Informatia Bucureştiului, martie 1963 (Anul 10, nr. 2977-3002)

1963-03-18 / nr. 2991

In luna mai la Addis Abeba Conferinţă a 31 şefi de state africane independente CAIRO 17 iAgerpres). — La­ I6 martie, la sosirea sa pe ae­roportul din Cairo, Ketema Yefra, ministrul de externe al Etiopiei, a­ declarat că şefii a 31 de ţări inde­pendente din Africa au acceptat să participe personal la conferinţa la nivel înalt a şefilor de state africana, care urmează să se deschidă la 21 mai la Addis Abeba. Ministrul etiopian a declarat ca in următoarele zile copiile progra­mului propus pentru a fi discutat la conferinţa şefilor de state africane vor fi trimise celor 31 de ţări care au acceptat să ia parte la această întrunire. El a declarat presei egip­tene că, după părerea sa, principa­lele probleme care vor fi abordate la conferinţa de la Addis Abeba vor fi : unitatea africană, formarea unei pieţe comune africane pentru „pro­tejarea economiei africane şi a pro­iectelor de dezvoltare a Africii“. Ketema a anunţat, de asemenea, că propunerea preşedintelui Chanel, Kwame Nkrumah, de formare a unui parlament african va figura pa ordinea de zi a conferinţei, ca şi alte probleme transmise deja secre­tariatului permanent. „Nici un fel de armament englez pentru Africa de Sud“ MITING LA LONDRA ÎMPOTRIVA MILITARIZĂRII R.S.A. ŞI A POLITICII DE APARTHEID A GUVERNULUI VERWOERD LONDRA 18 (Agerpres).­­„Nici un fel de armament englez pentru Africa de Sud", „Să boico­tăm comerţul cu Republica Sud- Africană“ — sub aceste lozinci a avut, loc la 17 martie in piața Trafalgar din Londra un miting de masă in semn de protest împotriva livrărilor de armament englez către guvernul Republicii Sud-Africane. La miting a luat cuvîntul Harold Wilson, liderul partidului laburist, care a condamnat cu hotărire poli­tica de apartheid, promovată în R.S.A. Partidul laburist, a spus el, cere sistarea livrărilor de armament in Africa de Sud. H. Wilson a subliniat că guvernul sud-african şi-a dublat cheltuielile militare şi că astăzi în această ţară se află sub arme mai mulţi oameni ca oricind. In afara achiziţiilor de armament englez şi francez, a spus el in continuare, guvernul sud-afri­­can duce cu autorităţile franceze tra­tative cu privire la crearea pe teri­toriul Africii de Sud a unei baze pentru experimentarea armei nuclea­re. „Nu putem tolera, a declarat Wilson, ca ţările occidentale să con­tribuie la creşterea efectivului for­ţelor armate într-o ţară care prin acţiunile sale s-a situat în afara cadrului civilizaţiei umane“. La miting au luat cuvîntul de ade­menea. Duma Nokwe, secretar ge­neral al partidului Congresul Naţio­nal African, interzis de autorităţile sud-africane, Noel­ Baker, Barbara Castle, deputaţi laburişti, şi alţii. Participanţii la miting au adoptat o rezoluţie in care cheamă guvernul Marii Britanii să sprijine poziţia O.N.U. împotriva politicii de a­­partheid şi să sisteze aprovizionarea Republicii Sud-Africane cu armament și echipament englez. In R.F.G. cresc alocaţiile destinate Înarmării RONU 17 (Agerpres).­­Ministrul de război al R.F.G., von Hassel, care a luat cuvîntul la Idar- Oberstein, a declarat că in legătură cu crearea forţelor armate atomice multilaterale ale N.A.T.O., cheltuie­lile militare ale Republicii Federale Germane vor crește. El a subliniat că cheltuielile militare prevăzute în noul buget vest-german în sumă de 18,4 miliarde mărci sunt destinate exclusiv pentru „îndeplinirea angaja­mentelor asumate de Bundeswehr pină in prezent“. Von Hassel a abordat problema creării in R.F.G. a aşa-zisei „apărări teritoriale”, care, potrivit intenţiei cercurilor guvernante din Germania occidentală, trebuie să devină alături de Bundeswehr, încă un pion pen­tru înfăptuirea planurilor militariste. Ministrul de război a declarat că partidele politice din Bundestag, aliaţii, precum şi conducerea Bun­­deswehrului, „au primit pozitiv“ in­tenţia sa de a spori efectivul deta­şamentelor „apărării teritoriale“­ până la 50 000 de oameni. După cum transmite agenţia D.P.A­, von Hassel a arătat că „baza apărării teritoriale“ trebuie s-o constituie foştii soldaţi ai Bundeswehrului care au satisfă­cut serviciul militar în armata vest­­germană ■O O­O AZI ÎS.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Pentru pionieri şi şcolari : „Călătorie în istoria mecanicii“ — transmisiune de la Muzeul tehnic — Bucureşti. 19.45 Mozaic de scurt­­m­etrajc. 20.50 Armonie şi dans cu: Irinel Li­ciu, Gabriel Pop­escu, artişti emeriţi, Valenti­na Massini, Magn­­alena Popa, Eugen Marcui, Sergiu Stefanstoi, Amato Checiulescu. Diaq Telesport. In încheiere: Buletin de știri. O Trei dintre cei două sute de mii de mineri francezi. Alături de ei se află întreaga clasă muncitoare franceză. {Fotografie reprodusă din ziarul „THUMANITE“). „KENYA TREBUIE SA DEVINĂ INDEPENDENTĂ CHIAR IN CURSUL ACESTUI AN" CAIRO 17 (Agerpres) Tiera Ambito, adjunctul conducăto­rului reprezentanţei Kenyei In Liga africană de la Cairo, a declarat la o conferinţă de presă că Kenya tre­buie să devină independentă chiar In cursul acestui an. Lupta pentru Inde­pendenţa naţională a poporului din Kenya a intrat în etapa finală, a spus el.­­Comentînd consimţăm­întul dat de ministerul coloniilor din Anglia ca în luna mai 1963 să fie organizate ale­geri în Kenya, el a subliniat că colo­nialiştii englezi au fost nevoiţi să capituleze in fața puternicului avînt revoluționar al poporului din Kenya. „Boala lirei sterline“ continuă să persiste LONDRA 18 (Agerpres).­­ După două zile „negre“ cind lira sterlină scăzuse brusc in raportul său de schimb faţă de dolar, şi cind acest declin a fost înlăturat cu sa­crificii de devize străine prin inter­venţia Băncii Angliei, la sfirşitul săptăminii trecute „s-a făcut simţit un nou acces, şi din nou moneda britanică a scăzut sub nivelul obiş­nuit faţă de dolar“, scrie agenţia Reuter. După aprecierile agenţiei in­tervenţia băncii naţionale, care a sacrificat din rezervele sale de do­lari cumpănind la bursă lire spre a împiedica presiunile şi vînzările în mare cantitate, a costat Anglia mult mai mult de 50 milioane dolari aşa cum se anunţase săptămîna trecută .Se apreciază că Banca Angliei a fo­losit cel puţin 100 milioane dolari in acţiunile sale de sprijin şi aceasta înseamnă că la sfirşitul lunii se va anunţa o nouă scădere substanţială a rezervelor de aur şi dolari ale An­gliei şi zonei lirei sterline”. Problema este neliniştitoare pen­tru oficialităţile economice britanice, scrie comentatorul agenţiei Reuter, şi pentru că „boala lirei sterline” continuă să persiste. • ♦ In urma comunicatului guvernu­lui algerian, prin care acesta declară că nu este de acord ca teritoriul Al­geriei să fie folosit pentru efectua­rea de către Franţa a unor experienţe cu arme nucleare, ambasadorul Alge­riei la Paris a avut duminică o În­trevedere cu secretarul de stat însăr­cinat cu problemele algeriene, Jean de Broglie. In legătură cu aceasta, agenția France Presse transmite că la Alger a domnit în tot cursul zilei de duminică o vie activitate diplo­matică. (Din presa de dimineaţă). C­urăţenia in curţile interioare (Urmare din pag. 1) al cooperativei „Dactilografi­a“, ce­nuşi din sobele locatarilor, ambalaje din carton, saci din hirtie fără pro­prietar definit, resturi menajere etc., se află pe lingă pereţii clădirii in mijlociul curţii ca şi pe lingă garduri, fiimeni nu se îngrijeşte ca acestea să fie înlăturate. -„ De curte se folosesc şi lucrăto­rii atelierului de timplărie al coope­rativei „Dactilogrfia“, precum şi cei ai restaurantului „Barou“. Să fa­că ei curăţenie, spun locatarii! — De ce noi ? Resturile menajere sunt aruncate de locatari... Gindind astfel, fiecare din cei ce folosesc curtea imobilului aşteaptă că facă curat celălalt. Pină cind se va hotărî totuşi cineva să facă acest lucru, curtea rămine murdară. Curţi in care nu se observă grija pentru curăţenie am intilnit şi la alte adrese. Pe strada Vasile Adamache nr. 2, strada Clucerul Udrican nr. 12, calea Moşilor la nr. 47 şi 60, intra­rea Sticlari nr. 10 etc. Despre cetă­ţenii care locuiesc pe str. intrarea Sticlari mai trebuie spus şi altceva. Au transformat strada in teren pentru depozitarea gunoaielor. Au aruncat la marginea, trotuarelor cenuşă şi resturi menajere. Vrednici gospo­dari... DATORII I.R.C.R. Am vizitat şi curtea clădirii de pe strada Vasile Adamache nr. 8. Are, de asemenea, un aspect necorespun­­zător. Resturi menajere, cenuşă, mo­loz, cărămizi, seinduri, butoaie pen­tru preparat compoziţii de spoieli, bitum, o roabă şi... multe altele. Sunt rezultatul activităţii de reparaţii des­făşurate de către I.R.C.R. Tudor Vla­dimirescu. Lucrarea începută în cursul lunii octombrie 1962, — neter­minată şi surprinsă de iarnă, — se pare că va mai continua, deoarece mai sunt Încă multe lucrări de fă­cut. Dar pină atunci oare curtea nu poate fi degajată ? Asta ar uşura şi­­ munca meseriaşilor şi ar îndemna şi pe locatari să păstreze curăţenia. Situaţii din acestea sunt semnalate şi la alte clădiri unde există şantie­re ale I.R.C.R. Lucrătorii I.R.C.R. nu trebuie să uite că şi îndepărtarea resturilor de materiale folosite la­­ construcţii este o obligaţie a lor. CURTEA NIMĂNUI In spatele blocului de pe calea Victoriei nr. 54, se află un mic loc viran. Are acces prin strada Acade­miei nr. 25. Vedere spre această curte interioară au locatarii blocu­rilor din calea Victoriei 54 şi Aca­demiei 25, precum şi o parte din blocurile de pe strada Aristide Briond. Toţi locatarii din blocurile a­­mintite, când este­ vorba de folosirea acestui teren, îşi revendică dreptul de a depozita diferite materiale, am­balaje, sticle goale, cărămizi, talaş etc. Cind este vorba insă de curăţe­nie, curtea este a nimănui. Aici ar putea fi amenajat un mic spaţiu verde, poate un teren de sport. Cu mici eforturi din partea celor in­teresaţi, terenul din spatele acestor blocuri ar putea căpăta o destinaţie mult mai potrivită. Trebuie doar pu­ţină iniţiativă. Primăvara a venit ! O simţim cu toţi pe stradă, în parcuri, în locuin­ţe, în întreaga atmosferă a oraşului. Pe ce nu s-ar face simţită şi în curţile interioare ale blocurilor ? Cu mai multă iniţiativă şi simţ gospodă­resc, acest lucru este posibil. Comi­tetele şi administraţiile de bloc, acti-­­­viştii obşteşti trebuie să desfăşoare o­­ activitate mai intensă de mobilizare a cetăţenilor şi în această direcţie. Fiecare cetăţean poate fi, de aseme­nea, în aceste împrejurări un acti­vist obştesc. AZI PROGRAMUL I 17.00 Buletin de ştiri. Buletin me­teorologie. 17.10 Interpreţi în studio : pianista Margareta Ionescu. 17.30 Prie­r­­ena noastră cartea : „Neghiniţă” basm de Barbu Delavrancea. 18.00 Melodii de estradă. 18.30 Lecţia de limba rusă (pentru începători). 18.40 Fragmente din opereta ..Crai nou“ de Ciprian Porumbescu. 19.00 In pas cu ştiinţa. 19.20 „Dicţionar muzical“ (12) — con­certul. 19.45 Muzică populară romî­­nească interpretată de Ştefania Stere şi Grigore Kiazim. 20.00 radiojurnal. 20.15 program de cîntece i cererea ascultătorilor. 20.30 Noapte bună copii : „Cine e mai fricos”, poveste letonă. 20 40 Simfonia opus 17 în Do major de Mihail Jora. 21.15 Pe teme inter­naţionale. 21.25 Muzică uşoară romî­­nească. 22.00 Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. Sport. 22.25 Scenă de dans de Racine Fricke : Cinci cîntece din Rodope de Todor Popov. 23.00 Concert de noapte. 23.50—23.55 Ultime­le ştiri. PROGRAMUL II 17.00 Din creaţia românească de mu­zică uşoară. 17.30 Sfatul medicului : Astm­ul bronşic. 17.35 Anunţuri, recla­me, muzică. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Baletul „Coppelia” de Delibes, în montaj muzical-literar. 18.48 Melodii populare romîneşti interpretate de solişti şi formaţii de amatori. 1915 Muzică uşoară interpretată de Sorina Dan şi George Bunea. 19.30 Din acti­vitatea sfaturilor populare. 19.40 Mu­zică de dans. 20.30 Din folclorul po­poarelor. 21.00 Radiojurnal. 21.15 Cîntă­torul Gavriil Muzicescu al Filarmo­nicii de Stat din Iaşi, dirijor Ion Pa­­valache. 21.30 Literatura şi muzica : „Basme care au inspirat pe compozi­tori“. 22.00 Cîntăreţi de operă : Mark Reizen. 22.30 Muzică uşoară. 23.00 Bu­letin de ştiri. 23.10—24.00 Cvintetul opus 163 în Do major cu două violon­cele" de Franz Schubert , Pablo Casals li Paul Tortelier, la două violoncele. MlINE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 5.07 Melodii populare romîneşti. 5.30 Lecţia de gimnastică. 5.40 Muzică Interpretată de fanfară. 6.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 6.07 Muzică uşoară. 6.20 Emisiunea pentru sate . Din experienţa legumicultorilor frun­taşi. 6.30 Jocuri populare din Oltenia. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Bule­tin de ştiri. 7.10 Cîntece. 7.30 Sfatul medicului . Tratamentul cu aerosoli. 7.35 Anunţuri, muzică. 7.45 Muzică instrumentală. 8.00 Sumarul presei centrale. 8.08 Muzică populară româ­­nească. 8.30 Vals clasic de Ion Har­­tulary Darclée : Dansuri din baletul „Tricornul" de De Falia. 0.03 Din cre­aţia corală a compozitorilor romîni înaintaşi. 0.30 Muzică uşoară sovietică. 10.00 Melodii populare romîneşti. 10.30 Scene din opere. 11.00 Radiojurnal. 11.05 Sonata un sol minor de Clemenţi — interpretează pianistul Aldo Cicco­­lini. 11.27 cîntece şi dansuri populare din ţări socialiste. 11.45 Radio prichin­del : „Aventurile lui Prichindel" (VI) — „întâlnire cu primăvara”. 12.00 Me­lodii de estradă. 12.30 In faţa hărţii. 12.40 Fragmente din opereta „Rose Marie" de Frimi. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Muzică populară romînească. 13.40 Cote­le apelor Dunării. 14.00 Concert de prînz. 14.30 Muzică uşoară romînească. 15.00 Muzică din opere. 15.40 Solişti şi orchestre sovietice de muzică populara. 10.00 Recitalul pianistei Sofia Cosma. 16.15 Vorbeşte Moscova. 18.45 Cîntă­torul întreprinderii „Industria bumbacului“ din Bucureşti, dirijor Sergiu Unfa). B O­O­O re­­­e. ) ♦ Opinia publici progresistă din oraşul Newark (statul Pennsylvania- S.U.A.) a sărbătorit la 16 martie cea de-a 13-a aniversare a ziarului „Wor­ker“. (Din presa de dimineaţă), NEW YORK.­­ Săptămînalul „Time“ relatează că numărul fali­mentelor a crescut spectaculos in S.U.A. : de la 34 873 in 1952 la 147 780 în 1982 Trei din cei două sute de mii... ♦ Comitetul O.N.U. pentru aplica­­t privire la acorda­rea independenţei ţărilor şi popoare­i*» Declaraţiei cu „RAŢIONALIZARE“ PE SEAMA MUNCITORILOR TOKIO 17 (Agerpres).­­ Patronii marii societăţi carbonifere „Hokkaido Tankokisen" au trasat un „plan de raţionalizare" care prevede concedierea a 3 550 de muncitori şi funcţionari şi ridicarea normei de ex­tracţie lunară de cărbune pe cap de muncitor. Vakamatu, conducătorul sindicatului muncitorilor acestei societăţi, sindicat care reuneşte in rînc­urile sale 13 000 de membri, a declarat că muncitorii resping acest „plan” al patronilor care urmăreşte săă aplice raţionalizarea pe seama muncitorilor şi vor lupta impo­triva aplicării lui. ♦ La Elisabethvile a avut foc un atentat la viaţa reprezentantului for­ţelor armate ale O.N.U. in Katanga, H. Waldes, corespondentul agenţiei Reuter relatează că necunoscuţi au tras focuri de armă prin fereastra locuinţei lui Waldes, dar gloanţele nu i-au nimerit. (Din presa de dimi­neaţă). VIENA. — In Austria, preţul za­hărului va fi majorat de la 1 apri­lie cu aproape 13 la sută. Ca urmare a acestei majorări, proprietarii fabri­cilor de zahăr şi ai unor mari între­prinderi comerciale vor obţine pe seama populaţiei muncitoare a ţării profituri de peste 200 milioane şilingi anual. O FLOTA „ÎNARIPATĂ“ MOSCOVA 18­­Agerpres).­­Anul acesta cel mai popular mijloc de transport fluvial in U.R.S.S. vor deveni navele cu zbaturi subacvatice. Navele de tip „Meteor”, „Racheta" si „Sputnik“ vor transporta in primăvara si vara acestui an peste două mi­lioane de călători. Ele vor circula intre porturi cu o viteză de 30-40 mlie marine, de trei ori mai repede decît va­poarele obișnuite. Flota „înaripată“ sovietică, va fi completată in curind cu noi tipuri de nave. BONN.­­ După cum a anunţat un purtător de cuvînt al ministerului federal al afacerilor externe,. Ger­hard Schröder, ministrul de externe vest-german, nu va participa la lu­crările sesiunii Consiliului ministe­rial N.A.T.O. care vor începe miercuri la Paris. Potrivit agenţiei France Presse, Schröder va fi reprezentat la sesiu­nea N.A.T.O. de unul dintre adjunc­ţii săi, prof. Carl Carstens. -a o lor coloniale a Încăput dezbaterea situaţiei din colonia engleză Rhodesia de sud. (Din presa de dimineaţă). TRIPOLI, — Minele şi bombele de aviaţie rămase neexplodate din timpul războiului aduc mari nenorociri popu­laţiei Libiei. In aceste zile in regiunea golfului Syrte la graniţa Tripolit­antei CU Cyremiett din cauza exploziei mi­nelor au fost ucise patru persoane Grupul de genişti care a sosit la faţa locului a făcut inofensive 34 de mine antitanc si mine de infanterie tip german. Un alt el mp de mine a fost descoperit In această săptămlnă in partea de vest a oraşului Tripoli. ♦ A luat sfirşit grava parţială a celor 13 080 de constructori finlan­dezi. Hotărirea de a Înceta greva a fost adoptată după realizarea acor­dului cu privire la majorarea sala­riilor. (Din presa de dimineaţă). ASUNCION. — Dictatorul Stroessner din Paraguay caută să înăbuşe orice manifestare de opoziţie faţă de regimul său. In închisorile din Asuncion se află în prezent 80 de membri ai par­tidului liberal de opoziţie, arestaţi re­cent în timpul raziilor în masă, efec­tuate de jandarmeria paraguayeză. După cu­m anunţă agenţia Prensa La­tină, ministrul afacerilor Interne al Paraguayului a fixat un premiu de 200 000 guarani, (moneda naţională NR.), pentru prinderea lui A. Valente, conducător al Frontului unit de Eli­berare Națională. Moşierii şi monopolurile nord - americane — două din cauzele Înapoierii economice a Ecuadorului QUITO 17 (Agerpres). * Luînd cuvintul cu prilejul numi­rii sale in funcţia de preşedinte al Centrului ecuadorian pentru agricul­tură, Juan Arturo Almeida a decla­rat că „existenţa vestigiilor feudale in agricultură este una din princi­palele probleme care trebuie să fie rezolvate pentru progresul Ecuado­rului“. Almeida a adăugat că prin­cip­ala cauză a înapoierii economice a Ecuadorului este existenţa siste­mului latifundiar şi concentrării pă­­mintului in miinile unui număr mic de moşieri. El a subliniat că 241 de moşieri deţin peste 1 milion hectare de pămînt, suprafaţă egală cu tota­lul pămintului deţinut de 339 000 fa­milii de ţărani. Juan Almeida a declarat că mo­nopolurile nord-americane au impus ţării un sistem de monocultură in urma căruia, bananele, cacao şi ca­feaua reprezintă peste 60 la sută din exporturile agricole ale ţării. Refe­­rindu-se la faptul că 60 la sută din populaţia Ecuadorului trăieşte în re­giuni rurale, Almeida a chemat po­porul ecuadorian să lupte pentru în­făptuirea reformei agrare şi pentru condiţii mai bune de trai ale ţăra­nilor. UB WM ggwrlS CBBSS 68855 ggg| WEBB BBtS&H TEA T R E GISELLE — Teatrul de operă și ba­let al R.P.R., tel. 16.48.20, ora 19.30. CA LA REVISTĂ -1- Teatrul satiric* muzical „C. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 20. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÎNTULUI — cinemascop — am-* bele serii — rulează la Patria, tel. 31.86.25 ; București, tel. 13.61.54. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÎNTULUI cinemascop — seria I­­* rulează la Ștefan cel Mare, tel. 12.06.83. G Coşbuc, tel. 23.71.01. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÎNTULUI — cinemascop —­­seria II — rulează la 1 Mai, tel. 18.02.83. VACANTA LA MARE — cinemascop — rulează la Republica, tel. 11.03.72 ; Gh. Doja, tel. 16.22.73 ; Al. Sahia, tel. 21 49 46.­­ RIUL ȘI MOARTEA — rulează la Magheru, tel. 13.92.72. POVESTEA UNEI NOPTI STRANII — rulează la V. Alecsandri, tel. 11.81.12; Griviţa, tel. 17.08 58. BUNICA SABELLA — rulează la I. C. Frimu, tel. 16.29.17 . 8 Martie, tel. 15.62 79; Mioriţa, tel. 14.27.14. 30 Decem­­bric, tel. 23.17.50 ; Laminorul, tel. 17.00.50 DOSARUL FURAT — rulează la Elena Pavel, tel. 15.63 84 ; Flore­asca, tel. 12.28 30 FESTIVALUL CHAPLIN - rulează la Tineretului, tel. 16 24 48. ; înfrăţirea între popoare, tel. 17.31.64 . 23 August, tel. 12.32.77 ; Luceafărul, tel. 23.91.00. BUCUROŞI DE OASPEŢI — Ansam­blul folcloric de cîntece şi dansuri al S.P.C., în sala din str. Lipscani 53, ora 19.30. ALLO AICI E STROE ! — sala Dalles, ora 20.30. BALADA HUSARILOR — rulează la Victoria, tel. 16.28.79. CAMELIA — rulează la Central, tel. 14.12.24 . Al. Popov, tel. 16.26.10. KASMIR — cinemascop — rulează la Lumina, tel. 18.23.38. ClINELE SĂLBATIC DINGO — ru­lează la ÎS Septembrie, tel. 16.35.38 . Aria, tel. 21.31.86 . Aurel Vlaicu, tel. 13.62.56. PROGRAM DE FILME DOCUMEN­TARE — rulează la Timpuri Noi, tel. 15.61.10. MARILE SPERANȚE — rulează la Maxim Gorki, tel. 13.49.04. NUMAI O GLUMA — rulează la Cultural, tel. 16.25.39. FECIOARA — rulează la C. David, tel. 17.38.81 . Munca, tel. 21.50.97. OMUL AMFIBIE — rulează la V. Roat­­ă, tel. 17.05.47. MARILE FAMILII — rulează la Unirea, tel­ 17.10.21. ȘAPTE DADACE — rulează la Fla­căra, tel 21.35.40 . Moșilor, tel. 12.52.93. Drumul serii, tel. 14.10 37. MISTERUL CELOR DOI DOMNI „N" — rulează la T. Vladimirescu, tel. 21.39.82. DIVORȚ ITALIAN — rulează la Popular, tel. 21.37.43. TINERII — rulează la 16 februarie, tel. 11.07.49. DIN ARGENTINA IN MEXIC — ru­lează la M. Eminescu, tel. 11.48.36. INELELE GLORIEI - rulează la I Pintilie, tel. 12.88.50. ALO !... AŢI GREŞIT NUMARUL — rulează la Volga, tel. 11.91.48. REVISTA DE LA MIEZUL NOPŢII (cinemascop) — rulează la Libertăţii, tel. 23.07.40. PARTEA TA DE VINA — rulează la G. Bacovia, tel. 23.94.10. CINCI OAMENI LA DRUM — rU­­lează la Olga Bande, tel. 15.66.66. LUPEN!­29 (cinemascop) — ambele­­ serii — rulează la B. Delavrancea,­­ tel. 16.29.02. COMPLETĂRI GLORIE COSMONAUŢILOR SOVIE­TICI — rulează la G. Coşbuc. REPUBLICA LA 15 ANI — rulează la Drumul Serii. LETOPISEŢUL DE PIATRA AL DO­­BROGEI — rulează la Moşilor, Fla­căra. LUMEA DIN BEZNA — rulează la 8 Martie, 30 Decembrie, Mioriţa. ŞTIINŢA ŞI TEHNICA Nr. 17 — ru­lează la Arta. IN LUPTA CU VIATA — rulează la Stefan cel Mare, 1 Mai. LA FILETARE NU CAD AŞCHII — rulează la 16 Februarie (21—24 martie). ŞTIINŢA SI TEHNICA Nr. 13 — ru­lează la Griviţa PIONIERIA Nr. 1/1963 — rulează la G Bacovia DETUNATA — rulează la V. Roaită . ALBUM FOTBALISTIC — 1962 - ru­lează la Victoria. Olga Bancic, Vol­ga. Ilie Pintilie. SPORT Nr. 1/1963 — rulează la Lumina, Libertății. CINEMA­TO­GR­A­FE La voia întîmplării... NEW YORK 17 (Ager­pres). — „Sute de mii de oa­meni in virstă din S.U.A. nu au ce mînca. Aceşti oameni suferi pentru ei o mare parte din veni­turile lor le cheltuiesc pentru plata asistenţei medicale“. Aceasta este concluzia la care a ajuns Comisia Senatului ame­rican, în frunte cu se­natorul Patrick McNa­mara, care a cercetat Situaţia cetăţenilor în virstă din S.U.A. Ea este exprimată şi de William Aview, editorul şi redactorul ,­iarului „CAPITAL TIMES" (sta­tul Wisconsin). „Oamenii care conduc Congresul, a scris el, au declarat comisiai că ţara nu are mijloace pentru a acorda ajutor celor în virstă". Aview arată netemeinicia acest O comisie a Senatu­lui american despre situaţia cetăţenilor în virstă din S.U.A. Iei concluzii. El atrage atenţia cititorilor asupra cheltuielilor uriaşe şi nejustificate ale guver­nului pentru crearea a tot felul de rezerve în ţară. Astfel, scrie Aview, „guvernul a plătit 31 milioane dolari pe­ntru o uriaşă rezervă de pro­mit. Businessmann care au vîndut cromit guver­nului au obţinut profi­turi de 2 000 la sută. A fost cumpărată o mare cantitate de wolfram la preţuri care depăşesc de trei ori preţurile la a­­cest metal. O mare parte a acestei rezerve a fost creată în timp ce guvernul dispunea de 20 de ori mai mult wolf­ram decît era necesar”. Dînd şi alte exemple de cheltuieli nejustifi­cate, Aview a arătat că dacă nu s-ar arunca ba­nii ip vini, S.U.A. „ar avea posibilitatea să se îngrijească de bătrânii nefericiţi“. Pag. a 3-a mmmm Textul şi subtextul unui comunicat DUFA crearea „axei Bonn-Faxis“. In Occident s-a vorbit despre pregă­tirea a încă unei „axe": Londra-Kos»»­­Trasate pe hartă, cele două „ave" se încrucişează, au, adică, un punct co­mun, ca un pivot (care sugerează fi­delitatea tuturor partenerilor în cauză faţă de blocul agresiv nord-atlantic), dar orientări diferite (exprimind divergentele dintre guvernele respec­tive, care duc la constituirea de gru­pări inlăuntrul alianţei occidentale). Pentru a consolida traseul Londra- Roma, premierul englez Macmillan l-a parcurs la începutul lunii februarie; deunăzi, ministrul de externe italian, Pied­oni, l-a străbătut un sens contrar. Ambele vizite au prilejuit afirmarea „unităţii de vederi“ a conducătorilor englezi şi italieni, ba şi a unei „con­cepţii comune“ angro-italiene (cum spune comunicatul despre vizita lui Pi­eroni la Londra). In ce constă această „concepţie co­mună“? Agenţia „France Presse“ menţiona „hotărirea celor două guverne de a menţine relaţiile lor economice, In ciuda veto-ului aplicat de Franţa ce­rerii Marii Britanii de aderare la Piaţa comună“. Rama se desolidari­zează astfel de atitudinea Franţei ■— şi aceasta se intimplă, desigur, nu nu­mai din motive economice. Planul conducătorilor francezi şi vest-germani de a dobindi o pozţie hotărâtoare în Europa occidentală „in­tegrată“ (colaborind în această direc­ţie, Parisul şi Bonnul se află, toto­dată, angajaţi şi intre ei intr-o luptă pentru supremaţie) rezervă Italiei şi celorlalte state, mai mici, din Piaţa comună, roluri minore. Neliniştite de această perspectivă, atit Italia cit şi ţările Beneluxului au sprijinit candi­datura Angliei, sperind că, prin in­trarea acesteia In Piaţa comună, vor fi frinate ambiţiile dictatoriale franco­­vest-germane. Subliniind că Londra şi Roma apro­bă proiectul american de creare a „for­ţei nucleare multilaterale a N.A.T.O.", comunicatul publicat după vizita lui Ph­etoni in Anglia atrage atenţia spre încă una din problemele majore care dezbină lumea atlantică. In ajunul se­siunii Consiliului permanent al N.A.T.O., care va discuta tocmai acest proiect, cele două guverne se delimi­tează din nou de conducătorii fran­cezi, care, precum se ştie, resping „forţa multilaterală“ şi se ocupă de crearea unei „forţe de şoc proprii“ (ridicindu-se, astfel, împotriva hege­moniei S.U.A. in domeniul înarmării nucleare a Occidentului). Comunicatul anglo-italian se fereşte să pomenească despre dificultăţile intimpinate de cele două guverne în legătură cu participarea la „forţa multilaterală". Bineînţeles, primul ob­stacol care se ridică in calea acestei participări îl reprezintă protestele ex­trem de puternice ale maselor popu­lare. In această privinţă, este deosebit de semnificativ faptul că guvernul de la Roma, cu gindul la rezultatul alegeri­lor care vor avea loc in Italia la sfir­şitul lunii aprilie, a „minimalizat" aranjamentele sale cu Merchant, tri­misul special al preşedintelui Kennedy pentru tratativele privind crearea „forţei multilaterale“. Sursele oficiale italiene au menţionat atunci doar „ca­racterul explorator“ al convorbirilor avute de Merchant la Roma. Pe de altă parte insă, presa americană, neţinind seama de calculele electorale ale guvernului italian, a anunţat că, după alegerile din Italia, Statele Unite vor obţine acolo un port pentru submarine nucleare (C. Sulzberger in „New York Times“). De altfel, însuşi adjunctul ministrului de război al S.U.A., Gilpatric, declarase că subma­rinele americane „Polaris“ vor dispune de o bază la Augusta în Sicilia. In aceste condiţii, tăgăduirile oficialităţi­lor italiene au răsunat cit se poate de neconvingător. A. C. • La 18 martie încep la Londra tratativele Intre miniştrii de război ai Angliei şi R.F.G., Peter Thornev­­eroft şi Kai Uwe von Hassel. După cum arată agenţia Associated Pres», cei doi miniştri vor examina in spa­tele uşilor iveise diverse probleme militare, politice si economica, legate de planul crearii aşa-numitei „forţe atomice de şoc a N.A.T.O.". (Din presa de dimineaţă). M­obilul conferinţei de la San Jose ASTAZI, încep la San Jose, capitala Republicii Costa Rica, sub patronajul S.U.A., lucrările conferin­ţei statelor Americii Centrale. La­masa tratativelor vor lua loc preşe­dinţii republicilor din aceasta zonă geografică — Costa Rica, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama şi Salva­dor — precum şi preşedintele Statelor Unite, J. Kennedy. Cercurile dirigui­toare din ţările participante la res­pectiva conferinţă încearcă să acre­diteze ideea că, chipurile, la San Jose se va discuta cum ar putea fi aplicat intr-un mod mai eficient pro­gramul american „Alianţa pentru progres“ in scopul dezvoltării ţărilor sus-amintite, mult rămase în urmă din toate punctele de vedere. Intr-adevăr, situaţia cel­or cinci re­publici ale Americii Centrale este deosebit de grea. Luate la un loc ele au o populaţie de aproximativ 20 de milioane de locuitori şi o su­prafaţă cu­ a Franţei. Fiecare din, aceste ţări este dependentă, în mare măsură, de monopolurile străine şi in special de cele nord-americane. Veniturile realizate de aceste state se bazează pe o scurtă listă de una sau două produse de export, cum ar fi : cafeaua, bananele sau bumbacul. Mai bine de jumătate din locuito­rii Americii Centrale trăiesc în colibe de nuiele, iar peste trei pătrimi din populaţia acestei regiuni este supusă unui aspru regim alimentar alcătuit, doar din fasole şi porumb şi dispu­­nând de mai puţină Îmbrăcăminte de­cit o reclamă chiar şi blindul climat al acestei zone geografice, întreaga istorie a ţărilor respective poartă amprenta puternicelor contra­dicţii dintre un pumn de bogătaşi şi imensa majoritate a populaţiei, săra­că şi nevoită să trăiască in mizerie. Regimurile instaurate in aceste ţări sunt, in general, regimuri dictatoriale al căror ingrat rol este de a reprima lupta maselor pentru o viaţă mai bună, luptă care, de cind deasupra Havanei s-a înălţat steagul revolu­­ţiei Învingătoare a poporului cuban a crescut in intensitate. FAŢA de cele arătate mai sus re­zultă că intr-adevăr situaţia ţărilor Americii Centrale este foarte grea şi că pentru lichidarea acestei stări de lucruri intr-un timp cit mai scurt este nevoie ca ţările amintite să fie ajutate. Dar, judecind după nenumă­ratele relatări ale presei străine se poate trage concluzia că, făcînd ab­stracţie de susţinerile cercurilor gu­vernante din ţările amintite, con­ferinţa de la San Jose nu numai că nu va duce la o îmbunătăţire a si­tuaţiei acestor ţări, ci dimpotrivă, ea va adinei mizeria popoarelor din America Centrală. Aceasta deoarece, mobilul real al conferinţei de la San Jose îl constituie, aşa după cum subliniază săptămînalul costarican „Libertad", discutarea planului S.U.A. privind „integrarea politică şi mili­tară“ a Americii Centrale, potrivit căruia, această regiune va fi transfor­mată intr-o adevărată bază militară a Statelor Unite îndreptată împotri­va Cubei. De altfel, aceeaşi idee se desprinde şi din comunicatul final dat recent publicităţii, la Tegucigal­pa, la sfirşitul lucrărilor conferinţei miniştrilor afacerilor externe ai ţă­rilor Americii Centrale consacrată pregătirii conferinţei de la San Jose. In comunicat se subliniază necesita­tea „rezolvării definitive“ a unei pre­tinse „infiltraţii comuniste d­in ţările­ din această regiune, „înainte de a putea fi rezolvate problemele econo­mice şi sociale ale Americii Cen­trale“. Aşadar, conferinţa de la San Jose, care a fost propusă, pregătită şi or­ganizată de imperialiştii nord-ameri­­cani, departe d® a se ocupa de pro­blemele economice şi sociale ale ţări­lor respective, îşi propune înjgheba­rea unei noi alianţe militare, în­dreptată împotriva poporului cuban. DAR, creşterea vertiginoasă a in­fluenţei revoluţiei cubane în Ameri-­ ca Latină, a făcut ca, cu toată pro­paganda deşănţată a Washingtonului şi a lacheilor săi, in toate ţării® Americii Centrale să ia amploare o puternică opoziţie faţă de conferinţa din capitala Costa Ricăi, in special în rindul populaţiei ţării gazdă. Ast­fel, intr-o declaraţie dată publicităţii la San Jose de către partidul Acţiu­nea populară democrată din Costa Rica se spune : „Protestăm împotriva acestei întîlniri deoarece ştim, aşa după cum o ştie întregul popor, că ea încalcă drepturile constituţionale ale acestor ţări ; ea este o întrunire a acelora care persecută elementele progresiste. Ea contrastează in mod flagrant cu principiile neamestecului şi autodeterminării popoarelor, ale armoniei între state şi ale înţelegerii depline intre popoare“, îngrijorat de intensificarea miş­cării de protest faţă de această con­ferinţă, guvernul de la San Jose, cu sprijinul multilateral al Washingtonu­lui, a luat o serie de măsuri severe de securitate. Potrivit agenţiei Pren­sa Latina, până în prezent au fost arestate 35 de persoane, iar alte citeva sute sunt sub supravegherea poliţiei. In ultimele zile, in Costa Rica au so­sit un mare număr de agenţi ai F.R.I., unităţi speciale ale infanteriei marine a S.U.A., precum şi alte for­ţe poliţieneşti. Guvernul de la San Jose a întărit paza la frontiere şi a inter­zis intrarea turiştilor sau a altor per­soane in ţară, în afara acelora care vor dispune de un permis special din partea Ministerului de Externe. Sub pretextul că „ele sunt îndreptate îm­potriva conferinţei“, ministrul de in­terne al Costa Ricăi a interzis toata demonstraţiile plănuite de Confedera­ţia generală a muncii din această ţară. In ciuda măsurilor represive luate de autorităţile costaricane opinia publică din Costa Rica ca şi din­­ celelalte state din America Centrală işi intensifică acţiunile de protest împotriva acestei întruniri. Agenţia Prensa Latina relatează că pe străzile oraşului San Jose au fost difuzate mii de manifeste, iar pe zi­durile clădirilor au apărut Inscripţii în care poporul ţării este chemat să s® opună scopurilor urmărite de par­ticipanţii la respectiva conferinţă. V. APOLOZAN

Next