Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)

1963-04-22 / nr. 3021

Opinia publică înfierează asasinarea lui Julian Grimau de către călăii franchişti SUEDIA MEXIC CIUDAD DE MEXICO 22 (Ager­pres). rr Vestea asasinării de către regimul franchist a lui Julian Grimau a stîr­­nit o profundă indignare în Mexic. După cum transmite agenţia France Presse, citeva sute de locuitori ai capitalei mexicane au organizat o demonstraţie in faţa localurilor re­prezentanţei Spaniei la Ciudad de Mexico. Mulţimea indignata a pă­truns in incinta imobilului pruncind de ferestre mobilierul şi documente ANGLIA LONDRA 21 (Agerpres). .— Ştirea despre crima monstruoasă a călăilor franchişti care l-au asasi­nat pe Julian Grimau a străbătut fulgerător Anglia. Peste citeva ore de la publicarea acestei ştiri tragice. In faţa ambasadei spaniole au în­ceput să sosească din toate părţile oameni pentru a protesta hotărit îm­potriva tiraniei din Spania. Alec Deags, secretarul Asociaţiei membrilor brigăzii internaţionale — participanţi la războiul civil din Spa­nia — a declarat că moartea lui Grimau nu trebuie să treacă neobser­vată. El i-a chemat pe oamenii din întreaga lume să-şi unească efortu­rile în lupta pentru a pune capăt dictaturii lui Franco. „Executarea lui Julian Grimau este unul din cele mai monstruoase epi­soade din istoria modernă, a decla­rat scriitorul englez James Aldrige. Statul spaniol asasinează un om deoarece vrea să-i reprime ideile Este o acţiune ruşinoasă şi barbară nedemnă de societatea umană con­temporană“. Executarea lui Grimau a consti­tuit „un act de răzbunare şi nu de justiţie", a declarat duminică seara deputatul laburist John Mendelsop după înapoierea din Madrid, unde s-a aflat ca observator din partea organizaţiei pentru amnistierea de­ţinuţilor politici din Spania. OLANDA HAGA 22 (Agerpres).­­ La Amsterdam în faţa clădirii con­­sulatu­lui spaniol a avut loc la 20 aprilie o mare demonstraţie de pro­test împotriva asasinării mişeleşti a eroului­ comunist spaniol Julian Gri­mau. Demonstranţii au cerut înceta­rea teroarei din Spania şi eliberarea deţinuţilor politici. Ei purtau mari portrete îndoliate ale lui Grimau La demonstraţie au participat nu­meroşi spanioli care locuiesc in Olanda. STOCKHOLM 22 (Agerpres).­­Sute de oameni au demonstrat la 20 aprilie în faţa ambasadei Spaniei de la Stockholm împotriva asasinării lui Julian Grimau. Demonstranţii au străbătut bulevardul central al ora­şului răspindind manifeste. Demonstraţii de protest au avut loc şi la Göteborg. AUSTRIA VIENA 22 (Agerpres). Minte şi indignare, aceasta este reacţia opiniei publice­­din Austria la ştirea cu privire la asasinarea monstruoasă de către călăii franchişti a fiului credincios al poporului spa­niol Julian Grimau. Delegaţii la conferinţa fracţiunii unităţii sindicale afiliate la Uniunea Sindicatelor austriece care s-a des­­făşurat la Viena au adoptat o re­zoluţie de protest împotriva executării lui Grimau. RELATĂRILE AVOCATULUI PARIZIAN CHARLES LEDERMANN PARIS 22 (Agerpres). — Avocatul parizian Charles­ Leder­­mann, care a asistat la procesul de la Madrid, înscenat lui Julian Gri­mau, a declarat că autorităţile fran­­chiste au pus la cale o parodie mon­struoasă a justiţiei. La şedinţa tri­bunalului militar, care o „judeca“ pe Julian Grimau, nu a fost audiat nici un martor. Nici unul dintre cei care in cursul anchetei au făcut „de­poziţii“ in scris, nu a fost citat la tribunal pentru audiere şi confrun­tare cu acuzatul. Mai mult decit atit, nici o „mărturie“ nu aparţine unui martor ocular, toate fără ex­cepţie au fost bazate pe relatări mai mult decit dubioase ale unor terţe persoane. Cineva, undeva, cindva a auzit ceva... Şi această acumulare de minciuni şi calomnii era prezen­tată de judecătorii franchişti drept „dovezi". Chiar de la Începutul „procesului“ era clar că soarta eroului poporului spaniol este pecetluită şi că tribu ■ nalul nu avea altceva de făcut decit, încâlcind cerinţele cele mai elemen­tare impuse de justiţie, să con­sen­­neze sentinţa capitală pronunţată an­terior in sferele înalte ale regimu­lui. Ieri, pe şantierele muncii patriotice (Urmare din pag. I) reşti — Ploieşti, pe porţiunea de la podul Băneasa şi pînă la km 18 din comuna Otopeni, unde se desfăşoară o vastă lucrare de înfrumuseţare, au ieşit 600 de oameni. Ei au sprijinit lucrările de plantare de vişini şi pruni, pe o parte şi alta a şoselei. O sută de cetăţeni au lucrat la amenajarea spaţiilor verzi de pe bu­levardele Bălcescu, Magheru şi Ana Ipătescu, unde au ajutat la planta­tul panselelor. Peluzele de pe şo­seaua Kiseleff au fost înfrumuseţate şi ele cu pansele albe, plantate ieri dimineaţă. O vastă acţiune de muncă volun­tară a avut loc pe şoseaua Pipera, unde cetăţenii au lucrat la nivelarea terenului pentru amenajarea noului parc Măguricea. De asemenea, ei au ajutat la nivelarea străzii Măguricea, care urmează să fie pietruită. Tot pe această stradă, la depozitul I.R.C.R., două sute de cetăţeni au lucrat la so­tatul cărămizilor, lemnăriei şi altor materiale de construcţii. In mai multe puncte din raion , în parcul de pe strada Banu Anto­­nache, pe strada Munteanu, in parcul Kiseleff, pe bulevardele Cuza şi N. Titulescu, in parcul de pe strada Sfinţii Voievozi, pe străzile Paris, Roma, Londra, Haia Lifşit şi altele — sute de cetăţeni au lucrat voluntar la săparea peluzelor, la curăţarea aleilor, la gazonat şi la plantatul flo­rilor. ACJIUNI IN SPRIJINUL DEZARMĂRII VIENA 22 (Agerpres).­­ După cum s-a mai anunţat, la 21 aprilie partizanii păcii austrieci au organizat un marş pentru pace şi dezarmare pe traseul Modling—Viena (25 km). Marşul, la care au participat a­­proape 2000 persoane, a luat sfârşit STOCKHOLM 22 (Agerpres).­­ La Stockholm a avut loc un con­gres naţional pentru dezarmare şi pace, pregătit de peste 26 de orga­nizaţii de masă din Suedia. Raportul „Dezarmarea generală controlată este o necesitate“ a fost prezentat de­ Johan Ture, preşedin­tele Uniunii marinarilor din Suedia. Raportorul a condamnat intenţia unor anumite cercuri de a înzestra Sue­dia cu arma atomică. Albertz, reprezentant al organiza­ţiilor de tineret din Suedia, a scos in evidenţă necesitatea educării ti­neretului in spiritul păcii şi respec­tului faţă de alte popoare. Au mai luat cuvintul Andrea An­­dreen, membră a Consiliului Mon­dial al Păcii, L. Svedberg, şi A. Spongberg, deputaţi în Riksdag, pre­cum şi alte personalităţi. ----------O- O printr-un miting de masă în faţa clădirii Bibliotecii naţionale din Viena. Gunter Anders, scriitor şi reprezentant al vieţii publice, Knoll şi Heer, profesori la Universitatea din Viena, Anneliese Schulze, pro­fesoară din R.F. Germană, şi alţi vorbitori au rostit înflăcărate cuvîn­­tări pentru pace. Congresul a adoptat o rezoluţie în favoarea dezarmării, a chemat poporul suedez să-şi unească efor­turile in interesul întăririi păcii, îm­potriva pericolului unui război nu­clear. Participanţii la congres au chemat guvernul suedez şi Riksdagur să sprijine toate măsurile îndreptate spre destinderea încordării interna­ţionale. Congresul a cerut să se re­­nunţe la înfăptuirea planurilor pri­vind arma atomică suedeză, a con­damnat propaganda in favoarea răz­boiului, şi s-a pronunţat pentru constituirea unor zone denucleari­­zate. Congresul a aprobat, de asemenea, propunerea de a se organiza în vara acestui an marşuri de protest împo­triva armei atomice. ----------­ Rostul vizitelor la Atena ale experţilor militari americani ATENA 21 (Agerpres).­­ La 19 aprilie, experţi militari ame­ricani au examinat cu reprezentanţi ai comandamentului militar grec „probleme tehnice legate de construc­ţia şi reutilarea navelor de supra­faţă cu scopul de a le înzestra cu rachete „Polaris“. La Atena se con­sideră că este vorba de un plan a­­merican de înzestrare a navelor co­merciale ale ţărilor membre ale N.A.T.O. cu rachete nucleare. Această problemă interesează în mod deose­bit pe reprezentanţii S.U.A., întru­cât in Grecia există o flotă comer­cială destul de importantă. Peste citeva zile va sosi în capi­tala Greciei generalul Lemnitzer, co­mandantul suprem al forţelor armate N.A.T.O. din Europa. Se aşteaptă ca la sfîrşitul lui aprilie Grecia să fie vizitată de generalul Taylor, preşe­dintele comitetului mixt al şefilor de stat major din S.U.A. Ziarele greceşti fac o legătură între vizitele tot mai dese ale reprezentanţilor sus-puşi ai S.U.A. şi faptul că in urma plănuitei creări a forţelor nu­cleare ale N.A.T.O. conducătorii aces­tui bloc acordă o deosebită impor­tanţă situaţiei strategice a Greciei drept cap de pod în vederea unor lovituri nucleare. In ziarele greceşti au apărut hărţi în care sunt indicate obiective asupra cărora se pot da lovituri nucleare din Marea Egee şi Marea de Marmara. ----------O O O---------­ Moţiune de neîncredere in noul guvern Adoula prezentată de opoziţie in senatul congolez NEW YORK 22 (Agerpres). — Primul ministru al Congoului, C. Adoula, nici n-a reuşit bine să re­organizeze guvernul cu ajutorul că­ruia spera să pună capăt crizei poli­tice, că soarta noului său cabinet a şi fost supusă unei încercări serioase. Sîmbătă noaptea, în Senatul parla­­rr­entului congolez a fost pusă la vot moţiunea de neîncredere în noul gu­vern. Moţiunea a fost respinsă doar cu o majoritate de 7 voturi. In camera reprezentanţilor unde opo­ziţia este deosebit de puternică, votul in legătură cu această rezoluţie a fost aminat pe un termen nedeterminat. Rezoluţia a fost prezentată în Se­nat de un grup de deputaţi — repre­zentanţi ai opoziţiei. Motivînd rezo­luţia, senatorul Kikaka, din partea partidului solidarităţii africane, a acu­zat guvernul că „sabotează activitatea parlamentară“ şi a declarat că Adoula a reorganizat cabinetul „din iniţiativa puterilor străine“. Reprezentanţii opo­ziţiei acuză guvernul Adoula că inten­ţionează să dizolve actualul parlament şi să fixeze noi alegeri. După cum se ştie, in actualul parlament, îndeo­sebi in Camera reprezentanţilor, este foarte puternică opoziţia faţă de poli­tica externă şi internă a guvernului căruia i-ar fi acum foarte greu să treacă prin parlament o serie de pro­iecte de lege şi îndeosebi noua con­stituţie care prevede federalizarea ţării. • Chestiunea succesiunii cancela­rului Adenauer a făcut sîmbătă o­­biectul a numeroase întrevederi între membrii cabinetului şi liderii parti­delor. Unii deputaţi creştini-demo­­craţi au trimis preşedintelui grupului parlamentar C.D.U.—C.S.U., von Brentano, scrisori în care protestează împotriva faptului că liderii partidu­lui fac propagandă pentru un singur candidat la succesiunea lui Adenauer. (Din presa de dimineaţă). • Consiliul Naţional al Austriei a aprobat, după trei zile de dezbateri, bugetul de stat pe anul 1963. Trăsă­turile caracteristice ale noului buget sunt majorarea alocărilor pentru ne­voile armatei, aproape cu jumătate de miliard de şilingi faţi de anul trecut, şi ignorarea revendicărilor oamenilor muncii cu privire la mă­rirea salariilor şi pensiilor de boală şi bătrâneţe. (Din presa de dimi­neaţă). m INFORMA­TI A i-jitmssikBäsm Laaterinţa de presa a lui Couve de Murville, după încheierea tratativelor franco-japoneze TOKIO 21 (Agerpres). — T,a Tokio a fost dat publicităţii co­municatul comun în urma tratative­lor desfăşurate între ministrul de ex­terne al Franţei, Cours de Murville, şi oficialităţi japoneze. Textul comunicatului precizează că reprezentanţii celor două ţări „au a­­juns la o identitate de vederi asupra principalelor probleme internaţio­nale". In timpul conversaţiilor au fost abordate în special probleme privind relaţiile Est—Vest, evoluţia situaţiei actuale din sud-estul Asiei, o serie de problem­e privind Europa occidentală. In cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc după încheie­rea tratativelor, Couve de Murville a dat un răspuns evaziv la întrebările ziariştilor privind problema intrării Angliei în Piaţa comună. El a decla­rat că motivele eşecului de la Bru­xelles se datoresc faptului că nu s-a putut ajunge la un acord pe baza căruia Anglia să accepte prevederile principale ale tratatului de la Roma. Referindu-se, pe de altă parte, la divergenţele care domnesc între pu­terile occidentale, m­inistrul francez a recunoscut că între aceste ţări e­­xistă cu adevărat „discuţii“. El a considerat drept un fapt „normal“ ca Franţa să aibă o altă poziţie decît S.U.A ." şţi/ AZI 1­9.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Pentru tineretul şcolar : „Povestea elementului galvanic“ — transmisiune de la Muzeul tehnic — Bucureşti. 19.45 Omagiu lui Lenin. 20.00 Cineaştii povestesc despre Lenin. 20.50 Chimia şi fizica în lumea ţesăturilor — reportaj filmat. 21.00 Mu­zică distractivă. Cîntă o formaţie instru­mentală condusă de Nicuşor Pred­es­cu. Solişti : Elena Simionescu, Lucreţia Po­pes­cu şi vasile Micu. 21.35 Telesport. In încheiere : Buletin de ştiri. A 93-a aniversare a naşterii lui V. I. Lenin Leninismul- steagul păcii şi fericirii umane (Urmare din pag. I) pe care monopolurile imperialiste le prezintă drept soluţii pentru Um­i­id­a­rea conflictelor dintre ele, duc in realitate la ascuţirea acestor con­flicte, sunt expresii ale noii etape a ori®ci generate a capitalismului. Este, astfel, confirmată teza leninistă po­trivit căreia între grupurile monopo­liste şi latre puterile imperialiste sunt posibile înţelegeri, în scopul orga­nizării de acţiuni anticomuniste şi al menţinerii colonialismului, dar aces­tea sunt — aşa cum a subliniat Le­­nin — „Înţelegeri vremelnice“, pe fondul agravării continue a contra­dicţiilor dintre imperialişti. O grea lovitură pentru impe­rialism o reprezintă destrămarea accelerată in ultimii ani a sistemului colonial. Valul revoluţiilor de elibe­rare naţională s-a ridicat cu o forţă de nestăvilit şi nimic nu va putea opri înlăturarea deplină a ruşinoasei dominaţii coloniale. In mersul lor impetuos inainte, in lupta lor pentru democraţie, pace şi socialism, popoarele au drept avan­gardă partidele comuniste şi munci­toreşti. Există astăzi în iunie SS de partide marxist-leniniste, cu peste 40 de milioane de membri. Prin aplicarea în viaţă a prevederilor istoricelor Declaraţii de la Moscova din 1957 şi 1960, mişcarea comunistă mondială luptă pentru întărirea continuă a rîn­­durilor sale, pentru puritatea Învăţă­turii revoluţionare a proletariatului, împotriva revizionismului, dogmatis­mului şi sectarismului. Unitatea lagă­rului socialist, a mişcării comuniste internaţionale constituie chezăşia unor noi succese măreţe ale cauzei socialis­mului şi păcii. Astăzi, ca niciodată pină acum, for­ţele care luptă pentru pace sunt mai puternice decât forţele războiului, noul raport de forţe pe arena internaţio­nală face posibilă preîntâmpinarea iz­bucnirii unei noi conflagraţii mondiale şi asigurarea păcii in lume. Alături de celelalte ţări socialiste, ţara noastră desfăşoară o politică externă înteme­iată pe principiul coexistenţei paşnice, principiu care face parte din tezaurul învăţăturii leniniste. Atotbiruitoarele idei ale leninismu­lui luminează astăzi viaţa şi lupta a zeci şi sute de milioane de oameni. „Numele lui Lenin — a spus tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej — este pronunţat cu veneraţie in toate limbile lumii; în ţara noastră el a devenit scump întregului popor muncitor, care ştie că numele lui Lenin este indiso­lubil legat de cauza socialismului şi comunismului, de cauza păcii între popoare“. Poporul nostru, călăuzit de­­Partidul Muncitoresc Român, înain­tează spre un viitor măreţ, purtind gloriosul steag leninist pe care stă scris : pace şi fericire tuturor popoare­lor ! V. I. Lenin vorbind la congresul I pe întreaga Rusie al Sovietelor de deputați ai țăranilor, la Petrograd. In ziua de 22 mai 1917 IFt&DID ■ RADIO mRADIO ■ AZI PROGRAMUL I 17.00 Buletin de ştiri. Buletin meteo­rologic. 37.10 Program de cîntece din ţări socialiste. 17.30 „Prietena noastră cartea“ . Pagini literare dedicate lui Vladimir Iliei Lenin. 18.00 Melodii de estradă. 18.30 Lecţia de limba rusă (pentru începători). 18.40 Sonata opus 57 în fa minor „Appasionata” de Lud­wig van Beethoven — interpretează pianistul Pavel Serebreakov. 19.00 în pas cu ştiinţa. 19.20 Cîntăreţi laureaţi la concursul internaţional „George Enescu” : Agatha Druzescu, Ayhan Ba­­ran, Emma Sarkisian, Ladislau Konya. 19.45 Melodii populare interpretate de Damian Luca şi Toni Iordache. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Muzică uşoară de Nora Demetriad. 20.30 Noapte bună, copii : „Puterea cuvîntului dat“, de Piotr Pavlenko. 20.40 „Simfonietts“ de Ion Dumitrescu. 21.15 Pe teme inter­naţionale. 21.25 Concert de muzică u­­şoară românească. 22.00 Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. Sport. 22.25 Con­certul pentru pian şi orchestră de Francois de Vreese . Concertul pentru violă şi orchestră de Kurtag György. 23.07 Concert de noapte. 23.50—23.55 Ultimele ştiri. PROGRAMUL II 17.00 Muzică uşoară. 17.30 Sfatul me­dicului . Importanţa razelor solare pen­tru sănătatea copilului. 17.35 Anun­ţuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Concertino pentru orchestră de coarde de Doru Popovici. 18-40 Foc clorul în prelucrarea compozitorilor noştri. 19.15 Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii. 19.30 Din activitatea sfaturilor populare. 19.40 „Ghid muzi­cal” (14). Programatismul în creaţia lui George Enescu (reluare). 20.20 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 21.00 Radiojurnal. 21.15 „Sub steagul glorios al lui Lenin” — program de cîntece. 21.30 Literatura şi muzica: Shakespeare în muzică. 22.00 Cîntăreţi de operă: Lili Pons. 22.20 Cîntece de dragoste. 23.00 Buletin de ştiri. 23.10—24.00 Mu­zică de camera : Cvartetul opus 9 de : Mihail Jóra . Studii simfonice de Ro­bert Schumann. MÎINE PROGRAMUL . 5.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 5.07 Cîntece şi jocuri populare. 5.30 Lecţia de gimnastică. 5.40 Muzică interpretată de fanfară. 6.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 6.07 Cîntece sportive şi de tineret. 6.20 Emisiunea pentru­ sate : Agenda lucrărilor de pri­măvară : îndrumări pentru legumicul­tori. 6.30 Cîntă echipa de fluieraşi din­­ comuna Hîrtoape şi taraful Casei de cultură din Corabia. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 Ansambluri corale muncitoreşti. 7.30 Sfatul medicului : Oboseala. 7.35 Anun­ţuri, muzică. 7.45 Piese instrumentale. 8.00 Sumarul presei centrale. 8.08 Mu­zică populară. 8.30 Suita simfonică „Zile de vacanţă şi — scene din viaţa copiilor — de Laurenţiu Profeta. 9.00 Piese corale. 9.30 Muzică uşoară. 10.00 Melodii populare. 10.33 Sonata opus 58 nr. 3, în si minor de Chopin — interpretează pianistul Dinu Lipatti. 11.00 Radiojurnal. 0.35 Selecţiuni din­­ opera „Elixirul dragostei“ de Donizetti. 11.35 Muzică populară suedeză. 11.45 Radio prichindel : „Floarea de cicoare”, poveste de Călin Gruia. 12.00 Dansuri de estradă. 12.30 Răspundem ascultă­torilor. 12.40 Muzică din operete. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Recomandări din , program. 13.10 Intelodii populare. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de prînz. 14.30 Muzică uşoară. 15.00 Arii şi duete din opera „Nevestele ve­sele din Windsor” de Otto Nicolai. 15.31 Mic recital Liana Pasquali. 15.44 Muzică populară interpretată de Sofia Popa. Ion Şerban și Petrică Vasile. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 Program de cîntece. TE­A­TRE CASA CU DOUĂ INTRĂRI — Tea­tru! „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20.­­ POVESTE DIN IRKUTSK — Teatrul de stat Bacău, în sala Teatrului pen­tru tineret și copii, str. C. Miile, tel. 15.65.80, ora 20. CARTAGINA IN FLĂCĂRI — film pentru ecran panoramic — rulează la Patria, tel. 11.86.25­ A FOST PRIETENUL MEU — ru­lează la Republica, tel. 11.03.72. DRUMUL SPRE CHEI — rulează la Mauheru, tel. 13.92.72 ; Lumina, tel. 16.23.25 . Libertății, tel. 23.07.40.­­ VAN GOGH — rulează la V. Alec­­sandri, tel. 11.81.12. CUMPĂRA­ȚI UN BALON — cine­m­ ■ cop — rulează la Bucureşti, tel. 15.63.54 ; Gil. Doja, tel. 16.22.73 ; V. Roaită, tel. 17.05.47 ; A. Sabia, tel. 21.49.46 ; Mioriţa, tel. 14.27.14 ; Ştefan cel Mare, tel. 12.06.88 ; G. Coşbuc, tel. 23.71.01. VIOLENŢA IN PIAŢA — rulează la I. C. Frimu, tel. 16.29.17 ; 1 Mai, tel. 18.49.04 ; Flacăra, tel. 21.35.40. chiriaşul — rulează la Elena Pa­vel, tel. 15.03.84 . înfrăţirea între po­poare, tel. 17.31.64. AMINTIRI DESPRE LENIN şl MA­NUSCRISELE LUI LENIN — rulează la Tineretului, tel. 16.24.48. RÎUL ŞI MOARTEA — rulează la Victoria, tel. 16.28.79 . Al. Popov tel. 16.26.10. FEST­VALUL CHAPLIN — rulează la Contral, tel. 14.12.24 . Munca, tel. 23.50.37. " --­ CA LA REVISTA — Teatrul satiric­­muzical „C. Tănase", sala Savoy, tel 35.56.78, ora 20. SPECTACOLUL MUZICAL „TELE­­GRAME-MELODII _ sala Dalles, ora 20.30. REBELUL — rulează la 33 Septem­brie, tel. 16.35.38. AM FOST IN AFRICA - LUMEA FURNICILOR — TIGRUL ȘI MĂGA­RUL — PETEA ȘI ROBOTUL — ru­lează la Timpuri Noi, tel. 15.61.10. LIZZIE MAC­KAY — rulează la Maxim Gorki, tel. 13.49.04. ŞAPTE DĂDACE — rulează la Cul­tural, tel. 16.25.39. APARTAMENTUL — cinemascop — rulează la 3 Martie, tel. 15.62.79 . Dru­mul Serii, tel. 14.10.37. CARTOUCHE , rulează la Grivița, tel. 17.08.58. BALADA HUSARILOR — rulează la C. David, tel. 17.38.81. TURNEUL VESELifel - rulează la Unirea, tel. 17.10.21 . Arta, tel. 21.31.86 . Moșilor, tel. 13.52.03 . Aurel Vlaicu, tel. 13.62.56. LANTERNA CU AMINTIRI — rulează la T. Vladimirescu, tel. 21.89.82 ; Volga, tel.­ 11.91.26. POVESTEA UNEI NOPŢI STRANII — rulează la Popular, tel. 21.37.43. PESCĂRUŞUL NEGRU — rulează la 23 August, tel. 12.82.77 ; Olga Banda, tel. 15.66.66. VACANŢĂ LA MARE — cinemascop — rulează la 36 Februarie, tel. 11.07.49 . M. Eminescu, tel. 11.48.31. MARIA CANCELARIA — rulează la Ilie Pintilie, tel. 12.88.50. BUNICA SABELLA — rulează la Floreasca, tel. 12.20.30. PRIETENIE INTERZISĂ — rulează la Luceafărul, tel. 23.91.00. O VIAȚĂ — rulează la O. Bacovia, tel. 23.94.10. LUPENI 29 — cinemascop — ambele serii — rulează la 30 Decembrie, tel. 23.17.50. POVESTEA ANILOR ÎNFLĂCĂRAŢI — cinemascop — rulează la B. Dela­­vrancea, tel- 16.29.02. DA­I ÎNAINTE FĂRĂ GRIJA — ru­lează la Laminorul, tel. 17.00.50. COMPLETĂRI ARENA TINEREŢII — la cinemato­graful Libertății, BALTICA _ MAREA NEAGRĂ — la cinematograful 36 Februarie. MOARTE INVADATORILOR — la cinematografele : Popular, o. Banele. MĂRTURISIRILE UNEI MASE DE RESTAURANT — la cinematografele : Volga, T. Vladimirescu. HOAȚA DE LA CIRC — la cinema­tografele : Unirea, A. Vlaicu, Arta. PÎNĂ VINE DIN NOU PRIMĂVARA — la evitţm­atografele : Luceafărul, M. Eminescu. ŞTIINŢA ŞI TEHNICĂ nr. 22/1963 — la cinematograful Magheru. MAREA ENERGIE — la cinemato­graful I. C. Frimu (24—28 aprilie). ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICA nr. 21/1963 — la cinematograful Tineretului (24—28 a­­prilie). PIONIERIA nr. 2/1963 — la cinema­tografele :­ Cultural, C. David, G. Ba­­covia. SPORT nr. 1/1963 — la cinematogra­­ful Vofilor.. , UNDE MERGEM CINEMA T O G R A F E . Pag. a 3 a. Lucrări ale lui V. I. Lenin editate de Editura politică Din lucrările lui V. I. Lenin s-au editat pînă în prezent de către Editura politică 127 de titluri intr-un tiraj total de 5 567 000 de exemplare. S-au editat 39 volume de „Opere“ după ediţia a IV-a rusă şi 14 volume de „Opere complete“ după ediţia a V-a rusă. S-au tipărit 17 culegeri tema­tice cuprinzînd lucrări sau fragmente din lucrări ale lui V. I. Lenin, dintre care cităm : „Lenin despre Romînia“, „Despre construcţia de partid“, „Partidul — forţa conducătoare in statul socialist şi in construcţia comu­nistă“, „Despre alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime“, „Despre dez­voltarea industriei grele şi electrificarea ţării“, „Despre mişcarea muncito­rească şi comunistă internaţională“, „Despre religie“, „Despre problema na­ţională şi naţional-colonială“, „împotriva revizionismului“. Lucrările mai im­portante ale lui V. I. Lenin s-au editat în numeroase ediţii şi în zeci şi sute de mii de exemplare: „Ce-i de făcut!“ în 3 ediţii şi 115 000 exem­plare, „Două tactici ale social-democraţiei in revoluţia democratică“ în 4 ediţii şi peste 100 000 exemplare, „Economicul şi politicul în epoca dicta­turii proletariatului“ in 3 ediţii şi 80 000 exemplare, „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului“ în 6 ediţii şi 218 000 exemplare, „Marea iniţiativă“ în 3 ediţii şi 215 000 exemplare, „Materialism şi empiriocriticism“ în 3 ediţii şi 74 000 exemplare, „Revoluţia proletară şi renegatul Kautsky“ in 3 ediţii şi 127 000 exemplare, „Statul şi revoluţia“ în 5 ediţii şi 116 000 exemplare, „Stîngismul — boala copilăriei comunismului“ în 4 ediţii şi 190 000 exemplare, „Tezele din aprilie“ în 3 ediţii şi 125 000 exemplare. I­N 19­18 N­u mult dilpă ce guvernul so­vietic s-a mutat de la Petro­grad la Moscova am primit un bileţel prin care eram invitat de V. I. Lenin. Pe o mică foaie de hârtie groasă, pe care o păstrez şi astăzi ca pe o relicvă preţioasă, era scrisă de mina lui Vladimir Ilici adresa fostei Dum­e orăşeneşti din Piaţa Revoluţiei şi om­oare imi fusese fixată pentru convor­bire. Ilici indicase şi numărul bi­roului, pentru a mă scuti proba­bil de a pierde timp cutindu­l. Tot cam pe atunci fuseseră create la Moscova organele nece­sara conducerii lucrărilor de con­strucţie urbană, o secţie legisla­tivi şi secţii pentru construcţiile la sol şi pentru cele subterane. Fusese organizat, de asemenea, un atelier de arhitectură care urma să elaboreze planul lucrărilor de construcţii din Moscova. Cum am sosit, Vladimir Ilici m-a şi întrebat cum progresează lucrările noastre la acest plan. l-am expus ideea fundamentali a planului, şi el a fost intru totul de acord cu ea. După cum se ştie, la Moscova bat vinturi dinspre sud-vest. Ţi­­nind seama de acest lucru, s-a fă­cut propunerea de a se extinde noile construcţii de loc­uinţe pe di­recţia sud-vest, in cartierul coli­nelor Vorobievi şi al mănăstirii Novodevicii. Lenin a susţinut cu căldură această idee. In timpul convorbirii noastre, Vladimir Ilici a acordat o deose­bită atenţie problemei creării de spaţii verzi in oraş. Du­pă părerea lui, la întocmirea noului plan de sistematizare a Mo­sco­vei trebuia să se ia in considerare cu toată seriozitatea această problemă... ...Vladimir Ilici avea o deose­bită grijă ca să se creeze­­un re­zervor de aer sănătos, bogat in oxigen, pentru locuitorii Moscovei. Amintirile lui I.V. JOLTOVSKI, arhitect, academician de arhitectură, date creaţiile va­loroase ale geniului artistic al poporului rus. In legătură cu a­­ceasta el sublinia însemnătatea moştenirii culturale, spunind că trebuie să folosim realizările ştiin­ţei, tehnicii şi artei. V­­orbind despre căile de dezvol­tare a culturii sovietice,­ Le­nin a apărat cu ardoare, in timpul unei discuţii, adevărata frumuseţe în artă. Trebuie, a spus el, să pornim de la frumos, lu­­indu-l drept model pentru dez­voltarea culturii artistice a socie­tăţii socialiste. In acelaşi timp, el ne atrăgea atenţia asupra pericolului pătrun­derii spiritului mic-burghez în arta noastră. Mi s-au întipărit în minte pentru toată viaţa cuvintele pe care mi le-a spus o dată Vladi­mir Ilici luîndu-şi rămas bun de la mine: „Căutaţi să lucraţi fru­mos, dar, băgaţi de seamă, fără a face concesii gustului mic-bur­ghez !“. Am avut prilejul să fiu primit în repetate rinduri de Vladimir Ilici la Kremlin. Sfaturile lui, pătrunse de grija pentru nevoile oamenilor simpli, ne-au ajutat pe noi, arhitecţii, să rezolvăm nume­roase probleme. Mi-aduc aminte de următorul caz. Moscova trecea în anii aceia prin mari greutăţi de ordin ali­mentar. In plus, aducerea alimen­telor în capitală era înrăutăţită de defecţiunile din transporturi. Dezvoltind ideea unei sistemati­zări noi, raţionale, a oraşului, Ilici a propus să se construiască pe malul riului Moscova, lingă mă­năstirea Simonov, un al doilea etaj al cheiului, după exemplul unuia din cheiurile Londrei, pen­tru ca legumele şi zarzavaturile aduse la Woscovd Pe apă să poată fi descărcate în vagoane de tram­vai şi transportate noaptea in car­tierele muncitoreşti. Aceste detalii, obişnuite la pri­ma vedere, aceste simple trăsături de creion, care mi s-au întipărit în minte pentru toată viaţa, con­turează chipul nespus de scump şi drag al înţeleptului, marelui Lenin. Şi­­n acest scop ne-a sfătuit să prevedem spaţii verzi pe malurile m­uhii Moscova. C­ăldura, atenţia şi răbdarea deosebită cu care Lenin as­culta pe interlocutorul său, inteligenţa lui sclipitoare au făcut ca fiecare intilnire cu el să repre­zinte un eveniment însemnat şi fericit in viaţa mea. Ii plăcea să se aşeze chiar alături de inter­locutorul său, şi discuţia asupra unor probleme importante se transforma intr-o convorbire in­timă, prietenească. Cind il ascultam pe Lenin, aveam imaginea clară a ■minuna­tului oraş ce avea să devină vii­toarea Moscovă. După sfatul lui Vladimir Ilici a fost amenajată Piaţa Teatrului­, iar Ohotnil Read a scăpat de monstruoasele lui du­­ghene. La dezbaterea proiectului lucră­rilor de gospodărie comunală şi de transport urban, la a cărui elaborare prevăzusem pînă şi con­strucţia metroului, Vladimir Ilici, ne-a rugat să ţinem seama de necesitatea construirii unor am­­branşamente către centrul oraşu­lui pentru trenurile în tranzit. Una dintre lucrările din cadrul planului de construcţii din Mos­cova, aprobat de Lenin, a fost construirea expoziţiei agricole în 1323, care trebuia să fie ridicată pe locul unde se depozitau gu­noaie, pe malul riului Moscova; în prezent acolo este Parcul cen­tral de cultură şi odihnă „A. M. Gorki“. Masivele verzi ale expo­ziţiei, care urmau să fie create în această parte a oraşului, erau con­cepute ca o verigă a lanţului verde ce avea să se întindă de la coli­nele Vorobiev pînă la Kremlin. Lenin vorbea deseori despre 1) In prezent, colinele Lenin* pe necesitatea ca în opera de care a fost construită impunătoa­­re construcţie a capitalei să dea clădire a Universităţii de stat se păstreze vechile monumente din Moscova şi unde se desfăşoară ____________ acum vaste lucrări de construcţii de locuinţe. 2) In prezent, Piaţa Sverdlov. A ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 4­4 ♦ »♦"»♦++ ♦ S ♦ S­f » ♦ »-H 1 CÎTEVA RÎNDURI • Duminică dimineaţă a sosit in Capitală o delegaţie a Comisiei pen­tru afacerile culturale, familiale şi sociale a Adunării Naţionale France­ze, condusă de deputatul Martin Hubert, secretar al comisiei. (Din pre­sa de dimineaţă). UN ZIAR ETIOPIAN DESPRE PRO­BLEMELE CE VOR FI DEZBĂTUTE LA CONFERINŢA ŞEFILOR DE STATE AFRICANE ADDIS-ABEBA 21 (Agerpres). — După cum arată în articolul său­­­e fond din 20 aprilie ziarul „ The voice of Ethiopia“, se poate afirma cu toată certitudinea că dezbaterile principale la conferinţa şefilor de state africane se vor axa pe problema mijloacelor cu care Africa îşi va putea înlătura starea de înapoiere“. Ziarul subliniază în această ordine de idei că la conferinţă se va discuta în principal despre atitudinea statelor Africii faţă de Piaţa comună euro­peană, arătînd că ţările participante la acest bloc economic nu au manifestat niciodată bune intenţii faţă de Africa. • A eşuat cea de-a cinceai încer­care de a lansa la Cape Canaveral (statul Florida) o rachetă balistică intercontinentală „Titan­n“. După cum anunţă agenţiile de presă ame­ricane, din cauza unor defecţiuni in cea de-a doua treaptă, racheta s-a prăbuşit in Oceanul Atlantic. (Din presa, de dimineaţă). FRAGA. In Cehoslovacia a fost demascat spionul vest-german Josef Schuster. Pentru activitatea sa duş­mănoasă de transmitere de informa­ţii militare cu caracter secret servi­ciului de spionaj vest-german, el a fost condamnat la 10 ani închisoare. • Simbătă a sosit la Rangoon (Uniunea Birmană) intr-o vizită ofi­­cială Liu Sao-ţi, preşedintele R. P. Chineze, şi persoanele care il înso­ţesc. (Din presa de dimineaţă). WASHINGTON. — Ministerul Comer­ţului al S.U.A. a declarat că profitu­rile corporaţiilor americane au fost în ultimul trimestru al anului trecut de 54 miliarde dolari. In tot cursul anu­lui 1962 profiturile corporaţiilor au depăşit veniturile lor din anul prece­dent cu 6 miliarde dolari.­­ Comitetul pentru decernarea pre­miilor Lenin a acordat premiile pe anul 1963 în domeniul ştiinţei, teh­nicii, literaturii şi artei. Pentru lucrări remarcabile în do­meniul ştiinţei şi tehnicii au fos decernate 19 premii Lenin oamenilor de ştiinţă, inginerilor, specialiştilor în diferite ramuri industriale. (Din presa de dimineaţă). CAIRO. — Lucrările celei de-a doi sesiuni a Uniunii fermierilor pe în­treaga Africă s-au deschis la Ca­ir la 21 aprilie. La lucrările sesiunii pa­ticipă reprezentanţii a zece ţări Ghana, Uganda, Somalia, Tanganic Rhodesia de nord, Volta Superio­r Tunisia, Maroc, Congo şi R.A.U. Sesiunea va discuta posibilităţile a­laborării economice între ţările men­bre ale uniunii, precum şi perspect­­ele de creare a organizaţiilor coop­ratiste de desfacere a produselor agr­cole şi alte probleme. O CUVINTARE JIGNITOARE A SENATORULUI ELLENDER LA ADRESA POPOARELOR AFRICANE NEW YORK 21 (Agerpres). — Luînd cuvîntul, la 19 aprilie, la Universitatea din Maryland, la o con­ferinţă consacrată Zilei Africii, cu­noscutul rasist american senatorul Eilender i-a calificat pe africani „ignoranţi“, care, chipurile, nu sunt în stare să-şi dezvolte ţările fără ajutorul albilor. Eilender a­­ declarat că obţinerea independenţei nu va aduce niciodată nici tta fel de binefaceri economice popoarelor din Volta Superioară Ruanda, Nigeria, şi Somalia. El a afirmat că populaţia băştinaşă dv. Republica Sud-African­ă, care după cum se ştie este supusă unei crunt, exploatări din partea rasiştilor albi ar trăi, chipurile, mai bine deci cetăţenii statelor africane indepen­dente. Cuvîntarea rasistului Eilender a stîrnit o profundă indignare în rin­dul studenţilor africani care parti­cipau la conferință. i

Next