Informatia Bucureştiului, martie 1963 (Anul 10, nr. 2977-3002)
1963-03-18 / nr. 2991
In luna mai la Addis Abeba Conferinţă a 31 şefi de state africane independente CAIRO 17 iAgerpres). — La I6 martie, la sosirea sa pe aeroportul din Cairo, Ketema Yefra, ministrul de externe al Etiopiei, a declarat că şefii a 31 de ţări independente din Africa au acceptat să participe personal la conferinţa la nivel înalt a şefilor de state africana, care urmează să se deschidă la 21 mai la Addis Abeba. Ministrul etiopian a declarat ca in următoarele zile copiile programului propus pentru a fi discutat la conferinţa şefilor de state africane vor fi trimise celor 31 de ţări care au acceptat să ia parte la această întrunire. El a declarat presei egiptene că, după părerea sa, principalele probleme care vor fi abordate la conferinţa de la Addis Abeba vor fi : unitatea africană, formarea unei pieţe comune africane pentru „protejarea economiei africane şi a proiectelor de dezvoltare a Africii“. Ketema a anunţat, de asemenea, că propunerea preşedintelui Chanel, Kwame Nkrumah, de formare a unui parlament african va figura pa ordinea de zi a conferinţei, ca şi alte probleme transmise deja secretariatului permanent. „Nici un fel de armament englez pentru Africa de Sud“ MITING LA LONDRA ÎMPOTRIVA MILITARIZĂRII R.S.A. ŞI A POLITICII DE APARTHEID A GUVERNULUI VERWOERD LONDRA 18 (Agerpres).„Nici un fel de armament englez pentru Africa de Sud", „Să boicotăm comerţul cu Republica Sud- Africană“ — sub aceste lozinci a avut, loc la 17 martie in piața Trafalgar din Londra un miting de masă in semn de protest împotriva livrărilor de armament englez către guvernul Republicii Sud-Africane. La miting a luat cuvîntul Harold Wilson, liderul partidului laburist, care a condamnat cu hotărire politica de apartheid, promovată în R.S.A. Partidul laburist, a spus el, cere sistarea livrărilor de armament in Africa de Sud. H. Wilson a subliniat că guvernul sud-african şi-a dublat cheltuielile militare şi că astăzi în această ţară se află sub arme mai mulţi oameni ca oricind. In afara achiziţiilor de armament englez şi francez, a spus el in continuare, guvernul sud-african duce cu autorităţile franceze tratative cu privire la crearea pe teritoriul Africii de Sud a unei baze pentru experimentarea armei nucleare. „Nu putem tolera, a declarat Wilson, ca ţările occidentale să contribuie la creşterea efectivului forţelor armate într-o ţară care prin acţiunile sale s-a situat în afara cadrului civilizaţiei umane“. La miting au luat cuvîntul de ademenea. Duma Nokwe, secretar general al partidului Congresul Naţional African, interzis de autorităţile sud-africane, Noel Baker, Barbara Castle, deputaţi laburişti, şi alţii. Participanţii la miting au adoptat o rezoluţie in care cheamă guvernul Marii Britanii să sprijine poziţia O.N.U. împotriva politicii de apartheid şi să sisteze aprovizionarea Republicii Sud-Africane cu armament și echipament englez. In R.F.G. cresc alocaţiile destinate Înarmării RONU 17 (Agerpres).Ministrul de război al R.F.G., von Hassel, care a luat cuvîntul la Idar- Oberstein, a declarat că in legătură cu crearea forţelor armate atomice multilaterale ale N.A.T.O., cheltuielile militare ale Republicii Federale Germane vor crește. El a subliniat că cheltuielile militare prevăzute în noul buget vest-german în sumă de 18,4 miliarde mărci sunt destinate exclusiv pentru „îndeplinirea angajamentelor asumate de Bundeswehr pină in prezent“. Von Hassel a abordat problema creării in R.F.G. a aşa-zisei „apărări teritoriale”, care, potrivit intenţiei cercurilor guvernante din Germania occidentală, trebuie să devină alături de Bundeswehr, încă un pion pentru înfăptuirea planurilor militariste. Ministrul de război a declarat că partidele politice din Bundestag, aliaţii, precum şi conducerea Bundeswehrului, „au primit pozitiv“ intenţia sa de a spori efectivul detaşamentelor „apărării teritoriale“ până la 50 000 de oameni. După cum transmite agenţia D.P.A, von Hassel a arătat că „baza apărării teritoriale“ trebuie s-o constituie foştii soldaţi ai Bundeswehrului care au satisfăcut serviciul militar în armata vestgermană ■O OO AZI ÎS.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Pentru pionieri şi şcolari : „Călătorie în istoria mecanicii“ — transmisiune de la Muzeul tehnic — Bucureşti. 19.45 Mozaic de scurtmetrajc. 20.50 Armonie şi dans cu: Irinel Liciu, Gabriel Popescu, artişti emeriţi, Valentina Massini, Magnalena Popa, Eugen Marcui, Sergiu Stefanstoi, Amato Checiulescu. Diaq Telesport. In încheiere: Buletin de știri. O Trei dintre cei două sute de mii de mineri francezi. Alături de ei se află întreaga clasă muncitoare franceză. {Fotografie reprodusă din ziarul „THUMANITE“). „KENYA TREBUIE SA DEVINĂ INDEPENDENTĂ CHIAR IN CURSUL ACESTUI AN" CAIRO 17 (Agerpres) Tiera Ambito, adjunctul conducătorului reprezentanţei Kenyei In Liga africană de la Cairo, a declarat la o conferinţă de presă că Kenya trebuie să devină independentă chiar In cursul acestui an. Lupta pentru Independenţa naţională a poporului din Kenya a intrat în etapa finală, a spus el.Comentînd consimţămîntul dat de ministerul coloniilor din Anglia ca în luna mai 1963 să fie organizate alegeri în Kenya, el a subliniat că colonialiştii englezi au fost nevoiţi să capituleze in fața puternicului avînt revoluționar al poporului din Kenya. „Boala lirei sterline“ continuă să persiste LONDRA 18 (Agerpres). După două zile „negre“ cind lira sterlină scăzuse brusc in raportul său de schimb faţă de dolar, şi cind acest declin a fost înlăturat cu sacrificii de devize străine prin intervenţia Băncii Angliei, la sfirşitul săptăminii trecute „s-a făcut simţit un nou acces, şi din nou moneda britanică a scăzut sub nivelul obişnuit faţă de dolar“, scrie agenţia Reuter. După aprecierile agenţiei intervenţia băncii naţionale, care a sacrificat din rezervele sale de dolari cumpănind la bursă lire spre a împiedica presiunile şi vînzările în mare cantitate, a costat Anglia mult mai mult de 50 milioane dolari aşa cum se anunţase săptămîna trecută .Se apreciază că Banca Angliei a folosit cel puţin 100 milioane dolari in acţiunile sale de sprijin şi aceasta înseamnă că la sfirşitul lunii se va anunţa o nouă scădere substanţială a rezervelor de aur şi dolari ale Angliei şi zonei lirei sterline”. Problema este neliniştitoare pentru oficialităţile economice britanice, scrie comentatorul agenţiei Reuter, şi pentru că „boala lirei sterline” continuă să persiste. • ♦ In urma comunicatului guvernului algerian, prin care acesta declară că nu este de acord ca teritoriul Algeriei să fie folosit pentru efectuarea de către Franţa a unor experienţe cu arme nucleare, ambasadorul Algeriei la Paris a avut duminică o Întrevedere cu secretarul de stat însărcinat cu problemele algeriene, Jean de Broglie. In legătură cu aceasta, agenția France Presse transmite că la Alger a domnit în tot cursul zilei de duminică o vie activitate diplomatică. (Din presa de dimineaţă). Curăţenia in curţile interioare (Urmare din pag. 1) al cooperativei „Dactilografia“, cenuşi din sobele locatarilor, ambalaje din carton, saci din hirtie fără proprietar definit, resturi menajere etc., se află pe lingă pereţii clădirii in mijlociul curţii ca şi pe lingă garduri, fiimeni nu se îngrijeşte ca acestea să fie înlăturate. -„ De curte se folosesc şi lucrătorii atelierului de timplărie al cooperativei „Dactilogrfia“, precum şi cei ai restaurantului „Barou“. Să facă ei curăţenie, spun locatarii! — De ce noi ? Resturile menajere sunt aruncate de locatari... Gindind astfel, fiecare din cei ce folosesc curtea imobilului aşteaptă că facă curat celălalt. Pină cind se va hotărî totuşi cineva să facă acest lucru, curtea rămine murdară. Curţi in care nu se observă grija pentru curăţenie am intilnit şi la alte adrese. Pe strada Vasile Adamache nr. 2, strada Clucerul Udrican nr. 12, calea Moşilor la nr. 47 şi 60, intrarea Sticlari nr. 10 etc. Despre cetăţenii care locuiesc pe str. intrarea Sticlari mai trebuie spus şi altceva. Au transformat strada in teren pentru depozitarea gunoaielor. Au aruncat la marginea, trotuarelor cenuşă şi resturi menajere. Vrednici gospodari... DATORII I.R.C.R. Am vizitat şi curtea clădirii de pe strada Vasile Adamache nr. 8. Are, de asemenea, un aspect necorespunzător. Resturi menajere, cenuşă, moloz, cărămizi, seinduri, butoaie pentru preparat compoziţii de spoieli, bitum, o roabă şi... multe altele. Sunt rezultatul activităţii de reparaţii desfăşurate de către I.R.C.R. Tudor Vladimirescu. Lucrarea începută în cursul lunii octombrie 1962, — neterminată şi surprinsă de iarnă, — se pare că va mai continua, deoarece mai sunt Încă multe lucrări de făcut. Dar pină atunci oare curtea nu poate fi degajată ? Asta ar uşura şi munca meseriaşilor şi ar îndemna şi pe locatari să păstreze curăţenia. Situaţii din acestea sunt semnalate şi la alte clădiri unde există şantiere ale I.R.C.R. Lucrătorii I.R.C.R. nu trebuie să uite că şi îndepărtarea resturilor de materiale folosite la construcţii este o obligaţie a lor. CURTEA NIMĂNUI In spatele blocului de pe calea Victoriei nr. 54, se află un mic loc viran. Are acces prin strada Academiei nr. 25. Vedere spre această curte interioară au locatarii blocurilor din calea Victoriei 54 şi Academiei 25, precum şi o parte din blocurile de pe strada Aristide Briond. Toţi locatarii din blocurile amintite, când este vorba de folosirea acestui teren, îşi revendică dreptul de a depozita diferite materiale, ambalaje, sticle goale, cărămizi, talaş etc. Cind este vorba insă de curăţenie, curtea este a nimănui. Aici ar putea fi amenajat un mic spaţiu verde, poate un teren de sport. Cu mici eforturi din partea celor interesaţi, terenul din spatele acestor blocuri ar putea căpăta o destinaţie mult mai potrivită. Trebuie doar puţină iniţiativă. Primăvara a venit ! O simţim cu toţi pe stradă, în parcuri, în locuinţe, în întreaga atmosferă a oraşului. Pe ce nu s-ar face simţită şi în curţile interioare ale blocurilor ? Cu mai multă iniţiativă şi simţ gospodăresc, acest lucru este posibil. Comitetele şi administraţiile de bloc, acti-viştii obşteşti trebuie să desfăşoare o activitate mai intensă de mobilizare a cetăţenilor şi în această direcţie. Fiecare cetăţean poate fi, de asemenea, în aceste împrejurări un activist obştesc. AZI PROGRAMUL I 17.00 Buletin de ştiri. Buletin meteorologie. 17.10 Interpreţi în studio : pianista Margareta Ionescu. 17.30 Prierena noastră cartea : „Neghiniţă” basm de Barbu Delavrancea. 18.00 Melodii de estradă. 18.30 Lecţia de limba rusă (pentru începători). 18.40 Fragmente din opereta ..Crai nou“ de Ciprian Porumbescu. 19.00 In pas cu ştiinţa. 19.20 „Dicţionar muzical“ (12) — concertul. 19.45 Muzică populară romînească interpretată de Ştefania Stere şi Grigore Kiazim. 20.00 radiojurnal. 20.15 program de cîntece i cererea ascultătorilor. 20.30 Noapte bună copii : „Cine e mai fricos”, poveste letonă. 20 40 Simfonia opus 17 în Do major de Mihail Jora. 21.15 Pe teme internaţionale. 21.25 Muzică uşoară romînească. 22.00 Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. Sport. 22.25 Scenă de dans de Racine Fricke : Cinci cîntece din Rodope de Todor Popov. 23.00 Concert de noapte. 23.50—23.55 Ultimele ştiri. PROGRAMUL II 17.00 Din creaţia românească de muzică uşoară. 17.30 Sfatul medicului : Astmul bronşic. 17.35 Anunţuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Baletul „Coppelia” de Delibes, în montaj muzical-literar. 18.48 Melodii populare romîneşti interpretate de solişti şi formaţii de amatori. 1915 Muzică uşoară interpretată de Sorina Dan şi George Bunea. 19.30 Din activitatea sfaturilor populare. 19.40 Muzică de dans. 20.30 Din folclorul popoarelor. 21.00 Radiojurnal. 21.15 Cîntătorul Gavriil Muzicescu al Filarmonicii de Stat din Iaşi, dirijor Ion Pavalache. 21.30 Literatura şi muzica : „Basme care au inspirat pe compozitori“. 22.00 Cîntăreţi de operă : Mark Reizen. 22.30 Muzică uşoară. 23.00 Buletin de ştiri. 23.10—24.00 Cvintetul opus 163 în Do major cu două violoncele" de Franz Schubert , Pablo Casals li Paul Tortelier, la două violoncele. MlINE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 5.07 Melodii populare romîneşti. 5.30 Lecţia de gimnastică. 5.40 Muzică Interpretată de fanfară. 6.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 6.07 Muzică uşoară. 6.20 Emisiunea pentru sate . Din experienţa legumicultorilor fruntaşi. 6.30 Jocuri populare din Oltenia. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 Cîntece. 7.30 Sfatul medicului . Tratamentul cu aerosoli. 7.35 Anunţuri, muzică. 7.45 Muzică instrumentală. 8.00 Sumarul presei centrale. 8.08 Muzică populară românească. 8.30 Vals clasic de Ion Hartulary Darclée : Dansuri din baletul „Tricornul" de De Falia. 0.03 Din creaţia corală a compozitorilor romîni înaintaşi. 0.30 Muzică uşoară sovietică. 10.00 Melodii populare romîneşti. 10.30 Scene din opere. 11.00 Radiojurnal. 11.05 Sonata un sol minor de Clemenţi — interpretează pianistul Aldo Ciccolini. 11.27 cîntece şi dansuri populare din ţări socialiste. 11.45 Radio prichindel : „Aventurile lui Prichindel" (VI) — „întâlnire cu primăvara”. 12.00 Melodii de estradă. 12.30 In faţa hărţii. 12.40 Fragmente din opereta „Rose Marie" de Frimi. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Muzică populară romînească. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de prînz. 14.30 Muzică uşoară romînească. 15.00 Muzică din opere. 15.40 Solişti şi orchestre sovietice de muzică populara. 10.00 Recitalul pianistei Sofia Cosma. 16.15 Vorbeşte Moscova. 18.45 Cîntătorul întreprinderii „Industria bumbacului“ din Bucureşti, dirijor Sergiu Unfa). B OOO ree. ) ♦ Opinia publici progresistă din oraşul Newark (statul Pennsylvania- S.U.A.) a sărbătorit la 16 martie cea de-a 13-a aniversare a ziarului „Worker“. (Din presa de dimineaţă), NEW YORK. Săptămînalul „Time“ relatează că numărul falimentelor a crescut spectaculos in S.U.A. : de la 34 873 in 1952 la 147 780 în 1982 Trei din cei două sute de mii... ♦ Comitetul O.N.U. pentru aplicat privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarei*» Declaraţiei cu „RAŢIONALIZARE“ PE SEAMA MUNCITORILOR TOKIO 17 (Agerpres). Patronii marii societăţi carbonifere „Hokkaido Tankokisen" au trasat un „plan de raţionalizare" care prevede concedierea a 3 550 de muncitori şi funcţionari şi ridicarea normei de extracţie lunară de cărbune pe cap de muncitor. Vakamatu, conducătorul sindicatului muncitorilor acestei societăţi, sindicat care reuneşte in rîncurile sale 13 000 de membri, a declarat că muncitorii resping acest „plan” al patronilor care urmăreşte săă aplice raţionalizarea pe seama muncitorilor şi vor lupta impotriva aplicării lui. ♦ La Elisabethvile a avut foc un atentat la viaţa reprezentantului forţelor armate ale O.N.U. in Katanga, H. Waldes, corespondentul agenţiei Reuter relatează că necunoscuţi au tras focuri de armă prin fereastra locuinţei lui Waldes, dar gloanţele nu i-au nimerit. (Din presa de dimineaţă). VIENA. — In Austria, preţul zahărului va fi majorat de la 1 aprilie cu aproape 13 la sută. Ca urmare a acestei majorări, proprietarii fabricilor de zahăr şi ai unor mari întreprinderi comerciale vor obţine pe seama populaţiei muncitoare a ţării profituri de peste 200 milioane şilingi anual. O FLOTA „ÎNARIPATĂ“ MOSCOVA 18Agerpres).Anul acesta cel mai popular mijloc de transport fluvial in U.R.S.S. vor deveni navele cu zbaturi subacvatice. Navele de tip „Meteor”, „Racheta" si „Sputnik“ vor transporta in primăvara si vara acestui an peste două milioane de călători. Ele vor circula intre porturi cu o viteză de 30-40 mlie marine, de trei ori mai repede decît vapoarele obișnuite. Flota „înaripată“ sovietică, va fi completată in curind cu noi tipuri de nave. BONN. După cum a anunţat un purtător de cuvînt al ministerului federal al afacerilor externe,. Gerhard Schröder, ministrul de externe vest-german, nu va participa la lucrările sesiunii Consiliului ministerial N.A.T.O. care vor începe miercuri la Paris. Potrivit agenţiei France Presse, Schröder va fi reprezentat la sesiunea N.A.T.O. de unul dintre adjuncţii săi, prof. Carl Carstens. -a o lor coloniale a Încăput dezbaterea situaţiei din colonia engleză Rhodesia de sud. (Din presa de dimineaţă). TRIPOLI, — Minele şi bombele de aviaţie rămase neexplodate din timpul războiului aduc mari nenorociri populaţiei Libiei. In aceste zile in regiunea golfului Syrte la graniţa Tripolitantei CU Cyremiett din cauza exploziei minelor au fost ucise patru persoane Grupul de genişti care a sosit la faţa locului a făcut inofensive 34 de mine antitanc si mine de infanterie tip german. Un alt el mp de mine a fost descoperit In această săptămlnă in partea de vest a oraşului Tripoli. ♦ A luat sfirşit grava parţială a celor 13 080 de constructori finlandezi. Hotărirea de a Înceta greva a fost adoptată după realizarea acordului cu privire la majorarea salariilor. (Din presa de dimineaţă). ASUNCION. — Dictatorul Stroessner din Paraguay caută să înăbuşe orice manifestare de opoziţie faţă de regimul său. In închisorile din Asuncion se află în prezent 80 de membri ai partidului liberal de opoziţie, arestaţi recent în timpul raziilor în masă, efectuate de jandarmeria paraguayeză. După cum anunţă agenţia Prensa Latină, ministrul afacerilor Interne al Paraguayului a fixat un premiu de 200 000 guarani, (moneda naţională NR.), pentru prinderea lui A. Valente, conducător al Frontului unit de Eliberare Națională. Moşierii şi monopolurile nord - americane — două din cauzele Înapoierii economice a Ecuadorului QUITO 17 (Agerpres). * Luînd cuvintul cu prilejul numirii sale in funcţia de preşedinte al Centrului ecuadorian pentru agricultură, Juan Arturo Almeida a declarat că „existenţa vestigiilor feudale in agricultură este una din principalele probleme care trebuie să fie rezolvate pentru progresul Ecuadorului“. Almeida a adăugat că principala cauză a înapoierii economice a Ecuadorului este existenţa sistemului latifundiar şi concentrării pămintului in miinile unui număr mic de moşieri. El a subliniat că 241 de moşieri deţin peste 1 milion hectare de pămînt, suprafaţă egală cu totalul pămintului deţinut de 339 000 familii de ţărani. Juan Almeida a declarat că monopolurile nord-americane au impus ţării un sistem de monocultură in urma căruia, bananele, cacao şi cafeaua reprezintă peste 60 la sută din exporturile agricole ale ţării. Referindu-se la faptul că 60 la sută din populaţia Ecuadorului trăieşte în regiuni rurale, Almeida a chemat poporul ecuadorian să lupte pentru înfăptuirea reformei agrare şi pentru condiţii mai bune de trai ale ţăranilor. UB WM ggwrlS CBBSS 68855 ggg| WEBB BBtS&H TEA T R E GISELLE — Teatrul de operă și balet al R.P.R., tel. 16.48.20, ora 19.30. CA LA REVISTĂ -1- Teatrul satiric* muzical „C. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 20. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÎNTULUI — cinemascop — am-* bele serii — rulează la Patria, tel. 31.86.25 ; București, tel. 13.61.54. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÎNTULUI cinemascop — seria I* rulează la Ștefan cel Mare, tel. 12.06.83. G Coşbuc, tel. 23.71.01. O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL PĂMÎNTULUI — cinemascop —seria II — rulează la 1 Mai, tel. 18.02.83. VACANTA LA MARE — cinemascop — rulează la Republica, tel. 11.03.72 ; Gh. Doja, tel. 16.22.73 ; Al. Sahia, tel. 21 49 46. RIUL ȘI MOARTEA — rulează la Magheru, tel. 13.92.72. POVESTEA UNEI NOPTI STRANII — rulează la V. Alecsandri, tel. 11.81.12; Griviţa, tel. 17.08 58. BUNICA SABELLA — rulează la I. C. Frimu, tel. 16.29.17 . 8 Martie, tel. 15.62 79; Mioriţa, tel. 14.27.14. 30 Decembric, tel. 23.17.50 ; Laminorul, tel. 17.00.50 DOSARUL FURAT — rulează la Elena Pavel, tel. 15.63 84 ; Floreasca, tel. 12.28 30 FESTIVALUL CHAPLIN - rulează la Tineretului, tel. 16 24 48. ; înfrăţirea între popoare, tel. 17.31.64 . 23 August, tel. 12.32.77 ; Luceafărul, tel. 23.91.00. BUCUROŞI DE OASPEŢI — Ansamblul folcloric de cîntece şi dansuri al S.P.C., în sala din str. Lipscani 53, ora 19.30. ALLO AICI E STROE ! — sala Dalles, ora 20.30. BALADA HUSARILOR — rulează la Victoria, tel. 16.28.79. CAMELIA — rulează la Central, tel. 14.12.24 . Al. Popov, tel. 16.26.10. KASMIR — cinemascop — rulează la Lumina, tel. 18.23.38. ClINELE SĂLBATIC DINGO — rulează la ÎS Septembrie, tel. 16.35.38 . Aria, tel. 21.31.86 . Aurel Vlaicu, tel. 13.62.56. PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE — rulează la Timpuri Noi, tel. 15.61.10. MARILE SPERANȚE — rulează la Maxim Gorki, tel. 13.49.04. NUMAI O GLUMA — rulează la Cultural, tel. 16.25.39. FECIOARA — rulează la C. David, tel. 17.38.81 . Munca, tel. 21.50.97. OMUL AMFIBIE — rulează la V. Roată, tel. 17.05.47. MARILE FAMILII — rulează la Unirea, tel 17.10.21. ȘAPTE DADACE — rulează la Flacăra, tel 21.35.40 . Moșilor, tel. 12.52.93. Drumul serii, tel. 14.10 37. MISTERUL CELOR DOI DOMNI „N" — rulează la T. Vladimirescu, tel. 21.39.82. DIVORȚ ITALIAN — rulează la Popular, tel. 21.37.43. TINERII — rulează la 16 februarie, tel. 11.07.49. DIN ARGENTINA IN MEXIC — rulează la M. Eminescu, tel. 11.48.36. INELELE GLORIEI - rulează la I Pintilie, tel. 12.88.50. ALO !... AŢI GREŞIT NUMARUL — rulează la Volga, tel. 11.91.48. REVISTA DE LA MIEZUL NOPŢII (cinemascop) — rulează la Libertăţii, tel. 23.07.40. PARTEA TA DE VINA — rulează la G. Bacovia, tel. 23.94.10. CINCI OAMENI LA DRUM — rUlează la Olga Bande, tel. 15.66.66. LUPEN!29 (cinemascop) — ambele serii — rulează la B. Delavrancea, tel. 16.29.02. COMPLETĂRI GLORIE COSMONAUŢILOR SOVIETICI — rulează la G. Coşbuc. REPUBLICA LA 15 ANI — rulează la Drumul Serii. LETOPISEŢUL DE PIATRA AL DOBROGEI — rulează la Moşilor, Flacăra. LUMEA DIN BEZNA — rulează la 8 Martie, 30 Decembrie, Mioriţa. ŞTIINŢA ŞI TEHNICA Nr. 17 — rulează la Arta. IN LUPTA CU VIATA — rulează la Stefan cel Mare, 1 Mai. LA FILETARE NU CAD AŞCHII — rulează la 16 Februarie (21—24 martie). ŞTIINŢA SI TEHNICA Nr. 13 — rulează la Griviţa PIONIERIA Nr. 1/1963 — rulează la G Bacovia DETUNATA — rulează la V. Roaită . ALBUM FOTBALISTIC — 1962 - rulează la Victoria. Olga Bancic, Volga. Ilie Pintilie. SPORT Nr. 1/1963 — rulează la Lumina, Libertății. CINEMATOGRAFE La voia întîmplării... NEW YORK 17 (Agerpres). — „Sute de mii de oameni in virstă din S.U.A. nu au ce mînca. Aceşti oameni suferi pentru ei o mare parte din veniturile lor le cheltuiesc pentru plata asistenţei medicale“. Aceasta este concluzia la care a ajuns Comisia Senatului american, în frunte cu senatorul Patrick McNamara, care a cercetat Situaţia cetăţenilor în virstă din S.U.A. Ea este exprimată şi de William Aview, editorul şi redactorul ,iarului „CAPITAL TIMES" (statul Wisconsin). „Oamenii care conduc Congresul, a scris el, au declarat comisiai că ţara nu are mijloace pentru a acorda ajutor celor în virstă". Aview arată netemeinicia acest O comisie a Senatului american despre situaţia cetăţenilor în virstă din S.U.A. Iei concluzii. El atrage atenţia cititorilor asupra cheltuielilor uriaşe şi nejustificate ale guvernului pentru crearea a tot felul de rezerve în ţară. Astfel, scrie Aview, „guvernul a plătit 31 milioane dolari pentru o uriaşă rezervă de promit. Businessmann care au vîndut cromit guvernului au obţinut profituri de 2 000 la sută. A fost cumpărată o mare cantitate de wolfram la preţuri care depăşesc de trei ori preţurile la acest metal. O mare parte a acestei rezerve a fost creată în timp ce guvernul dispunea de 20 de ori mai mult wolfram decît era necesar”. Dînd şi alte exemple de cheltuieli nejustificate, Aview a arătat că dacă nu s-ar arunca banii ip vini, S.U.A. „ar avea posibilitatea să se îngrijească de bătrânii nefericiţi“. Pag. a 3-a mmmm Textul şi subtextul unui comunicat DUFA crearea „axei Bonn-Faxis“. In Occident s-a vorbit despre pregătirea a încă unei „axe": Londra-Kos»»Trasate pe hartă, cele două „ave" se încrucişează, au, adică, un punct comun, ca un pivot (care sugerează fidelitatea tuturor partenerilor în cauză faţă de blocul agresiv nord-atlantic), dar orientări diferite (exprimind divergentele dintre guvernele respective, care duc la constituirea de grupări inlăuntrul alianţei occidentale). Pentru a consolida traseul Londra- Roma, premierul englez Macmillan l-a parcurs la începutul lunii februarie; deunăzi, ministrul de externe italian, Piedoni, l-a străbătut un sens contrar. Ambele vizite au prilejuit afirmarea „unităţii de vederi“ a conducătorilor englezi şi italieni, ba şi a unei „concepţii comune“ angro-italiene (cum spune comunicatul despre vizita lui Pieroni la Londra). In ce constă această „concepţie comună“? Agenţia „France Presse“ menţiona „hotărirea celor două guverne de a menţine relaţiile lor economice, In ciuda veto-ului aplicat de Franţa cererii Marii Britanii de aderare la Piaţa comună“. Rama se desolidarizează astfel de atitudinea Franţei ■— şi aceasta se intimplă, desigur, nu numai din motive economice. Planul conducătorilor francezi şi vest-germani de a dobindi o pozţie hotărâtoare în Europa occidentală „integrată“ (colaborind în această direcţie, Parisul şi Bonnul se află, totodată, angajaţi şi intre ei intr-o luptă pentru supremaţie) rezervă Italiei şi celorlalte state, mai mici, din Piaţa comună, roluri minore. Neliniştite de această perspectivă, atit Italia cit şi ţările Beneluxului au sprijinit candidatura Angliei, sperind că, prin intrarea acesteia In Piaţa comună, vor fi frinate ambiţiile dictatoriale francovest-germane. Subliniind că Londra şi Roma aprobă proiectul american de creare a „forţei nucleare multilaterale a N.A.T.O.", comunicatul publicat după vizita lui Phetoni in Anglia atrage atenţia spre încă una din problemele majore care dezbină lumea atlantică. In ajunul sesiunii Consiliului permanent al N.A.T.O., care va discuta tocmai acest proiect, cele două guverne se delimitează din nou de conducătorii francezi, care, precum se ştie, resping „forţa multilaterală“ şi se ocupă de crearea unei „forţe de şoc proprii“ (ridicindu-se, astfel, împotriva hegemoniei S.U.A. in domeniul înarmării nucleare a Occidentului). Comunicatul anglo-italian se fereşte să pomenească despre dificultăţile intimpinate de cele două guverne în legătură cu participarea la „forţa multilaterală". Bineînţeles, primul obstacol care se ridică in calea acestei participări îl reprezintă protestele extrem de puternice ale maselor populare. In această privinţă, este deosebit de semnificativ faptul că guvernul de la Roma, cu gindul la rezultatul alegerilor care vor avea loc in Italia la sfirşitul lunii aprilie, a „minimalizat" aranjamentele sale cu Merchant, trimisul special al preşedintelui Kennedy pentru tratativele privind crearea „forţei multilaterale“. Sursele oficiale italiene au menţionat atunci doar „caracterul explorator“ al convorbirilor avute de Merchant la Roma. Pe de altă parte insă, presa americană, neţinind seama de calculele electorale ale guvernului italian, a anunţat că, după alegerile din Italia, Statele Unite vor obţine acolo un port pentru submarine nucleare (C. Sulzberger in „New York Times“). De altfel, însuşi adjunctul ministrului de război al S.U.A., Gilpatric, declarase că submarinele americane „Polaris“ vor dispune de o bază la Augusta în Sicilia. In aceste condiţii, tăgăduirile oficialităţilor italiene au răsunat cit se poate de neconvingător. A. C. • La 18 martie încep la Londra tratativele Intre miniştrii de război ai Angliei şi R.F.G., Peter Thorneveroft şi Kai Uwe von Hassel. După cum arată agenţia Associated Pres», cei doi miniştri vor examina in spatele uşilor iveise diverse probleme militare, politice si economica, legate de planul crearii aşa-numitei „forţe atomice de şoc a N.A.T.O.". (Din presa de dimineaţă). Mobilul conferinţei de la San Jose ASTAZI, încep la San Jose, capitala Republicii Costa Rica, sub patronajul S.U.A., lucrările conferinţei statelor Americii Centrale. Lamasa tratativelor vor lua loc preşedinţii republicilor din aceasta zonă geografică — Costa Rica, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama şi Salvador — precum şi preşedintele Statelor Unite, J. Kennedy. Cercurile diriguitoare din ţările participante la respectiva conferinţă încearcă să acrediteze ideea că, chipurile, la San Jose se va discuta cum ar putea fi aplicat intr-un mod mai eficient programul american „Alianţa pentru progres“ in scopul dezvoltării ţărilor sus-amintite, mult rămase în urmă din toate punctele de vedere. Intr-adevăr, situaţia celor cinci republici ale Americii Centrale este deosebit de grea. Luate la un loc ele au o populaţie de aproximativ 20 de milioane de locuitori şi o suprafaţă cu a Franţei. Fiecare din, aceste ţări este dependentă, în mare măsură, de monopolurile străine şi in special de cele nord-americane. Veniturile realizate de aceste state se bazează pe o scurtă listă de una sau două produse de export, cum ar fi : cafeaua, bananele sau bumbacul. Mai bine de jumătate din locuitorii Americii Centrale trăiesc în colibe de nuiele, iar peste trei pătrimi din populaţia acestei regiuni este supusă unui aspru regim alimentar alcătuit, doar din fasole şi porumb şi dispunând de mai puţină Îmbrăcăminte decit o reclamă chiar şi blindul climat al acestei zone geografice, întreaga istorie a ţărilor respective poartă amprenta puternicelor contradicţii dintre un pumn de bogătaşi şi imensa majoritate a populaţiei, săracă şi nevoită să trăiască in mizerie. Regimurile instaurate in aceste ţări sunt, in general, regimuri dictatoriale al căror ingrat rol este de a reprima lupta maselor pentru o viaţă mai bună, luptă care, de cind deasupra Havanei s-a înălţat steagul revoluţiei Învingătoare a poporului cuban a crescut in intensitate. FAŢA de cele arătate mai sus rezultă că intr-adevăr situaţia ţărilor Americii Centrale este foarte grea şi că pentru lichidarea acestei stări de lucruri intr-un timp cit mai scurt este nevoie ca ţările amintite să fie ajutate. Dar, judecind după nenumăratele relatări ale presei străine se poate trage concluzia că, făcînd abstracţie de susţinerile cercurilor guvernante din ţările amintite, conferinţa de la San Jose nu numai că nu va duce la o îmbunătăţire a situaţiei acestor ţări, ci dimpotrivă, ea va adinei mizeria popoarelor din America Centrală. Aceasta deoarece, mobilul real al conferinţei de la San Jose îl constituie, aşa după cum subliniază săptămînalul costarican „Libertad", discutarea planului S.U.A. privind „integrarea politică şi militară“ a Americii Centrale, potrivit căruia, această regiune va fi transformată intr-o adevărată bază militară a Statelor Unite îndreptată împotriva Cubei. De altfel, aceeaşi idee se desprinde şi din comunicatul final dat recent publicităţii, la Tegucigalpa, la sfirşitul lucrărilor conferinţei miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor Americii Centrale consacrată pregătirii conferinţei de la San Jose. In comunicat se subliniază necesitatea „rezolvării definitive“ a unei pretinse „infiltraţii comuniste din ţările din această regiune, „înainte de a putea fi rezolvate problemele economice şi sociale ale Americii Centrale“. Aşadar, conferinţa de la San Jose, care a fost propusă, pregătită şi organizată de imperialiştii nord-americani, departe d® a se ocupa de problemele economice şi sociale ale ţărilor respective, îşi propune înjghebarea unei noi alianţe militare, îndreptată împotriva poporului cuban. DAR, creşterea vertiginoasă a influenţei revoluţiei cubane în Ameri- ca Latină, a făcut ca, cu toată propaganda deşănţată a Washingtonului şi a lacheilor săi, in toate ţării® Americii Centrale să ia amploare o puternică opoziţie faţă de conferinţa din capitala Costa Ricăi, in special în rindul populaţiei ţării gazdă. Astfel, intr-o declaraţie dată publicităţii la San Jose de către partidul Acţiunea populară democrată din Costa Rica se spune : „Protestăm împotriva acestei întîlniri deoarece ştim, aşa după cum o ştie întregul popor, că ea încalcă drepturile constituţionale ale acestor ţări ; ea este o întrunire a acelora care persecută elementele progresiste. Ea contrastează in mod flagrant cu principiile neamestecului şi autodeterminării popoarelor, ale armoniei între state şi ale înţelegerii depline intre popoare“, îngrijorat de intensificarea mişcării de protest faţă de această conferinţă, guvernul de la San Jose, cu sprijinul multilateral al Washingtonului, a luat o serie de măsuri severe de securitate. Potrivit agenţiei Prensa Latina, până în prezent au fost arestate 35 de persoane, iar alte citeva sute sunt sub supravegherea poliţiei. In ultimele zile, in Costa Rica au sosit un mare număr de agenţi ai F.R.I., unităţi speciale ale infanteriei marine a S.U.A., precum şi alte forţe poliţieneşti. Guvernul de la San Jose a întărit paza la frontiere şi a interzis intrarea turiştilor sau a altor persoane in ţară, în afara acelora care vor dispune de un permis special din partea Ministerului de Externe. Sub pretextul că „ele sunt îndreptate împotriva conferinţei“, ministrul de interne al Costa Ricăi a interzis toata demonstraţiile plănuite de Confederaţia generală a muncii din această ţară. In ciuda măsurilor represive luate de autorităţile costaricane opinia publică din Costa Rica ca şi din celelalte state din America Centrală işi intensifică acţiunile de protest împotriva acestei întruniri. Agenţia Prensa Latina relatează că pe străzile oraşului San Jose au fost difuzate mii de manifeste, iar pe zidurile clădirilor au apărut Inscripţii în care poporul ţării este chemat să s® opună scopurilor urmărite de participanţii la respectiva conferinţă. V. APOLOZAN