Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)

1959-07-10 / nr. 1841

Pag. a 2-a. Pe marginea activităţii universităţilor populare muncitoreşti din Bucureşti In cursul anului de învăţămînt 1958—1959 au funcţionat in Capi­tală 12 universităţi populare munci­toreşti organizate de către Filiala S..RS.C. în colaborare cu Consiliul Sindical Orăşenesc şi Comitetul oră­şenesc U.T.M., în cadrul unor uzine şi instituţii, printre care Complexul C.F.R „Griviţa Roşie“, uzinele „23 August“, „Republica“, „Tudor Vla­­dimirescu“, fabrica „Kirov“, Combinatul Poligrafic „Casa Scîn­­teii“, Clubul „Constructorul“, clubul Finanţe-Bănci, I.S.R. ş.a. Această for­mă de propagare a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice şi politice s-a do­vedit foarte eficientă. Baza programului de învăţămînt a constituit-o ciclurile de lecţii din do­meniul ştiinţelor sociale, ştiinţelor na­turii şi tehnicii etc. Totodată s-au asi­gurat condiţii organizatorice de func­ţionare mai bune decât în anii trecuţi. Tematica lecţiilor s-a lărgit căci programul universităţilor populare a cuprins anul acesta şi cicluri legate de specificul întreprinderilor respec­tive. Astfel, la Universitatea populară de la uzinele „Republica“ s-a pre­dat un ciclu de lecţii de fizică cu a­­plicaţii în industrie şi de tehnologie a metalelor. In cadrul acestui ciclu s-au predat lecţii privind elaborarea oţelului, despre corpurile lichide şi gazoase şi proprietăţile lor, elabora­rea oţelului în cuptoare electrice şi turnarea în lingouri, prelucrarea me­talelor neferoase, electricitatea stati­că şi curentul electric, topirea fontei, oţelului şi neferoaselor in turnătorii etc. Conţinutul programelor a fost mult mai variat, el reuşind a trezi un deo­sebit interes în rîndurile celor apro­ximativ 1.000 de cursanţi. Majoritatea cursanţilor au frecven­tat cu regularitate cursurile, eviden­­ţiindu-se cei de la universităţile popu­lare şi muncitoreşti de la Griviţa Roşie, I.T.B. şi Finanţe-Bănci care au şi încheiat cursurile cu cel mai mare număr de absolvenţi. Pe lingă multe părţi pozitive ana­liza făcută la închiderea cursurilor, a scos la iveală şi unele lipsuri. S-a arătat, de pildă, că unele comitete de instituţie cum au fost cele de la I.S.R., uzinele 23 August, şi „Tudor Vladimirescu“, T.A.P.L. Stalin şi al­tele, nu au privit cu toată seriozita­tea activitatea universităţilor popu­lare. La unele universităţi s-au făcut înscrieri formale, fără a se sta de vorbă într-un mod amănunţit cu fie­care salariat în parte, fără a se duce o muncă politică de lămurire. Totoda­tă, unele comitete de instituţie nu s-au îngrijit ca în zilele şi orele de curs tovarăşii respectivi să fie scu­tiţi de alte sarcini obşteşti. Aşa se explică de ce la universităţile popu­lare de la „23 August“, „Construc­torul“, uzinele „Tudor Vladimirescu“ şi T.A.P.L. Stalin, numărul partici­panţilor a scăzut treptat pînă la 50 la sută faţă de numărul celor în­scrişi. Un rol important în buna desfăşu­rare a cursurilor şi a programului de învăţămînt l-au avut directorii uni­versităţilor populare şi colectivele de conducere, care în majoritatea cazu­rilor s-au achitat conştiincios de sar­cinile ce le-au stat în faţă (I.T.B., Griviţa Roşie, Finanţe-Bănci şi altele). Filiala S.R.S.C. Bucureşti s-a pre­ocupat îndeaproape de recrutarea unor lectori bine pregătiţi din punct de vedere ideologic şi ştiinţific, pentru a popu­lariza cu bune rezultate realizările ştiinţei şi culturii. In genere, lecţiile au fost expuse liber şi la un nivel accesibil cursanţi­lor. De foarte mult interes s-a bucu­rat ciclul lecţiilor de biologie ţinut de acad. prof. Eugen Macovschi în faţa cursanţilor de la I.T.B., lecţiile de astronomie expuse de Matei Alecse­­scu, directorul Observatorului Popu­lar, lecţiile de socialism ştiinţific ţi­nute de lectorul Alexandru Ianculescu in faţa cursanţilor de la Griviţa Ro­şie, lecţiile de biologie ale prof. univ. H. Chirilei ţinut în faţa cursanţi­lor de la Finanţe-Bănci etc. Desigur, nu se poate spune că S.R.S.C. s-a achitat în întregime de sarcina asi­gurării în bune condiţiuni a procesu­lui de învăţămînt. Au fost şi cazuri cînd lectorii au ţinut lecţii slabe, ne­sistematizate, necorespunzătoare. Ast­fel s-a întîmplat cu unele lecţii ţinu­te de lectorul Laurian Zamfir la ci­clul socialismul ştiinţific (I.T.B.), sau de lectorul Tuliu, Herescu de la ciclul ştiinţe juridice (Griviţa Roşie) ş.a. Au fost cazuri cînd unii lectori nu s-au prezentat la cursuri la ora şi ziua fixată, producînd prin aceasta greutăţi în desfăşurarea procesului de învăţămînt, aşa cum s-a în­tîmplat cu lectorul Vasile Pajişte la universită­ţile I.T.B. şi „Tudor Vladimirescu". Bilanţul făcut la încheierea anului de învăţămînt a ajutat la tragerea unor învăţăminte dintre cele mai fo­lositoare. Filiala Bucureşti S.R.S.C. va lua o serie de măsuri şi va căuta ca în nou­ an şcolar să organizeze şi mai bine procesul de învăţămînt, să asigure un conţinut politic, ideologic şi ştiinţific la nivelul cerinţelor ma­selor largi populare. ALEXANDRU HOAJA secretar al Filialei S.R.S.G. Bucureşti C­reme a filmului Căutările şi aspiraţiile adolescenţei Fetele de aceeaşi vîrstă despre care ne povestesc în filmul lor scenarista A. Beliakova şi regizorul Vasili Or­­dînski, sînt trei adolescente moscovite, proaspăt ieşite de pe băncile şcolii medii, care pornesc în viaţă căutându-şi drumul către împlinire, în concordanţă cu aptitudinile şi năzuinţele fiecăreia. Acţiunea filmului se întemeiază pe confruntarea celor trei prietene cu re­alităţi pe care nu le cunoscuseră în anii de şcoală, confruntare care le modelează caracterele, le maturizează. Învîrtîndu-le să depăşească feluritele dificultăţi ivite în calea aspiraţiilor lor. Departe de a trata lucrurile liniar, simplist, filmul stăruie asupra evolu­ţiei fiecăreia din eroine, firele intrigii întreţesînd abil destinele lor. Descum­pănită pentru că nu a reuşit la exa­menul de admitere în facultate, Svet­lana cea veselă şi expansivă, îşi va irosi multe zile sub influenţa nocivă a unor tineri fluşturateci, fără ocupaţie, pînă cînd se va decide —­ ajutată de Comsomol, sfătuită de prietenele ei — să intre ca muncitoare într-o mare fabrică de ceasornice. Tania, cu firea ei studioasă şi retrasă, se dedică pa­sionat medicinii, iar decepţia senti­mentală pe care o va suferi îi căleşte voinţa, o determină să-şi continue mai tenace învăţătura, să treacă demn peste experienţa dezamăgitoare a primei iu­biri. Kira, care visează să devină ac­triţă, convinsă la rîndul ei că nimic nuu e mai detestabil decît mediocrita­tea, se va retrage din Institutul de teatru atunci cînd îşi va da seama că nu are autentică vocaţie pentru artă. Eşecul acesta, ca şi descoperirea dureroasă a duplicităţii omului iubit, mi vor fi însă de natură să o doboare. Se schiţează astfel în film căutările celor trei prietene, jaloanele drumurilor lor în viaţă, care vor fi, desigur, di­­ferite de 13, un caz la altul­. Fetele vor păşi mai departe, întărite sufleteşte, hotărîte să-şi făurească fericirea în climatul favorabil oferit de societatea sovietică Căci, ceea ce domină între­gul film, dincolo de încercările şi du­rerile care zdruncină temporar viaţa fetelor, este climatul permanentei griji faţă de om, faţă de frămîntările şi cerinţele lui. Un optimism tonic, ro­bust, străbate acţiunea din „Fete de aceeaşi vîrstă“, încununat în final de un episod fermecător. Svetlana şi Va­sili (maistrul atelierului ei, care, în­drăgostit de fată, a izbutit, pe ne­simţite, să facă din ea o muncitoare fruntaşă), se plimbă o noapte întreagă în metrou, uitînd de tot ce-i înconjoară şi aflînd surprinşi în cele din urmă că, pierduţi în fericirea acestei puţin obişnuite plimbări nocturne, au ocolit aproape toată Moscova. Morala filmului decurge firesc din ţesătura dramatică a întimplărilor, fără ca realizatorii să apeleze la rezolvări didacticiste. La vîrstă cînd îţi hotă­răşti viitorul, cînd îţi alegi profesiunea căreia îi vei închina toate capacităţile, nimic nu e mai primejdios decît să tratezi lucrurile cu uşurinţă şi nepă­sare copilărească — iată ideea pentru care pledează filmul „Fete de aceeaşi vîrstă“. Şi jocul sincer, nuanţat, al interpretelor principale, tinerele actriţe Ludmila Krilova (Svetlana), Lidia Fedoseeva (Tania) şi Margarita Ko­­şeleva (Kira), conferă o deosebită au­tenticitate şi putere de convingere zbuciumului sufletesc şi căutărilor ce­lor trei fete. Alături de ele, spectatorii îl reîntîlnesc pe talentatul actor V. Safonov (cunoscut din filmele „Solda­ţii“ şi „De partea cealaltă“), care apare de astă dată într-un rol de o factură inedită. In rolul lui Vasili, iubitul S­veti­anei, lasă o bună impresie un alt tînăr interpret, V. Kostin. Inscriindu-se în rîndul creaţiilor ci­nematografice consacrate de cineaştii sovietici problemelor educării tinerei generaţii, filmul „Fete de aceeaşi vîrstă" reţine atenţia prin sondajul psihologic pe care îl întreprinde, prin interesantele implicaţii, aplicabile şi tinerilor de la noi, ce se desprind din desfăşurarea bogată a acţiunii. MIHAIL LUPU Kira, Tania şi Svetlana într-un moment din film Cvintetul „Laryton“ Cinci artişti ai muzicuţei Miercuri seară a apărut pentru prima oară in faţa publicului bucureş­­t sau­ cvintetul Laryton­ (R. Cehoslovacă), o formaţie de un specific oare­ ■cum deosebit, puţin cunoscut spectatorilor noştri. Formaţia Laryton (Vaclav Henzl, Vilem Rogi, Josef König, Vladimir Linka, Vladimir Dragoni) este un miniatural ansamblu de muzicuţe. Instrumentul acesta modest, cu o gamă de posibilităţi aparent limitate, considerat adesea mai mult ca o simplă jucărie, devine in miinile virtuo­şilor oaspeţi cehi izvorul­ unor sonorităţi nebănuite, evocind sugestiv nu­meroase alte instrumente considerate ,,serioase". Pentru a evita monotonia, membrii formaţiei Laryton îmbină interpre­tarea propriu-zisă a repertoriului, cu reuşite artificii comice, în care recu­noaştem stilul artiştilor excentrici- cehi, oaspeţii noştri de acum ciţiva ani. Din repertoriul formaţiei Laryton am apreciat în mod deosebit pentru fineţea aranjamentului,, pot­pariul de blues, cintecul folcloric de voie bună, marşul gladiatorilor şi potpuriul românesc. Disputând de artiştii cehi dar fiind lipsită, în ultimul moment, din pricina unor deficienţe organizatorice, de alte numere de atracţie, O.S.T.A. a încercat să brodeze un întreg concert-spectacol, apelind la concursul unor artişti români cu priză la public. In ciuda antrenării unui buchet de artişti dotaţi (I. Körösi, Mihaela Cotaru, Simona Casian, Bimbo Mărculescu, Nae Roman şi Ştefan Glodaru), spectacolul a purtat amprenta vădită a improvizaţiei. Reţeta estivală — din nenorocire încă nelichidată — „fiecare actor intră cu ce ştie­", reţeta apli­cată aproape fără excepţie în acest spectacol, n-a putut satisface exigenţele unui public care, judecind după afişe, după „firmă" (O.S.T.A.) şi după... preţul biletelor, s-a aşteptat la o premieră şi nu la un program de se­­lecţiuni. „Rezolvarea" problemei acompaniamentelor printr-un simplu plan f­orlect de mare ar fi talentul pianistului respectiv­­, lipsa unui program de sală ca şi apariţia in reprezentaţie a unor artişti netrecuţi pe afiş, au accentuat impresia de spectacol „făcut­a la minut", lucru evident inad­misibil, chiar dacă toţi interpreţii au făcut eforturi lăudabile pentru a se prezenta la un nivel artistic corespunzător. Ni s-ar fi părut deci cu mult mai indicată o altă soluţie: includerea numerelor ansamblului Laryton ca valoroase suplimente intr-unui din spec­tacolele de estradă sau de varietăţi existente pe scenele noastre, în loc să se recurgă la un expedient incompatibil cu prestigiul dobîndit pe merit de O . T. A. in atitea alte prilejuri. SASA GEORGESCU In rubrica noastră din 23 iunie semna­lam printre altele faptul că unele teatre nu-şi respectă în mod corespun­zător angajamentele luate de a sprijini activitatea artiştilor amatori din raioa­­nele Capitalei. Aminteam cu acest prilej că, de pildă, în timp ce teatrele „C. Tănase" şi „Ţăndărică“ au acordat un sprijin substanţial artiştilor amatori din comunele Băneasa şi Odăi, Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“ s-a dezinteresat aproape cu totul de artiştii amatori din Otopeni. Zilele trecute am avut prilejul să constatăm că situaţia s-a schimbat. Preocupîndu se de asigurarea unor condiţii materiale corespunzătoare pentru desfăşurarea unei bune activităţi cultural-artistice, tehnicienii teatrului au trans­format în scurt timp înfăţişarea căminului cultural din­ Otopeni. In locul unei săli de spectacol cu aspect necores­punzător am întîlnit o sală frumos amenajata. Acolo unde nu exista scenă, a apărut una cu circular, cu cortină şi cu reflectoare. Sala, renovată, e în stare să găzduiască, la ni­velul cerinţelor, diferite manifestări culturale. La Inaugurarea localului reamenajat au luat parte numeroşi localnici. Cu acest prilej, brigada artistică de agitaţie a secretariatului general al Consiliului de Miniştri a prezentat u­n reuşit pro­gram care a cuprins şi cîteva numere inspirate din realită­ţile comunei. Prezenţa unor scenete şi cuplete popularizînd fruntaşi în muncă din gospodăria agricolă colectivă, reali­zările în domeniul electrificării şi radioficării comunei au fost primite cu deosebit interes de spectatori. Fără îndoială, realizarea este meritorie. Continuarea ei se impunea în sensul stimulării artiştilor amatori locali de a prezenta la un nivel artistic superior programe — în special de brigadă de agitaţie — inspirate din viaţa de fiecare zi a comunei , o chestiune, care priveşte attît Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale”, cît şi secţia culturală a sfatului popular raional X. V. Stâlca. Veşti de la cooperativa „Radio-Profes“ • In fiecare lună, prin unităţile de­­reparaţii, ale cooperativei Radio-Pro­gres trec aproximativ 4.000 aparate de radio şi 300 de televizoare. • Numărul centrelor pentru reparat aparate de radio a crescut de la un an la altul. In 1957 existau 28 uni­tăţi, azi există 45. Noile centre au fost deschise în special în cartierele mun­citoreşti. Iată cîteva dintre ele : şo­seaua Alexandriei, blocurile Bucureştii Noi, Piaţa 3 Decembrie, calea 13 Sep­tembrie, bd. Ion Şulea, şoseaua Co­len­tini. • Pentru întreţinerea şi repararea aparatelor de televiziune au fost deschi­se trei centre : în str. 30 Decembrie, la blocurile din Bucureştii Noi şi în calea Dorobanţi. In curînd, în piaţa Gării de Nord va fi inaugurată o nouă unitate. • Sub conducerea UCECOM, coope­rativa „Radio-Progres“ a organizat cursuri de lungă durată pentru specia­lizarea în repararea televizoarelor. Pînă acum 18 tehnicieni au absolvit aceste cursuri. Realizări gospodăreşti în raionul 1 Mai In primele cinci luni ale acestui an în raionul 1 Mai s-au executat, în a­­fara lucrărilor cu mijloace prevăzute în bugetul sfatului popular raional, pavaje in suprafaţă de 15.000 metri pătraţi. Această suprafaţă a fost rea­lizată de cetăţenii raionului prin mun­că voluntară şi utilizîndu-se posibili­tăţile locale. Printre străzile pavate cu contribuţia entuziastă a gospoda­rilor, se numără străzi ca Cricovului, Caşin, Silistra, Predeal, Azuga şi al­tele. S-au evidenţiat comitetele de stradă din circumscripţiile 236 (pre­şedinte Niculae Nichifor), 197 (preşe­dinte Gh. Băieţică), 140 (preşedinte Niculae Papanide) şi din alte circum­scripţii printre care 164, 225 etc. Pe străzile Kogălniceanu, Sînzieni şi Bărbulescu-Tei s-au executat lucrări de canalizare pe o lungime de 720 ml, la care s-au evidenţiat numeroşi cetăţeni din circumscripţia 143. Pe străzile Peneş Curcanul, Ceaikov­­ski, Vlădoianu a fost extinsă reţeaua de apă pe 916 ml. Noi spaţii verzi au fost create pe străzile Vasile Lascăr şi Cuza Vodă, ca şi în noul cartier de locuinţe de la Floreasca. Suprafaţa totală a noilor spații verzi trece de 6.700 mp. Numărul 3/1959 al revistei „Cer­cetări filozofice", publicată de In­stitutul de filozofie al Academiei R.P.R., consacră o mare parte din sumar aniversării a 50 de ani de la apariţia genialei opere a lui Vla­dimir K­ici Lenin „Materialism d' empiriocriticism“. Ceea ce ni se pare cu deosebire important de subliniat este faptul că articolele şi studiile consacrate acestei teme leagă ideile leniniste de actualele cuceriri ale ştiinţei, îndreptîndu-şi ascuţişul criticii împotriva mani­festărilor contemporane ale ideolo­giei burgheze. In acest sens în su­mar — pe lingă articolul de ansam­blu semnat de Marcel Breazu şi expunînd însemnătatea istorică­ a lucrării „Materialism şi empiriocri­ticism“ — figurează studiile „Im­portanţa indicaţiilor metodologice leniniste pentru critica sociologiei burgheze contemporane“ de M. Si­­nescu şi S. Vieru­, „Critica idealis­mului biologic contemporan în lu­mina învăţăturii leniniste despre materie şi cunoaştere“ de Ileana Mărculescu şi „Falsa înţelegere a matematizării şi a mobilităţii noţiu­nilor fizice — izvor al idealismu­lui „fizic“ contemporan“ de Călina Marc. Tot pe linia combaterii tendin­ţelor filozofice reacţionare din li­teratura de specialitate occidentală se înscrie şi articolul „Este oare aceasta probitate ştiinţifică ?“ de prof. Dan Bădărău. Autorul ia ati­tudine faţă de grosolanele denatu­rări vizibile în caracterizarea ce i se face de către o recentă şi vo­luminoasă lucrare „Enciclopedia filozofică italiană“ care ocupîn­­du-se cu totul incomplet şi tenden­ţios de dezvoltarea filozofiei în ţara noastră, comite multiple erori şi inexactităţi, trecînd sub tăcere pe de-a-ntregul răspîndirea în Ro­­mînia a ideilor filozofice marxiste în trecut şi, în special în anii pu­terii populare. Cinematograful „1 Mai“ (responsabil Iov. Sandu Victor) organizează cu regularitate reprezentaţii speciale pen­tru oamenii muncii din întreprinderile raionului 1 Mai, însoţite de prezen­tări ale respectivelor filme. Bineînţe­les, aceste acţiuni cultural-educative, care se bucură de aprecierea cinefili­lor, au loc cu precădere in cazul fil­melor valoroase, cu un preţios mesaj de idei. In săptămina aceasta, de exemplu, s-au pregătit două asemenea repre­zentaţii speciale cu filmul sovietic „Săgeata albastră". La prima­, au luat parte circa 600 de muncitori de la fabrica „Radio Popular", iar cea de-a doua urmează să se desfăşoare cu participarea salariaţilor din diferite întreprinderi mai mici ale raionului, care au contracte cultuale cu cine­matograful „1 Mai". Ce părere au tovarăşii de la cele­lalte cinematografe bucureştene ? Nu pot organiza si ei asemenea manifes­tări ? In ajutorul artiştilor din echipele teatrale de amatori, Teatrul Tineretu­lui a introdus o practică eficace, care ar merita să fie extinsă. Despre ce este vorba ? In afara instructorilor re­partizaţi anume de către teatru să în­drume munca unei echipe artistice, s-a luat iniţiativa ca în faza finală a pregătirilor să participe la repetiţii şi cite un artist sau regizor de frunte al Teatrului Tineretului, care să ajute pu­nerea în scenă şi jocul interpreţilor amatori. Este o metodă nimerită de apropiere mai strînsă între artiştii profesionişti şi oamenii muncii, fiind totodată un mijloc sigur de ridicare a calităţii reprezentaţiilor teatrale date de amatori. Echipa de teatru a Ministerului In­dustriei Bunurilor de Consum a pre­gătit, de pildă, sub îndrumarea regi­zoarei Polixenia Karambi, comedia „Suflete de hîrtie“ de Dihovicinîi şi Slobodskoi. Cînd au ajuns într-un sta­diu înaintat, a venit să asiste la re­petiţii regizorul Marin Iorda, ale că­rui observaţii şi sugestii au fost deo­sebit de utile în punerea la punct a spectacolului, în corectarea anumitor stîngăcii sau lacune. Fireşte, acest prim pas către îndru­marea mai competentă şi mai activă a artiştilor amatori de către oamenii de teatru se cuvine continuat cu per­severenţă atît de către colectivul Tea­trului Tineretului, cît şi de celelalte teatre bucureştene. Maeştrii scenei vor fi întotdeauna primiţi cu bucurie in mijlocul artiştilor amatori. Meritul actualei expoziţii a profesorilor de desen, deschisă de cercul plastic „Ion A­ndreescu“ la Clu­bul sindicatului muncitori­lor din învăţămînt (b-dul 6 Martie 32), constă în prezentarea mai bogată şi mai variată (faţă de ma­nifestări similare anterioa­re) a lucrărilor inspirate din viaţa şcolii. Portrete de el­evi şi profesori, pio­nieri premiaţi, dascăli la cate­dră ; imagini caracte­ristice şcolii de azi cu elevi la practică, în ateliere, lu excursii etc.; privelişti cu noi clădiri de şcoli sau cu şcoli în construcţie. Toate acestea se succed în uleiuri, gravuri sau acua­rele. Expozanţii ne sunt cunoscuţi. Tr. Bilţiu Dăn­­cuş, Ionel Iacobescu, Du­mitru Hlih­or, Finn­ Mc Nicolescu, Al. Drăgoi şi mulţi alţii ale căror lu­crări le-am întîlnit adese­ori pe panourile expoziţii­lor de la club — ca acuare­lele Eugeniei Brateş, ale Clarei Cantemir, ale Con­stanţei Manolescu sau ale Emel Gherghel, ca desene de Alexandrina Zberea sau gravuri în tehnici diferite de Paul Constantinescu. Eforturile expozanţilor sunt lăudabile. Şi, spe­ram ca, pe viitor, ele să fie îndreptate spre cău­tarea celor mai adecvate mijloace de expresie pen­tru tematica bogată ofe­rită de viaţa nouă a pro­fesorilor şi ai elevilor. După ciclul „închin !" Urnei care a bintuit nu de mult muzica noastră uşoară („Intră, lună, pe fereastră", „Nopţi cu lună...", „Noapte fără lună" etc.), o altă temă tinde să devină calul de bătaie al com­xizitorilor şi textierilor noştri. In iarna 1955—1956 posturile noastre de radio au împămân­tenit șlagărul italian „Bongiorno, tris­­tezza". In 1957 a fost lansat „Bună seara, fericire", o replică a cintecului italian — valoroasă prin semnificaţiile pe care le implica comparaţia. Pînă aici toate erau bune, însă ideea de a saluta şi invoca, personificind, diferite stări sufleteşti, a fost găsită intere­santă şi... originală şi de alţi autori Camelia Dăscălescu a compus „Dom­nişoară fericire" şi recent spectacolul „Ca la Constanţa" ne-a prilejuit au­dierea bucăţii „Bună ziua, dragoste" (muzica Marcel Ionescu, text Niki Po­­pescu). Tristeţea, fericirea, dragostea au fost... salutate pină acum la prinz şi seara. Lipsesc saluturile de dimineaţa şi cele de noapte. Sperăm totuşi că autorii textelor de muzică uşoară îşi vor da seama că un subiect îşi pier­de originalitatea şi prospeţimea prin repetate parafrazări. „Chiriaşii sunt pricina“... „Fac ce vreau"... Argumentul acesta­ îl susţine, printre alţii, şi Ion Dobrescu, proprietarul imobilului cu tir. 9 de pe str. Sabarului, raionul Nic. Bălcescu.. Şi cum e omul fapte­lor, Dobrescu îşi aplică principiul cu perseverenţă, dar, după cum vom vedea, nu... din princi­pi­u­. l­-a întrebat, zilele trecute, careva: — De ce ţii găinile în pod ! — Să nu mi le fure — Gîndește-te ca stau deasupra în­căperilor chiriaşi­lor. Fac murdărie, zgomot. Ai putea să le ţii intr-un ţarc închis, in curte. — Fac ce vreau... — Dar clinii ? De ce ii ţii in came­ră ? Sint doar poiăi de curte. — Să nu mi-l otrăvească. — Leagă-i la lanţ, afară şi nu-i ni­meni atii de cuinos să ţi-l ucidă. Sau poate, cu asta încerci să te sustragi de la plata taxelor. — Fac ce vreau. — Faci, faci, dar faci mizerie. Vi­olezi aerul, atentezi la sănătate. Ca şi ca porcii... — Ei, leagă-te şi de ei. Am contract cu I.C.I.A. să-i îngraş. — Poate scrie in contract să-i creşti in necurăţenie, in magazie, fără să res­pecţi cele mai elementare reguli de igienă ? — La mine fac ce vreau. — La dumneata, mă rog. Văd că ţii godacul acela în plasă, agăţat de clanţa uşii, in odaie. Să zicem că-i treaba dumitale. Dar suferă şi chiriaşii. — Păi, camerele chiriaşilor sint tot ale mele. Fac ce vreau.I ' hisfirşit, Ion Dobrescu a... venit de-acasă. Şi-a spus oful... Care vasă­­zică, chiriaşii sint pricina. Ei sint vi­novaţii. Ei au fost cauza transformării­­ unei clădiri, intr-o cotineaţă. Ei, ch­nd s-au aflat la strimtoare, au acceptat­­pretenţiile proprietarului să-i­ plătească chirie 100 de lei pe lună de încăpere., Pe urmă cinci au­ văzut că, de fapt, sunt exploataţi, n-au mai vrut să­­se lase furaţi „şi au achitat. ............... chiria legală. Putea proprietarul Dobrescu să nu-i pună la punct ? Şi nu oricum, ci în numele unui principiu: „La mine fac ce vreau". Dar mizeria şi necurăţenia nu se opresc numai la nasul lui Dobrescu de­venit insensibil din pricina urii pe care o poartă chiriaşilor şi lipsei de respect pentru normele de conduită socială. Este atit de pornit şi de înrăit, incit preferă să plătească amenzile pe care organele sanitare şi de salubritate i le aplică (i s-a dresat al patrulea proces verbal de contravenţie). Ce-ar fi dacă, in cazul de faţă, orga­nele de control i-ar dresa lui Ion Do­brescu, la fiecare trei zile, cite un pro­­ces-verbal de contravenţie in valoare de 150 lei fiecare şi nu din an in an, cum au făcut pină acum ? I. 1. îngrăşăminte chimice cu microelemente Comisia de îngrăşăminte a secţiei de chimie din cadrul Consiliului cen­tral A.S.I.T. desfăşoară o rodnică activitate pentru strîngerea legături­lor între cei care lucrează în dome­niul îngrăşămintelor din sectoarele a­­gricol şi chimic (cercetători în insti­tutele de chimie şi agronomie, ingi­neri chimişti şi agronomi, biologi etc.), pentru extinderea schimburilor de experienţă şi a rezultatelor obţi­nute. In cumul anului acesta au fost programate o seamă de conferinţe pe diferite teme din profilul tematicii comisiei. Astfel, după consfătuirea re­publicană d de la Oraşul Stalin (luna ianuarie), de curînd a avut loc la Iaşi o consfătuire cu subiectul: „Ro­lul îngrăşămintelor cu microelemente în agricultura R.P.R.“. Pentru cei neiniţiaţi în această problemă, arătăm că în urma cerce­tărilor întreprinse s-a descoperit că anumite elemente chimice, ca borul, manganul, zincuul ş. a., adăugate în mici cantităţi la îngrăşămintele chi­mice, posedă proprietatea de a sti­mula creşterea plantelor şi de a mări recolta la hectar. La consfătuirea de la Iaşi au ţinut referate acad. prof. Mircea Savul, prof. Pintea, prof. Ababii, ing. Moisă de la fabrica de antibiotice­ laşi, ing. S. Benari şi ing. Condu­rachi de la ICECHIM ş. a., care au dezbătut probleme privind bogăţia în microelemente a solului regiunii Iaşi, cercetările efectuate pînă astăzi în ţara noastră în institutele de cercetări ale Academiei şi M.I.P.C. şi folosirea deşeurilor industriale ca îngrăşăminte cu microelemente. In planul comisiei pe acest an mai figurează consfătuiri cu următoarele teme: „Unele aspecte ale chimizării agriculturii“ (consfătuirea va fi ţinută la Timişoara); „Analiza solurilor“­­(Bucureşti); „Probleme noi în fabri­carea îngrăşămintelor cu fosfori“ (Nă­vodari); „Probleme noi în fabricarea îngrăşămintelor cu azot“ (Făgăraş). VITRINA CU CÂRTI Noi broşuri de popularizare a ştiinţei in propaganda ştiinţifica menită sa combată superstiţiile şi misticismul, bro­şurile editate de către Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii sînt extrem de utile. Semnalam aici cîteva din re­centele apariţii ale colecţiei S.R.S.C. • Lucrarea „Cum au început oamenii sa vorbească şi ce este vorbirea" este sem­nata de doctor H. Neuman. Bazată pe o bogată documentaţie, broşura abordează o serie de probleme legate de apariţia şi dezvoltarea limbii ca mijloc de comu­nicare între oameni. Analizînd în lumina învăţăturii marxist-leniniste, aspectele esen­ţiale ale vorbirii, autorul prezintă o suma de date ştiinţifice deosebit de interesante, tratate sistematizat şi în chip accesibil. • „Universul văzut de ştiinţă şi religie" este titlul unei alte broşuri, semnată de Ion Dima. Făcînd o scurta incursiune în istoria apariţiei concepţiilor religioase cu privire la univers, autorul da consistente explicaţii ştiinţifice asupra universului lă­murind, în opoziţie cu falsele credinţe mistice, adevărul despre Pamînt, Lună, Soare şi alte corpuri ale sistemului solar. Textul e însoţit de ilustraţii (scheme, harţi etc.) menite sa contribuie, deopotrivă, la lămurirea diverselor fenomene ce se petrec în univers, ca : mişcarea de rotaţie şi re­voluţie, eclipsele de soare şi de luna etc. • In broşura „Superstiţiile sunt dăunătoare sănătăţii omului" de dr. E. Albu şi I. Dorobanţu se concentrează o multitudine de probleme care pledează pentru tratarea ştiinţifică, conform cu prevederile medi­cale, a diferitelor boli, demonstrînd con­vingător caracterul eronat al credinţelor în leacurile băbeşti. Autorii explică împrejură­rile în care au apărut anumite superstiţii privitoare la boli, subliniind ca ele sunt o consecinţa a ignoranţei şi inculturii în care erau ţinute în trecut masele popu­lare de către clasele exploatatoare. Grija statului democrat-popular pentru sănătatea oamenilor muncii se exprimă -printre altele - şi prin larga raspîndire a cunoştinţelor medicale, care iau tot mai mult locul vechilor prejudecăţi şi super­stiţii despre boli şi vindecarea lor.­­ Interesantă este şi lucrarea „Viaţa şi moartea" semnată de conf. univ. Octav Munteanu. Discutînd despre compoziţia chi­mica a materiei vii, despre structura fi­inţelor vii şi caracteristicile vieţii, autorul broşurii prezintă pe înţelesul cititorilor un bogat şi variat material, îmbrăţişînd ulti­mele descoperiri ale savanţilor în aceste domenii. Astfel, se explică în chip ştiin­ţific cauzele îmbâtrînirii şi ale morţii şi mijloacele cele mai eficace de luptă împo­triva acestor fenomene. ^ Lucrările pe care le-am prezentat aci sînt numai cîteva din marele număr de conferinţe pe­ care S.R.S.C. le editează în broşuri, punîndu-le la dispoziţia maselor şi contribuind la continua îmbogăţire a cunoştinţelor ştiinţifice ale celor ce mun­cesc. FL. CATAN Manifestă?! A­.R.L.U.S. La Casa Prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S., va avea loc vineri 10 iu­lie, ora 20, deschiderea ciclului de conferinţe intitulat „15 ani de rodnică colaborare romîno-sovietică“. Va con­ferenţia acad. prof. P. Constantinescu- Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S. Consfătuire privind protecţia contra supratensiunilor protecţia contra Secţia Energetică-Eledrotehnică din Filiala A.S.I.T.-Bucureşti, în colabo­rare cu cercul A.S.I.T.-I.S.E.P. organi­zează luni 13 iulie a.c., orele 18,30, o consfătuire privind supratensiunilor. Inginerul Mark Dănilă din careul A.S.I.T.-I.S.E.P. va prezenta referatul : „Tendinţe noi în protecţia împotriva supratensiunilor“, iar inginerul Donici Silviu din cercul A.S.I.T.-I.C.E.T. va susţine referatul: „Aparate de protec­ţie împotriva supratensiunilor“. La consfătuire participă ingineri şi tehnicieni din aparatul energeticului şef din întreprinderile industriale şi specialişti în lucrări de stafii si,, litiu din I.R.E.R., T.C.M.H., '' I.S.E.F., I.C.E.T. etc. Consfătuirea are loc în sala A.S.1.1 din str. Mihail Eminestiu t­r. 8, etaj 1. Utilaje noi în industria alimentară­ În scopul creşterii producţiei şi îm­bunătăţirii calităţii produselor, între­prinderile din industria alimentară sînt înzestrate mereu cu noi utilaje, moder­ne, de mare productivitate. De curînd „întreprinderea pentru industrializarea vinului şi produselor alcoolice“ Bucureşti-Obor a fost dotată cu 12 filtre cu rame tip „Her­cules“, inclusiv pompele aferente. De asemenea, fabrica de produse zaharoase „Bucureşti“ a fost înzestra­tă cu 4 maşini de ambalat bomboane. Urmează ca în scurt timp să fie li­vrate fabricilor de conserve maşini pentru închis borcane cu capac de tablă, celor de ţigări, maşini de împa­chetat ţigări în cutii, de împachetat ţigări în celofan etc. AFLĂM CA««. ...la propunerea cetăţenilor, Trustul local de cofetării şi răcoritoare nr. 2 va instala in piaţa 23 August un chioşc cu răcoritoare. ...în urma intervenţiei Sfatului Popu­lar al Capitalei, întreprinderea regio­nală de electricitate Bucureşti (I.R.E.B.) va executa in acest an unele lucrări de îmbunătăţire a iluminatului grădinii Cişmigiu ...stilpii rămaşi in mijlocul trotua­relor străzii. Voi cu Diamandi vor fi mutaţi de I.R.E.R. in locuri normate in cursul acestui trimestru. ...după ce localul a fost amenajat, centrul de distribuit lapte din calea Ra­­hovei 330 s-a redeschis. Totodată O.C.L. „Alimentara" a raionului V. I. Lemn a mai deschis un Centru de lap­te in calea Rahovei 415. ...Direcţia generală de desfacere Baza / Bucureşti din Ministerul Indu­striei Petrolului şi Chimiei va construi în cartierul Militari un centru de dis­tribuit butelii cu aragaz. Urmează ca sfatul popular raional să repartizeze un teren (conform convenției avute) adecvat acestui scop. ...Ion Tatu, funcţionar la fişierul po­liclinicii Ferentari, a fost sancţio­nat pentru colportare nefastă față de­­tom­a#.* f ’■ i I 'ț ORIZONTAL: 1) Mape cu acte — Desen tehnic care cuprinde reprezenta­rea grafică, la o anumită scară, a unui teren, a li­nei construcţii etc. 2) De­sene liniare care repre­zintă în proiecţii diferi­tele părţi ale unei ma­şini, ale unei case etc — Veşmintele scrisorilor. 3) Se aplică pe actele oficiale — Do­uă teuri —­­Ape! 4) Romancier portu­ghez (m. 1900) -- Fire — Operetă de Lehar. 5) Plafon — Meşteşugar cu care... nu rămii de căruţă. 6) Scrisorică — Corecta­rea unei fotografii. 7) Desen cu umbre în cre­ion, tuş diluat sau acua­relă — Heliu — Pronu­me. 8) Ţară în Asia — Tipar, machetă — Cobalt. 9) un gîrld I — Tipărit — Cerneală specială fo­losită la anumite desene 10) Necesar pentru dife­rite însemnări — Loco­tenent. 11) Primă literă — Adnotare la un text literar sau ştiinţific. VERTICAL: 1) Repre­zentare grafică — Ele­mente geometrice. 2) Lis­tă de acte — Poet (naţio­nal). 3) Sugătoare — Conjuncţie. 4) Măsuri a­­grare — Fragment de text, pasaj îrn articolele­­le legi. 5) Schiţa ele­mentelor unei construc­ţii — Personaj din Tinica­ lui Alecsandri. 6) Cal— Pentru scris cu pixul. 7) Instrument muzica­l — Clădire pentru călători. 8) Plural — Exprimată scris sau oral. 9) „Oile negre“ — Conjuncţie străină. 10) Document — Materie primă pentru pe­­niţe — Plantă 11) Ne­gaţie — Mic penaj pentru creioane, stilouri etc. 12) Bilet — Citit. 13) An­samblul operaţiilor de ti­părire a unui text — Asi­gură circulaţia scrisori­­lor. 99 GRAFICE“ / 4

Next