în bugetul sfatului popular raional, pavaje in suprafaţă de 15.000 metri pătraţi. Această suprafaţă a fost realizată de cetăţenii raionului prin muncă voluntară şi utilizîndu-se posibilităţile locale. Printre străzile pavate cu contribuţia entuziastă a gospodarilor, se numără străzi ca Cricovului, Caşin, Silistra, Predeal, Azuga şi altele. S-au evidenţiat comitetele de stradă din circumscripţiile 236 (preşedinte Niculae Nichifor), 197 (preşedinte Gh. Băieţică), 140 (preşedinte Niculae Papanide) şi din alte circumscripţii printre care 164, 225 etc. Pe străzile Kogălniceanu, Sînzieni şi Bărbulescu-Tei s-au executat lucrări de canalizare pe o lungime de 720 ml, la care s-au evidenţiat numeroşi cetăţeni din circumscripţia 143. Pe străzile Peneş Curcanul, Ceaikovski, Vlădoianu a fost extinsă reţeaua de apă pe 916 ml. Noi spaţii verzi au fost create pe străzile Vasile Lascăr şi Cuza Vodă, ca şi în noul cartier de locuinţe de la Floreasca. Suprafaţa totală a noilor spații verzi trece de 6.700 mp. Numărul 3/1959 al revistei „Cercetări filozofice", publicată de Institutul de filozofie al Academiei R.P.R., consacră o mare parte din sumar aniversării a 50 de ani de la apariţia genialei opere a lui Vladimir Kici Lenin „Materialism d' empiriocriticism“. Ceea ce ni se pare cu deosebire important de subliniat este faptul că articolele şi studiile consacrate acestei teme leagă ideile leniniste de actualele cuceriri ale ştiinţei, îndreptîndu-şi ascuţişul criticii împotriva manifestărilor contemporane ale ideologiei burgheze. In acest sens în sumar — pe lingă articolul de ansamblu semnat de Marcel Breazu şi expunînd însemnătatea istorică a lucrării „Materialism şi empiriocriticism“ — figurează studiile „Importanţa indicaţiilor metodologice leniniste pentru critica sociologiei burgheze contemporane“ de M. Sinescu şi S. Vieru, „Critica idealismului biologic contemporan în lumina învăţăturii leniniste despre materie şi cunoaştere“ de Ileana Mărculescu şi „Falsa înţelegere a matematizării şi a mobilităţii noţiunilor fizice — izvor al idealismului „fizic“ contemporan“ de Călina Marc. Tot pe linia combaterii tendinţelor filozofice reacţionare din literatura de specialitate occidentală se înscrie şi articolul „Este oare aceasta probitate ştiinţifică ?“ de prof. Dan Bădărău. Autorul ia atitudine faţă de grosolanele denaturări vizibile în caracterizarea ce i se face de către o recentă şi voluminoasă lucrare „Enciclopedia filozofică italiană“ care ocupîndu-se cu totul incomplet şi tendenţios de dezvoltarea filozofiei în ţara noastră, comite multiple erori şi inexactităţi, trecînd sub tăcere pe de-a-ntregul răspîndirea în Romînia a ideilor filozofice marxiste în trecut şi, în special în anii puterii populare. Cinematograful „1 Mai“ (responsabil Iov. Sandu Victor) organizează cu regularitate reprezentaţii speciale pentru oamenii muncii din întreprinderile raionului 1 Mai, însoţite de prezentări ale respectivelor filme. Bineînţeles, aceste acţiuni cultural-educative, care se bucură de aprecierea cinefililor, au loc cu precădere in cazul filmelor valoroase, cu un preţios mesaj de idei. In săptămina aceasta, de exemplu, s-au pregătit două asemenea reprezentaţii speciale cu filmul sovietic „Săgeata albastră". La prima, au luat parte circa 600 de muncitori de la fabrica „Radio Popular", iar cea de-a doua urmează să se desfăşoare cu participarea salariaţilor din diferite întreprinderi mai mici ale raionului, care au contracte cultuale cu cinematograful „1 Mai". Ce părere au tovarăşii de la celelalte cinematografe bucureştene ? Nu pot organiza si ei asemenea manifestări ? In ajutorul artiştilor din echipele teatrale de amatori, Teatrul Tineretului a introdus o practică eficace, care ar merita să fie extinsă. Despre ce este vorba ? In afara instructorilor repartizaţi anume de către teatru să îndrume munca unei echipe artistice, s-a luat iniţiativa ca în faza finală a pregătirilor să participe la repetiţii şi cite un artist sau regizor de frunte al Teatrului Tineretului, care să ajute punerea în scenă şi jocul interpreţilor amatori. Este o metodă nimerită de apropiere mai strînsă între artiştii profesionişti şi oamenii muncii, fiind totodată un mijloc sigur de ridicare a calităţii reprezentaţiilor teatrale date de amatori. Echipa de teatru a Ministerului Industriei Bunurilor de Consum a pregătit, de pildă, sub îndrumarea regizoarei Polixenia Karambi, comedia „Suflete de hîrtie“ de Dihovicinîi şi Slobodskoi. Cînd au ajuns într-un stadiu înaintat, a venit să asiste la repetiţii regizorul Marin Iorda, ale cărui observaţii şi sugestii au fost deosebit de utile în punerea la punct a spectacolului, în corectarea anumitor stîngăcii sau lacune. Fireşte, acest prim pas către îndrumarea mai competentă şi mai activă a artiştilor amatori de către oamenii de teatru se cuvine continuat cu perseverenţă atît de către colectivul Teatrului Tineretului, cît şi de celelalte teatre bucureştene. Maeştrii scenei vor fi întotdeauna primiţi cu bucurie in mijlocul artiştilor amatori. Meritul actualei expoziţii a profesorilor de desen, deschisă de cercul plastic „Ion Andreescu“ la Clubul sindicatului muncitorilor din învăţămînt (b-dul 6 Martie 32), constă în prezentarea mai bogată şi mai variată (faţă de manifestări similare anterioare) a lucrărilor inspirate din viaţa şcolii. Portrete de elevi şi profesori, pionieri premiaţi, dascăli la catedră ; imagini caracteristice şcolii de azi cu elevi la practică, în ateliere, lu excursii etc.; privelişti cu noi clădiri de şcoli sau cu şcoli în construcţie. Toate acestea se succed în uleiuri, gravuri sau acuarele. Expozanţii ne sunt cunoscuţi. Tr. Bilţiu Dăncuş, Ionel Iacobescu, Dumitru Hlihor, Finn Mc Nicolescu, Al. Drăgoi şi mulţi alţii ale căror lucrări le-am întîlnit adeseori pe panourile expoziţiilor de la club — ca acuarelele Eugeniei Brateş, ale Clarei Cantemir, ale Constanţei Manolescu sau ale Emel Gherghel, ca desene de Alexandrina Zberea sau gravuri în tehnici diferite de Paul Constantinescu. Eforturile expozanţilor sunt lăudabile. Şi, speram ca, pe viitor, ele să fie îndreptate spre căutarea celor mai adecvate mijloace de expresie pentru tematica bogată oferită de viaţa nouă a profesorilor şi ai elevilor. După ciclul „închin !" Urnei care a bintuit nu de mult muzica noastră uşoară („Intră, lună, pe fereastră", „Nopţi cu lună...", „Noapte fără lună" etc.), o altă temă tinde să devină calul de bătaie al comxizitorilor şi textierilor noştri. In iarna 1955—1956 posturile noastre de radio au împământenit șlagărul italian „Bongiorno, tristezza". In 1957 a fost lansat „Bună seara, fericire", o replică a cintecului italian — valoroasă prin semnificaţiile pe care le implica comparaţia. Pînă aici toate erau bune, însă ideea de a saluta şi invoca, personificind, diferite stări sufleteşti, a fost găsită interesantă şi... originală şi de alţi autori Camelia Dăscălescu a compus „Domnişoară fericire" şi recent spectacolul „Ca la Constanţa" ne-a prilejuit audierea bucăţii „Bună ziua, dragoste" (muzica Marcel Ionescu, text Niki Popescu). Tristeţea, fericirea, dragostea au fost... salutate pină acum la prinz şi seara. Lipsesc saluturile de dimineaţa şi cele de noapte. Sperăm totuşi că autorii textelor de muzică uşoară îşi vor da seama că un subiect îşi pierde originalitatea şi prospeţimea prin repetate parafrazări. „Chiriaşii sunt pricina“... „Fac ce vreau"... Argumentul acesta îl susţine, printre alţii, şi Ion Dobrescu, proprietarul imobilului cu tir. 9 de pe str. Sabarului, raionul Nic. Bălcescu.. Şi cum e omul faptelor, Dobrescu îşi aplică principiul cu perseverenţă, dar, după cum vom vedea, nu... din principiu. l-a întrebat, zilele trecute, careva: — De ce ţii găinile în pod ! — Să nu mi le fure — Gîndește-te ca stau deasupra încăperilor chiriaşilor. Fac murdărie, zgomot. Ai putea să le ţii intr-un ţarc închis, in curte. — Fac ce vreau... — Dar clinii ? De ce ii ţii in cameră ? Sint doar poiăi de curte. — Să nu mi-l otrăvească. — Leagă-i la lanţ, afară şi nu-i nimeni atii de cuinos să ţi-l ucidă. Sau poate, cu asta încerci să te sustragi de la plata taxelor. — Fac ce vreau. — Faci, faci, dar faci mizerie. Violezi aerul, atentezi la sănătate. Ca şi ca porcii... — Ei, leagă-te şi de ei. Am contract cu I.C.I.A. să-i îngraş. — Poate scrie in contract să-i creşti in necurăţenie, in magazie, fără să respecţi cele mai elementare reguli de igienă ? — La mine fac ce vreau. — La dumneata, mă rog. Văd că ţii godacul acela în plasă, agăţat de clanţa uşii, in odaie. Să zicem că-i treaba dumitale. Dar suferă şi chiriaşii. — Păi, camerele chiriaşilor sint tot ale mele. Fac ce vreau.I ' hisfirşit, Ion Dobrescu a... venit de-acasă. Şi-a spus oful... Care vasăzică, chiriaşii sint pricina. Ei sint vinovaţii. Ei au fost cauza transformării unei clădiri, intr-o cotineaţă. Ei, chnd s-au aflat la strimtoare, au acceptatpretenţiile proprietarului să-i plătească chirie 100 de lei pe lună de încăpere., Pe urmă cinci au văzut că, de fapt, sunt exploataţi, n-au mai vrut săse lase furaţi „şi au achitat. ............... chiria legală. Putea proprietarul Dobrescu să nu-i pună la punct ? Şi nu oricum, ci în numele unui principiu: „La mine fac ce vreau". Dar mizeria şi necurăţenia nu se opresc numai la nasul lui Dobrescu devenit insensibil din pricina urii pe care o poartă chiriaşilor şi lipsei de respect pentru normele de conduită socială. Este atit de pornit şi de înrăit, incit preferă să plătească amenzile pe care organele sanitare şi de salubritate i le aplică (i s-a dresat al patrulea proces verbal de contravenţie). Ce-ar fi dacă, in cazul de faţă, organele de control i-ar dresa lui Ion Dobrescu, la fiecare trei zile, cite un proces-verbal de contravenţie in valoare de 150 lei fiecare şi nu din an in an, cum au făcut pină acum ? I. 1. îngrăşăminte chimice cu microelemente Comisia de îngrăşăminte a secţiei de chimie din cadrul Consiliului central A.S.I.T. desfăşoară o rodnică activitate pentru strîngerea legăturilor între cei care lucrează în domeniul îngrăşămintelor din sectoarele agricol şi chimic (cercetători în institutele de chimie şi agronomie, ingineri chimişti şi agronomi, biologi etc.), pentru extinderea schimburilor de experienţă şi a rezultatelor obţinute. In cumul anului acesta au fost programate o seamă de conferinţe pe diferite teme din profilul tematicii comisiei. Astfel, după consfătuirea republicană d de la Oraşul Stalin (luna ianuarie), de curînd a avut loc la Iaşi o consfătuire cu subiectul: „Rolul îngrăşămintelor cu microelemente în agricultura R.P.R.“. Pentru cei neiniţiaţi în această problemă, arătăm că în urma cercetărilor întreprinse s-a descoperit că anumite elemente chimice, ca borul, manganul, zincuul ş. a., adăugate în mici cantităţi la îngrăşămintele chimice, posedă proprietatea de a stimula creşterea plantelor şi de a mări recolta la hectar. La consfătuirea de la Iaşi au ţinut referate acad. prof. Mircea Savul, prof. Pintea, prof. Ababii, ing. Moisă de la fabrica de antibiotice laşi, ing. S. Benari şi ing. Condurachi de la ICECHIM ş. a., care au dezbătut probleme privind bogăţia în microelemente a solului regiunii Iaşi, cercetările efectuate pînă astăzi în ţara noastră în institutele de cercetări ale Academiei şi M.I.P.C. şi folosirea deşeurilor industriale ca îngrăşăminte cu microelemente. In planul comisiei pe acest an mai figurează consfătuiri cu următoarele teme: „Unele aspecte ale chimizării agriculturii“ (consfătuirea va fi ţinută la Timişoara); „Analiza solurilor“(Bucureşti); „Probleme noi în fabricarea îngrăşămintelor cu fosfori“ (Năvodari); „Probleme noi în fabricarea îngrăşămintelor cu azot“ (Făgăraş). VITRINA CU CÂRTI Noi broşuri de popularizare a ştiinţei in propaganda ştiinţifica menită sa combată superstiţiile şi misticismul, broşurile editate de către Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii sînt extrem de utile. Semnalam aici cîteva din recentele apariţii ale colecţiei S.R.S.C. • Lucrarea „Cum au început oamenii sa vorbească şi ce este vorbirea" este semnata de doctor H. Neuman. Bazată pe o bogată documentaţie, broşura abordează o serie de probleme legate de apariţia şi dezvoltarea limbii ca mijloc de comunicare între oameni. Analizînd în lumina învăţăturii marxist-leniniste, aspectele esenţiale ale vorbirii, autorul prezintă o suma de date ştiinţifice deosebit de interesante, tratate sistematizat şi în chip accesibil. • „Universul văzut de ştiinţă şi religie" este titlul unei alte broşuri, semnată de Ion Dima. Făcînd o scurta incursiune în istoria apariţiei concepţiilor religioase cu privire la univers, autorul da consistente explicaţii ştiinţifice asupra universului lămurind, în opoziţie cu falsele credinţe mistice, adevărul despre Pamînt, Lună, Soare şi alte corpuri ale sistemului solar. Textul e însoţit de ilustraţii (scheme, harţi etc.) menite sa contribuie, deopotrivă, la lămurirea diverselor fenomene ce se petrec în univers, ca : mişcarea de rotaţie şi revoluţie, eclipsele de soare şi de luna etc. • In broşura „Superstiţiile sunt dăunătoare sănătăţii omului" de dr. E. Albu şi I. Dorobanţu se concentrează o multitudine de probleme care pledează pentru tratarea ştiinţifică, conform cu prevederile medicale, a diferitelor boli, demonstrînd convingător caracterul eronat al credinţelor în leacurile băbeşti. Autorii explică împrejurările în care au apărut anumite superstiţii privitoare la boli, subliniind ca ele sunt o consecinţa a ignoranţei şi inculturii în care erau ţinute în trecut masele populare de către clasele exploatatoare. Grija statului democrat-popular pentru sănătatea oamenilor muncii se exprimă -printre altele - şi prin larga raspîndire a cunoştinţelor medicale, care iau tot mai mult locul vechilor prejudecăţi şi superstiţii despre boli şi vindecarea lor. Interesantă este şi lucrarea „Viaţa şi moartea" semnată de conf. univ. Octav Munteanu. Discutînd despre compoziţia chimica a materiei vii, despre structura fiinţelor vii şi caracteristicile vieţii, autorul broşurii prezintă pe înţelesul cititorilor un bogat şi variat material, îmbrăţişînd ultimele descoperiri ale savanţilor în aceste domenii. Astfel, se explică în chip ştiinţific cauzele îmbâtrînirii şi ale morţii şi mijloacele cele mai eficace de luptă împotriva acestor fenomene. ^ Lucrările pe care le-am prezentat aci sînt numai cîteva din marele număr de conferinţe pe care S.R.S.C. le editează în broşuri, punîndu-le la dispoziţia maselor şi contribuind la continua îmbogăţire a cunoştinţelor ştiinţifice ale celor ce muncesc. FL. CATAN Manifestă?! A.R.L.U.S. La Casa Prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S., va avea loc vineri 10 iulie, ora 20, deschiderea ciclului de conferinţe intitulat „15 ani de rodnică colaborare romîno-sovietică“. Va conferenţia acad. prof. P. Constantinescu- Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Consfătuire privind protecţia contra supratensiunilor protecţia contra Secţia Energetică-Eledrotehnică din Filiala A.S.I.T.-Bucureşti, în colaborare cu cercul A.S.I.T.-I.S.E.P. organizează luni 13 iulie a.c., orele 18,30, o consfătuire privind supratensiunilor. Inginerul Mark Dănilă din careul A.S.I.T.-I.S.E.P. va prezenta referatul : „Tendinţe noi în protecţia împotriva supratensiunilor“, iar inginerul Donici Silviu din cercul A.S.I.T.-I.C.E.T. va susţine referatul: „Aparate de protecţie împotriva supratensiunilor“. La consfătuire participă ingineri şi tehnicieni din aparatul energeticului şef din întreprinderile industriale şi specialişti în lucrări de stafii si,, litiu din I.R.E.R., T.C.M.H., '' I.S.E.F., I.C.E.T. etc. Consfătuirea are loc în sala A.S.1.1 din str. Mihail Eminestiu tr. 8, etaj 1. Utilaje noi în industria alimentară În scopul creşterii producţiei şi îmbunătăţirii calităţii produselor, întreprinderile din industria alimentară sînt înzestrate mereu cu noi utilaje, moderne, de mare productivitate. De curînd „întreprinderea pentru industrializarea vinului şi produselor alcoolice“ Bucureşti-Obor a fost dotată cu 12 filtre cu rame tip „Hercules“, inclusiv pompele aferente. De asemenea, fabrica de produse zaharoase „Bucureşti“ a fost înzestrată cu 4 maşini de ambalat bomboane. Urmează ca în scurt timp să fie livrate fabricilor de conserve maşini pentru închis borcane cu capac de tablă, celor de ţigări, maşini de împachetat ţigări în cutii, de împachetat ţigări în celofan etc. AFLĂM CA««. ...la propunerea cetăţenilor, Trustul local de cofetării şi răcoritoare nr. 2 va instala in piaţa 23 August un chioşc cu răcoritoare. ...în urma intervenţiei Sfatului Popular al Capitalei, întreprinderea regională de electricitate Bucureşti (I.R.E.B.) va executa in acest an unele lucrări de îmbunătăţire a iluminatului grădinii Cişmigiu ...stilpii rămaşi in mijlocul trotuarelor străzii. Voi cu Diamandi vor fi mutaţi de I.R.E.R. in locuri normate in cursul acestui trimestru. ...după ce localul a fost amenajat, centrul de distribuit lapte din calea Rahovei 330 s-a redeschis. Totodată O.C.L. „Alimentara" a raionului V. I. Lemn a mai deschis un Centru de lapte in calea Rahovei 415. ...Direcţia generală de desfacere Baza / Bucureşti din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei va construi în cartierul Militari un centru de distribuit butelii cu aragaz. Urmează ca sfatul popular raional să repartizeze un teren (conform convenției avute) adecvat acestui scop. ...Ion Tatu, funcţionar la fişierul policlinicii Ferentari, a fost sancţionat pentru colportare nefastă față detoma#.* f ’■ i I 'ț ORIZONTAL: 1) Mape cu acte — Desen tehnic care cuprinde reprezentarea grafică, la o anumită scară, a unui teren, a linei construcţii etc. 2) Desene liniare care reprezintă în proiecţii diferitele părţi ale unei maşini, ale unei case etc — Veşmintele scrisorilor. 3) Se aplică pe actele oficiale — Două teuri —Ape! 4) Romancier portughez (m. 1900) -- Fire — Operetă de Lehar. 5) Plafon — Meşteşugar cu care... nu rămii de căruţă. 6) Scrisorică — Corectarea unei fotografii. 7) Desen cu umbre în creion, tuş diluat sau acuarelă — Heliu — Pronume. 8) Ţară în Asia — Tipar, machetă — Cobalt. 9) un gîrld I — Tipărit — Cerneală specială folosită la anumite desene 10) Necesar pentru diferite însemnări — Locotenent. 11) Primă literă — Adnotare la un text literar sau ştiinţific. VERTICAL: 1) Reprezentare grafică — Elemente geometrice. 2) Listă de acte — Poet (naţional). 3) Sugătoare — Conjuncţie. 4) Măsuri agrare — Fragment de text, pasaj îrn articolelele legi. 5) Schiţa elementelor unei construcţii — Personaj din Tinica lui Alecsandri. 6) Cal— Pentru scris cu pixul. 7) Instrument muzical — Clădire pentru călători. 8) Plural — Exprimată scris sau oral. 9) „Oile negre“ — Conjuncţie străină. 10) Document — Materie primă pentru peniţe — Plantă 11) Negaţie — Mic penaj pentru creioane, stilouri etc. 12) Bilet — Citit. 13) Ansamblul operaţiilor de tipărire a unui text — Asigură circulaţia scrisorilor. 99 GRAFICE“ / 4