Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)
1963-04-22 / nr. 3021
Opinia publică înfierează asasinarea lui Julian Grimau de către călăii franchişti SUEDIA MEXIC CIUDAD DE MEXICO 22 (Agerpres). rr Vestea asasinării de către regimul franchist a lui Julian Grimau a stîrnit o profundă indignare în Mexic. După cum transmite agenţia France Presse, citeva sute de locuitori ai capitalei mexicane au organizat o demonstraţie in faţa localurilor reprezentanţei Spaniei la Ciudad de Mexico. Mulţimea indignata a pătruns in incinta imobilului pruncind de ferestre mobilierul şi documente ANGLIA LONDRA 21 (Agerpres). .— Ştirea despre crima monstruoasă a călăilor franchişti care l-au asasinat pe Julian Grimau a străbătut fulgerător Anglia. Peste citeva ore de la publicarea acestei ştiri tragice. In faţa ambasadei spaniole au început să sosească din toate părţile oameni pentru a protesta hotărit împotriva tiraniei din Spania. Alec Deags, secretarul Asociaţiei membrilor brigăzii internaţionale — participanţi la războiul civil din Spania — a declarat că moartea lui Grimau nu trebuie să treacă neobservată. El i-a chemat pe oamenii din întreaga lume să-şi unească eforturile în lupta pentru a pune capăt dictaturii lui Franco. „Executarea lui Julian Grimau este unul din cele mai monstruoase episoade din istoria modernă, a declarat scriitorul englez James Aldrige. Statul spaniol asasinează un om deoarece vrea să-i reprime ideile Este o acţiune ruşinoasă şi barbară nedemnă de societatea umană contemporană“. Executarea lui Grimau a constituit „un act de răzbunare şi nu de justiţie", a declarat duminică seara deputatul laburist John Mendelsop după înapoierea din Madrid, unde s-a aflat ca observator din partea organizaţiei pentru amnistierea deţinuţilor politici din Spania. OLANDA HAGA 22 (Agerpres). La Amsterdam în faţa clădirii consulatului spaniol a avut loc la 20 aprilie o mare demonstraţie de protest împotriva asasinării mişeleşti a eroului comunist spaniol Julian Grimau. Demonstranţii au cerut încetarea teroarei din Spania şi eliberarea deţinuţilor politici. Ei purtau mari portrete îndoliate ale lui Grimau La demonstraţie au participat numeroşi spanioli care locuiesc in Olanda. STOCKHOLM 22 (Agerpres).Sute de oameni au demonstrat la 20 aprilie în faţa ambasadei Spaniei de la Stockholm împotriva asasinării lui Julian Grimau. Demonstranţii au străbătut bulevardul central al oraşului răspindind manifeste. Demonstraţii de protest au avut loc şi la Göteborg. AUSTRIA VIENA 22 (Agerpres). Minte şi indignare, aceasta este reacţia opiniei publicedin Austria la ştirea cu privire la asasinarea monstruoasă de către călăii franchişti a fiului credincios al poporului spaniol Julian Grimau. Delegaţii la conferinţa fracţiunii unităţii sindicale afiliate la Uniunea Sindicatelor austriece care s-a desfăşurat la Viena au adoptat o rezoluţie de protest împotriva executării lui Grimau. RELATĂRILE AVOCATULUI PARIZIAN CHARLES LEDERMANN PARIS 22 (Agerpres). — Avocatul parizian Charles Ledermann, care a asistat la procesul de la Madrid, înscenat lui Julian Grimau, a declarat că autorităţile franchiste au pus la cale o parodie monstruoasă a justiţiei. La şedinţa tribunalului militar, care o „judeca“ pe Julian Grimau, nu a fost audiat nici un martor. Nici unul dintre cei care in cursul anchetei au făcut „depoziţii“ in scris, nu a fost citat la tribunal pentru audiere şi confruntare cu acuzatul. Mai mult decit atit, nici o „mărturie“ nu aparţine unui martor ocular, toate fără excepţie au fost bazate pe relatări mai mult decit dubioase ale unor terţe persoane. Cineva, undeva, cindva a auzit ceva... Şi această acumulare de minciuni şi calomnii era prezentată de judecătorii franchişti drept „dovezi". Chiar de la Începutul „procesului“ era clar că soarta eroului poporului spaniol este pecetluită şi că tribu ■ nalul nu avea altceva de făcut decit, încâlcind cerinţele cele mai elementare impuse de justiţie, să consenneze sentinţa capitală pronunţată anterior in sferele înalte ale regimului. Ieri, pe şantierele muncii patriotice (Urmare din pag. I) reşti — Ploieşti, pe porţiunea de la podul Băneasa şi pînă la km 18 din comuna Otopeni, unde se desfăşoară o vastă lucrare de înfrumuseţare, au ieşit 600 de oameni. Ei au sprijinit lucrările de plantare de vişini şi pruni, pe o parte şi alta a şoselei. O sută de cetăţeni au lucrat la amenajarea spaţiilor verzi de pe bulevardele Bălcescu, Magheru şi Ana Ipătescu, unde au ajutat la plantatul panselelor. Peluzele de pe şoseaua Kiseleff au fost înfrumuseţate şi ele cu pansele albe, plantate ieri dimineaţă. O vastă acţiune de muncă voluntară a avut loc pe şoseaua Pipera, unde cetăţenii au lucrat la nivelarea terenului pentru amenajarea noului parc Măguricea. De asemenea, ei au ajutat la nivelarea străzii Măguricea, care urmează să fie pietruită. Tot pe această stradă, la depozitul I.R.C.R., două sute de cetăţeni au lucrat la sotatul cărămizilor, lemnăriei şi altor materiale de construcţii. In mai multe puncte din raion , în parcul de pe strada Banu Antonache, pe strada Munteanu, in parcul Kiseleff, pe bulevardele Cuza şi N. Titulescu, in parcul de pe strada Sfinţii Voievozi, pe străzile Paris, Roma, Londra, Haia Lifşit şi altele — sute de cetăţeni au lucrat voluntar la săparea peluzelor, la curăţarea aleilor, la gazonat şi la plantatul florilor. ACJIUNI IN SPRIJINUL DEZARMĂRII VIENA 22 (Agerpres). După cum s-a mai anunţat, la 21 aprilie partizanii păcii austrieci au organizat un marş pentru pace şi dezarmare pe traseul Modling—Viena (25 km). Marşul, la care au participat aproape 2000 persoane, a luat sfârşit STOCKHOLM 22 (Agerpres). La Stockholm a avut loc un congres naţional pentru dezarmare şi pace, pregătit de peste 26 de organizaţii de masă din Suedia. Raportul „Dezarmarea generală controlată este o necesitate“ a fost prezentat de Johan Ture, preşedintele Uniunii marinarilor din Suedia. Raportorul a condamnat intenţia unor anumite cercuri de a înzestra Suedia cu arma atomică. Albertz, reprezentant al organizaţiilor de tineret din Suedia, a scos in evidenţă necesitatea educării tineretului in spiritul păcii şi respectului faţă de alte popoare. Au mai luat cuvintul Andrea Andreen, membră a Consiliului Mondial al Păcii, L. Svedberg, şi A. Spongberg, deputaţi în Riksdag, precum şi alte personalităţi. ----------O- O printr-un miting de masă în faţa clădirii Bibliotecii naţionale din Viena. Gunter Anders, scriitor şi reprezentant al vieţii publice, Knoll şi Heer, profesori la Universitatea din Viena, Anneliese Schulze, profesoară din R.F. Germană, şi alţi vorbitori au rostit înflăcărate cuvîntări pentru pace. Congresul a adoptat o rezoluţie în favoarea dezarmării, a chemat poporul suedez să-şi unească eforturile in interesul întăririi păcii, împotriva pericolului unui război nuclear. Participanţii la congres au chemat guvernul suedez şi Riksdagur să sprijine toate măsurile îndreptate spre destinderea încordării internaţionale. Congresul a cerut să se renunţe la înfăptuirea planurilor privind arma atomică suedeză, a condamnat propaganda in favoarea războiului, şi s-a pronunţat pentru constituirea unor zone denuclearizate. Congresul a aprobat, de asemenea, propunerea de a se organiza în vara acestui an marşuri de protest împotriva armei atomice. ---------- Rostul vizitelor la Atena ale experţilor militari americani ATENA 21 (Agerpres). La 19 aprilie, experţi militari americani au examinat cu reprezentanţi ai comandamentului militar grec „probleme tehnice legate de construcţia şi reutilarea navelor de suprafaţă cu scopul de a le înzestra cu rachete „Polaris“. La Atena se consideră că este vorba de un plan american de înzestrare a navelor comerciale ale ţărilor membre ale N.A.T.O. cu rachete nucleare. Această problemă interesează în mod deosebit pe reprezentanţii S.U.A., întrucât in Grecia există o flotă comercială destul de importantă. Peste citeva zile va sosi în capitala Greciei generalul Lemnitzer, comandantul suprem al forţelor armate N.A.T.O. din Europa. Se aşteaptă ca la sfîrşitul lui aprilie Grecia să fie vizitată de generalul Taylor, preşedintele comitetului mixt al şefilor de stat major din S.U.A. Ziarele greceşti fac o legătură între vizitele tot mai dese ale reprezentanţilor sus-puşi ai S.U.A. şi faptul că in urma plănuitei creări a forţelor nucleare ale N.A.T.O. conducătorii acestui bloc acordă o deosebită importanţă situaţiei strategice a Greciei drept cap de pod în vederea unor lovituri nucleare. In ziarele greceşti au apărut hărţi în care sunt indicate obiective asupra cărora se pot da lovituri nucleare din Marea Egee şi Marea de Marmara. ----------O O O--------- Moţiune de neîncredere in noul guvern Adoula prezentată de opoziţie in senatul congolez NEW YORK 22 (Agerpres). — Primul ministru al Congoului, C. Adoula, nici n-a reuşit bine să reorganizeze guvernul cu ajutorul căruia spera să pună capăt crizei politice, că soarta noului său cabinet a şi fost supusă unei încercări serioase. Sîmbătă noaptea, în Senatul parlarrentului congolez a fost pusă la vot moţiunea de neîncredere în noul guvern. Moţiunea a fost respinsă doar cu o majoritate de 7 voturi. In camera reprezentanţilor unde opoziţia este deosebit de puternică, votul in legătură cu această rezoluţie a fost aminat pe un termen nedeterminat. Rezoluţia a fost prezentată în Senat de un grup de deputaţi — reprezentanţi ai opoziţiei. Motivînd rezoluţia, senatorul Kikaka, din partea partidului solidarităţii africane, a acuzat guvernul că „sabotează activitatea parlamentară“ şi a declarat că Adoula a reorganizat cabinetul „din iniţiativa puterilor străine“. Reprezentanţii opoziţiei acuză guvernul Adoula că intenţionează să dizolve actualul parlament şi să fixeze noi alegeri. După cum se ştie, in actualul parlament, îndeosebi in Camera reprezentanţilor, este foarte puternică opoziţia faţă de politica externă şi internă a guvernului căruia i-ar fi acum foarte greu să treacă prin parlament o serie de proiecte de lege şi îndeosebi noua constituţie care prevede federalizarea ţării. • Chestiunea succesiunii cancelarului Adenauer a făcut sîmbătă obiectul a numeroase întrevederi între membrii cabinetului şi liderii partidelor. Unii deputaţi creştini-democraţi au trimis preşedintelui grupului parlamentar C.D.U.—C.S.U., von Brentano, scrisori în care protestează împotriva faptului că liderii partidului fac propagandă pentru un singur candidat la succesiunea lui Adenauer. (Din presa de dimineaţă). • Consiliul Naţional al Austriei a aprobat, după trei zile de dezbateri, bugetul de stat pe anul 1963. Trăsăturile caracteristice ale noului buget sunt majorarea alocărilor pentru nevoile armatei, aproape cu jumătate de miliard de şilingi faţi de anul trecut, şi ignorarea revendicărilor oamenilor muncii cu privire la mărirea salariilor şi pensiilor de boală şi bătrâneţe. (Din presa de dimineaţă). m INFORMATI A i-jitmssikBäsm Laaterinţa de presa a lui Couve de Murville, după încheierea tratativelor franco-japoneze TOKIO 21 (Agerpres). — T,a Tokio a fost dat publicităţii comunicatul comun în urma tratativelor desfăşurate între ministrul de externe al Franţei, Cours de Murville, şi oficialităţi japoneze. Textul comunicatului precizează că reprezentanţii celor două ţări „au ajuns la o identitate de vederi asupra principalelor probleme internaţionale". In timpul conversaţiilor au fost abordate în special probleme privind relaţiile Est—Vest, evoluţia situaţiei actuale din sud-estul Asiei, o serie de probleme privind Europa occidentală. In cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc după încheierea tratativelor, Couve de Murville a dat un răspuns evaziv la întrebările ziariştilor privind problema intrării Angliei în Piaţa comună. El a declarat că motivele eşecului de la Bruxelles se datoresc faptului că nu s-a putut ajunge la un acord pe baza căruia Anglia să accepte prevederile principale ale tratatului de la Roma. Referindu-se, pe de altă parte, la divergenţele care domnesc între puterile occidentale, ministrul francez a recunoscut că între aceste ţări există cu adevărat „discuţii“. El a considerat drept un fapt „normal“ ca Franţa să aibă o altă poziţie decît S.U.A ." şţi/ AZI 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Pentru tineretul şcolar : „Povestea elementului galvanic“ — transmisiune de la Muzeul tehnic — Bucureşti. 19.45 Omagiu lui Lenin. 20.00 Cineaştii povestesc despre Lenin. 20.50 Chimia şi fizica în lumea ţesăturilor — reportaj filmat. 21.00 Muzică distractivă. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Nicuşor Predescu. Solişti : Elena Simionescu, Lucreţia Popescu şi vasile Micu. 21.35 Telesport. In încheiere : Buletin de ştiri. A 93-a aniversare a naşterii lui V. I. Lenin Leninismul- steagul păcii şi fericirii umane (Urmare din pag. I) pe care monopolurile imperialiste le prezintă drept soluţii pentru Umiidarea conflictelor dintre ele, duc in realitate la ascuţirea acestor conflicte, sunt expresii ale noii etape a ori®ci generate a capitalismului. Este, astfel, confirmată teza leninistă potrivit căreia între grupurile monopoliste şi latre puterile imperialiste sunt posibile înţelegeri, în scopul organizării de acţiuni anticomuniste şi al menţinerii colonialismului, dar acestea sunt — aşa cum a subliniat Lenin — „Înţelegeri vremelnice“, pe fondul agravării continue a contradicţiilor dintre imperialişti. O grea lovitură pentru imperialism o reprezintă destrămarea accelerată in ultimii ani a sistemului colonial. Valul revoluţiilor de eliberare naţională s-a ridicat cu o forţă de nestăvilit şi nimic nu va putea opri înlăturarea deplină a ruşinoasei dominaţii coloniale. In mersul lor impetuos inainte, in lupta lor pentru democraţie, pace şi socialism, popoarele au drept avangardă partidele comuniste şi muncitoreşti. Există astăzi în iunie SS de partide marxist-leniniste, cu peste 40 de milioane de membri. Prin aplicarea în viaţă a prevederilor istoricelor Declaraţii de la Moscova din 1957 şi 1960, mişcarea comunistă mondială luptă pentru întărirea continuă a rîndurilor sale, pentru puritatea Învăţăturii revoluţionare a proletariatului, împotriva revizionismului, dogmatismului şi sectarismului. Unitatea lagărului socialist, a mişcării comuniste internaţionale constituie chezăşia unor noi succese măreţe ale cauzei socialismului şi păcii. Astăzi, ca niciodată pină acum, forţele care luptă pentru pace sunt mai puternice decât forţele războiului, noul raport de forţe pe arena internaţională face posibilă preîntâmpinarea izbucnirii unei noi conflagraţii mondiale şi asigurarea păcii in lume. Alături de celelalte ţări socialiste, ţara noastră desfăşoară o politică externă întemeiată pe principiul coexistenţei paşnice, principiu care face parte din tezaurul învăţăturii leniniste. Atotbiruitoarele idei ale leninismului luminează astăzi viaţa şi lupta a zeci şi sute de milioane de oameni. „Numele lui Lenin — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — este pronunţat cu veneraţie in toate limbile lumii; în ţara noastră el a devenit scump întregului popor muncitor, care ştie că numele lui Lenin este indisolubil legat de cauza socialismului şi comunismului, de cauza păcii între popoare“. Poporul nostru, călăuzit dePartidul Muncitoresc Român, înaintează spre un viitor măreţ, purtind gloriosul steag leninist pe care stă scris : pace şi fericire tuturor popoarelor ! V. I. Lenin vorbind la congresul I pe întreaga Rusie al Sovietelor de deputați ai țăranilor, la Petrograd. In ziua de 22 mai 1917 IFt&DID ■ RADIO mRADIO ■ AZI PROGRAMUL I 17.00 Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. 37.10 Program de cîntece din ţări socialiste. 17.30 „Prietena noastră cartea“ . Pagini literare dedicate lui Vladimir Iliei Lenin. 18.00 Melodii de estradă. 18.30 Lecţia de limba rusă (pentru începători). 18.40 Sonata opus 57 în fa minor „Appasionata” de Ludwig van Beethoven — interpretează pianistul Pavel Serebreakov. 19.00 în pas cu ştiinţa. 19.20 Cîntăreţi laureaţi la concursul internaţional „George Enescu” : Agatha Druzescu, Ayhan Baran, Emma Sarkisian, Ladislau Konya. 19.45 Melodii populare interpretate de Damian Luca şi Toni Iordache. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Muzică uşoară de Nora Demetriad. 20.30 Noapte bună, copii : „Puterea cuvîntului dat“, de Piotr Pavlenko. 20.40 „Simfonietts“ de Ion Dumitrescu. 21.15 Pe teme internaţionale. 21.25 Concert de muzică uşoară românească. 22.00 Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. Sport. 22.25 Concertul pentru pian şi orchestră de Francois de Vreese . Concertul pentru violă şi orchestră de Kurtag György. 23.07 Concert de noapte. 23.50—23.55 Ultimele ştiri. PROGRAMUL II 17.00 Muzică uşoară. 17.30 Sfatul medicului . Importanţa razelor solare pentru sănătatea copilului. 17.35 Anunţuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Concertino pentru orchestră de coarde de Doru Popovici. 18-40 Foc clorul în prelucrarea compozitorilor noştri. 19.15 Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii. 19.30 Din activitatea sfaturilor populare. 19.40 „Ghid muzical” (14). Programatismul în creaţia lui George Enescu (reluare). 20.20 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 21.00 Radiojurnal. 21.15 „Sub steagul glorios al lui Lenin” — program de cîntece. 21.30 Literatura şi muzica: Shakespeare în muzică. 22.00 Cîntăreţi de operă: Lili Pons. 22.20 Cîntece de dragoste. 23.00 Buletin de ştiri. 23.10—24.00 Muzică de camera : Cvartetul opus 9 de : Mihail Jóra . Studii simfonice de Robert Schumann. MÎINE PROGRAMUL . 5.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 5.07 Cîntece şi jocuri populare. 5.30 Lecţia de gimnastică. 5.40 Muzică interpretată de fanfară. 6.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 6.07 Cîntece sportive şi de tineret. 6.20 Emisiunea pentru sate : Agenda lucrărilor de primăvară : îndrumări pentru legumicultori. 6.30 Cîntă echipa de fluieraşi din comuna Hîrtoape şi taraful Casei de cultură din Corabia. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Buletin de ştiri. 7.10 Ansambluri corale muncitoreşti. 7.30 Sfatul medicului : Oboseala. 7.35 Anunţuri, muzică. 7.45 Piese instrumentale. 8.00 Sumarul presei centrale. 8.08 Muzică populară. 8.30 Suita simfonică „Zile de vacanţă şi — scene din viaţa copiilor — de Laurenţiu Profeta. 9.00 Piese corale. 9.30 Muzică uşoară. 10.00 Melodii populare. 10.33 Sonata opus 58 nr. 3, în si minor de Chopin — interpretează pianistul Dinu Lipatti. 11.00 Radiojurnal. 0.35 Selecţiuni din opera „Elixirul dragostei“ de Donizetti. 11.35 Muzică populară suedeză. 11.45 Radio prichindel : „Floarea de cicoare”, poveste de Călin Gruia. 12.00 Dansuri de estradă. 12.30 Răspundem ascultătorilor. 12.40 Muzică din operete. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Recomandări din , program. 13.10 Intelodii populare. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de prînz. 14.30 Muzică uşoară. 15.00 Arii şi duete din opera „Nevestele vesele din Windsor” de Otto Nicolai. 15.31 Mic recital Liana Pasquali. 15.44 Muzică populară interpretată de Sofia Popa. Ion Şerban și Petrică Vasile. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 Program de cîntece. TEATRE CASA CU DOUĂ INTRĂRI — Teatru! „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru 20, ora 20. POVESTE DIN IRKUTSK — Teatrul de stat Bacău, în sala Teatrului pentru tineret și copii, str. C. Miile, tel. 15.65.80, ora 20. CARTAGINA IN FLĂCĂRI — film pentru ecran panoramic — rulează la Patria, tel. 11.86.25 A FOST PRIETENUL MEU — rulează la Republica, tel. 11.03.72. DRUMUL SPRE CHEI — rulează la Mauheru, tel. 13.92.72 ; Lumina, tel. 16.23.25 . Libertății, tel. 23.07.40. VAN GOGH — rulează la V. Alecsandri, tel. 11.81.12. CUMPĂRAȚI UN BALON — cinem ■ cop — rulează la Bucureşti, tel. 15.63.54 ; Gil. Doja, tel. 16.22.73 ; V. Roaită, tel. 17.05.47 ; A. Sabia, tel. 21.49.46 ; Mioriţa, tel. 14.27.14 ; Ştefan cel Mare, tel. 12.06.88 ; G. Coşbuc, tel. 23.71.01. VIOLENŢA IN PIAŢA — rulează la I. C. Frimu, tel. 16.29.17 ; 1 Mai, tel. 18.49.04 ; Flacăra, tel. 21.35.40. chiriaşul — rulează la Elena Pavel, tel. 15.03.84 . înfrăţirea între popoare, tel. 17.31.64. AMINTIRI DESPRE LENIN şl MANUSCRISELE LUI LENIN — rulează la Tineretului, tel. 16.24.48. RÎUL ŞI MOARTEA — rulează la Victoria, tel. 16.28.79 . Al. Popov tel. 16.26.10. FESTVALUL CHAPLIN — rulează la Contral, tel. 14.12.24 . Munca, tel. 23.50.37. " -- CA LA REVISTA — Teatrul satiricmuzical „C. Tănase", sala Savoy, tel 35.56.78, ora 20. SPECTACOLUL MUZICAL „TELEGRAME-MELODII _ sala Dalles, ora 20.30. REBELUL — rulează la 33 Septembrie, tel. 16.35.38. AM FOST IN AFRICA - LUMEA FURNICILOR — TIGRUL ȘI MĂGARUL — PETEA ȘI ROBOTUL — rulează la Timpuri Noi, tel. 15.61.10. LIZZIE MACKAY — rulează la Maxim Gorki, tel. 13.49.04. ŞAPTE DĂDACE — rulează la Cultural, tel. 16.25.39. APARTAMENTUL — cinemascop — rulează la 3 Martie, tel. 15.62.79 . Drumul Serii, tel. 14.10.37. CARTOUCHE , rulează la Grivița, tel. 17.08.58. BALADA HUSARILOR — rulează la C. David, tel. 17.38.81. TURNEUL VESELifel - rulează la Unirea, tel. 17.10.21 . Arta, tel. 21.31.86 . Moșilor, tel. 13.52.03 . Aurel Vlaicu, tel. 13.62.56. LANTERNA CU AMINTIRI — rulează la T. Vladimirescu, tel. 21.89.82 ; Volga, tel. 11.91.26. POVESTEA UNEI NOPŢI STRANII — rulează la Popular, tel. 21.37.43. PESCĂRUŞUL NEGRU — rulează la 23 August, tel. 12.82.77 ; Olga Banda, tel. 15.66.66. VACANŢĂ LA MARE — cinemascop — rulează la 36 Februarie, tel. 11.07.49 . M. Eminescu, tel. 11.48.31. MARIA CANCELARIA — rulează la Ilie Pintilie, tel. 12.88.50. BUNICA SABELLA — rulează la Floreasca, tel. 12.20.30. PRIETENIE INTERZISĂ — rulează la Luceafărul, tel. 23.91.00. O VIAȚĂ — rulează la O. Bacovia, tel. 23.94.10. LUPENI 29 — cinemascop — ambele serii — rulează la 30 Decembrie, tel. 23.17.50. POVESTEA ANILOR ÎNFLĂCĂRAŢI — cinemascop — rulează la B. Delavrancea, tel- 16.29.02. DAI ÎNAINTE FĂRĂ GRIJA — rulează la Laminorul, tel. 17.00.50. COMPLETĂRI ARENA TINEREŢII — la cinematograful Libertății, BALTICA _ MAREA NEAGRĂ — la cinematograful 36 Februarie. MOARTE INVADATORILOR — la cinematografele : Popular, o. Banele. MĂRTURISIRILE UNEI MASE DE RESTAURANT — la cinematografele : Volga, T. Vladimirescu. HOAȚA DE LA CIRC — la cinematografele : Unirea, A. Vlaicu, Arta. PÎNĂ VINE DIN NOU PRIMĂVARA — la evitţmatografele : Luceafărul, M. Eminescu. ŞTIINŢA ŞI TEHNICĂ nr. 22/1963 — la cinematograful Magheru. MAREA ENERGIE — la cinematograful I. C. Frimu (24—28 aprilie). ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICA nr. 21/1963 — la cinematograful Tineretului (24—28 aprilie). PIONIERIA nr. 2/1963 — la cinematografele : Cultural, C. David, G. Bacovia. SPORT nr. 1/1963 — la cinematograful Vofilor.. , UNDE MERGEM CINEMA T O G R A F E . Pag. a 3 a. Lucrări ale lui V. I. Lenin editate de Editura politică Din lucrările lui V. I. Lenin s-au editat pînă în prezent de către Editura politică 127 de titluri intr-un tiraj total de 5 567 000 de exemplare. S-au editat 39 volume de „Opere“ după ediţia a IV-a rusă şi 14 volume de „Opere complete“ după ediţia a V-a rusă. S-au tipărit 17 culegeri tematice cuprinzînd lucrări sau fragmente din lucrări ale lui V. I. Lenin, dintre care cităm : „Lenin despre Romînia“, „Despre construcţia de partid“, „Partidul — forţa conducătoare in statul socialist şi in construcţia comunistă“, „Despre alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime“, „Despre dezvoltarea industriei grele şi electrificarea ţării“, „Despre mişcarea muncitorească şi comunistă internaţională“, „Despre religie“, „Despre problema naţională şi naţional-colonială“, „împotriva revizionismului“. Lucrările mai importante ale lui V. I. Lenin s-au editat în numeroase ediţii şi în zeci şi sute de mii de exemplare: „Ce-i de făcut!“ în 3 ediţii şi 115 000 exemplare, „Două tactici ale social-democraţiei in revoluţia democratică“ în 4 ediţii şi peste 100 000 exemplare, „Economicul şi politicul în epoca dictaturii proletariatului“ in 3 ediţii şi 80 000 exemplare, „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului“ în 6 ediţii şi 218 000 exemplare, „Marea iniţiativă“ în 3 ediţii şi 215 000 exemplare, „Materialism şi empiriocriticism“ în 3 ediţii şi 74 000 exemplare, „Revoluţia proletară şi renegatul Kautsky“ in 3 ediţii şi 127 000 exemplare, „Statul şi revoluţia“ în 5 ediţii şi 116 000 exemplare, „Stîngismul — boala copilăriei comunismului“ în 4 ediţii şi 190 000 exemplare, „Tezele din aprilie“ în 3 ediţii şi 125 000 exemplare. IN 1918 Nu mult dilpă ce guvernul sovietic s-a mutat de la Petrograd la Moscova am primit un bileţel prin care eram invitat de V. I. Lenin. Pe o mică foaie de hârtie groasă, pe care o păstrez şi astăzi ca pe o relicvă preţioasă, era scrisă de mina lui Vladimir Ilici adresa fostei Dume orăşeneşti din Piaţa Revoluţiei şi omoare imi fusese fixată pentru convorbire. Ilici indicase şi numărul biroului, pentru a mă scuti probabil de a pierde timp cutindul. Tot cam pe atunci fuseseră create la Moscova organele necesara conducerii lucrărilor de construcţie urbană, o secţie legislativi şi secţii pentru construcţiile la sol şi pentru cele subterane. Fusese organizat, de asemenea, un atelier de arhitectură care urma să elaboreze planul lucrărilor de construcţii din Moscova. Cum am sosit, Vladimir Ilici m-a şi întrebat cum progresează lucrările noastre la acest plan. l-am expus ideea fundamentali a planului, şi el a fost intru totul de acord cu ea. După cum se ştie, la Moscova bat vinturi dinspre sud-vest. Ţinind seama de acest lucru, s-a făcut propunerea de a se extinde noile construcţii de locuinţe pe direcţia sud-vest, in cartierul colinelor Vorobievi şi al mănăstirii Novodevicii. Lenin a susţinut cu căldură această idee. In timpul convorbirii noastre, Vladimir Ilici a acordat o deosebită atenţie problemei creării de spaţii verzi in oraş. După părerea lui, la întocmirea noului plan de sistematizare a Moscovei trebuia să se ia in considerare cu toată seriozitatea această problemă... ...Vladimir Ilici avea o deosebită grijă ca să se creezeun rezervor de aer sănătos, bogat in oxigen, pentru locuitorii Moscovei. Amintirile lui I.V. JOLTOVSKI, arhitect, academician de arhitectură, date creaţiile valoroase ale geniului artistic al poporului rus. In legătură cu aceasta el sublinia însemnătatea moştenirii culturale, spunind că trebuie să folosim realizările ştiinţei, tehnicii şi artei. Vorbind despre căile de dezvoltare a culturii sovietice, Lenin a apărat cu ardoare, in timpul unei discuţii, adevărata frumuseţe în artă. Trebuie, a spus el, să pornim de la frumos, luindu-l drept model pentru dezvoltarea culturii artistice a societăţii socialiste. In acelaşi timp, el ne atrăgea atenţia asupra pericolului pătrunderii spiritului mic-burghez în arta noastră. Mi s-au întipărit în minte pentru toată viaţa cuvintele pe care mi le-a spus o dată Vladimir Ilici luîndu-şi rămas bun de la mine: „Căutaţi să lucraţi frumos, dar, băgaţi de seamă, fără a face concesii gustului mic-burghez !“. Am avut prilejul să fiu primit în repetate rinduri de Vladimir Ilici la Kremlin. Sfaturile lui, pătrunse de grija pentru nevoile oamenilor simpli, ne-au ajutat pe noi, arhitecţii, să rezolvăm numeroase probleme. Mi-aduc aminte de următorul caz. Moscova trecea în anii aceia prin mari greutăţi de ordin alimentar. In plus, aducerea alimentelor în capitală era înrăutăţită de defecţiunile din transporturi. Dezvoltind ideea unei sistematizări noi, raţionale, a oraşului, Ilici a propus să se construiască pe malul riului Moscova, lingă mănăstirea Simonov, un al doilea etaj al cheiului, după exemplul unuia din cheiurile Londrei, pentru ca legumele şi zarzavaturile aduse la Woscovd Pe apă să poată fi descărcate în vagoane de tramvai şi transportate noaptea in cartierele muncitoreşti. Aceste detalii, obişnuite la prima vedere, aceste simple trăsături de creion, care mi s-au întipărit în minte pentru toată viaţa, conturează chipul nespus de scump şi drag al înţeleptului, marelui Lenin. Şin acest scop ne-a sfătuit să prevedem spaţii verzi pe malurile muhii Moscova. Căldura, atenţia şi răbdarea deosebită cu care Lenin asculta pe interlocutorul său, inteligenţa lui sclipitoare au făcut ca fiecare intilnire cu el să reprezinte un eveniment însemnat şi fericit in viaţa mea. Ii plăcea să se aşeze chiar alături de interlocutorul său, şi discuţia asupra unor probleme importante se transforma intr-o convorbire intimă, prietenească. Cind il ascultam pe Lenin, aveam imaginea clară a ■minunatului oraş ce avea să devină viitoarea Moscovă. După sfatul lui Vladimir Ilici a fost amenajată Piaţa Teatrului, iar Ohotnil Read a scăpat de monstruoasele lui dughene. La dezbaterea proiectului lucrărilor de gospodărie comunală şi de transport urban, la a cărui elaborare prevăzusem pînă şi construcţia metroului, Vladimir Ilici, ne-a rugat să ţinem seama de necesitatea construirii unor ambranşamente către centrul oraşului pentru trenurile în tranzit. Una dintre lucrările din cadrul planului de construcţii din Moscova, aprobat de Lenin, a fost construirea expoziţiei agricole în 1323, care trebuia să fie ridicată pe locul unde se depozitau gunoaie, pe malul riului Moscova; în prezent acolo este Parcul central de cultură şi odihnă „A. M. Gorki“. Masivele verzi ale expoziţiei, care urmau să fie create în această parte a oraşului, erau concepute ca o verigă a lanţului verde ce avea să se întindă de la colinele Vorobiev pînă la Kremlin. Lenin vorbea deseori despre 1) In prezent, colinele Lenin* pe necesitatea ca în opera de care a fost construită impunătoare construcţie a capitalei să dea clădire a Universităţii de stat se păstreze vechile monumente din Moscova şi unde se desfăşoară ____________ acum vaste lucrări de construcţii de locuinţe. 2) In prezent, Piaţa Sverdlov. A ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 44 ♦ »♦"»♦++ ♦ S ♦ Sf » ♦ »-H 1 CÎTEVA RÎNDURI • Duminică dimineaţă a sosit in Capitală o delegaţie a Comisiei pentru afacerile culturale, familiale şi sociale a Adunării Naţionale Franceze, condusă de deputatul Martin Hubert, secretar al comisiei. (Din presa de dimineaţă). UN ZIAR ETIOPIAN DESPRE PROBLEMELE CE VOR FI DEZBĂTUTE LA CONFERINŢA ŞEFILOR DE STATE AFRICANE ADDIS-ABEBA 21 (Agerpres). — După cum arată în articolul săue fond din 20 aprilie ziarul „ The voice of Ethiopia“, se poate afirma cu toată certitudinea că dezbaterile principale la conferinţa şefilor de state africane se vor axa pe problema mijloacelor cu care Africa îşi va putea înlătura starea de înapoiere“. Ziarul subliniază în această ordine de idei că la conferinţă se va discuta în principal despre atitudinea statelor Africii faţă de Piaţa comună europeană, arătînd că ţările participante la acest bloc economic nu au manifestat niciodată bune intenţii faţă de Africa. • A eşuat cea de-a cinceai încercare de a lansa la Cape Canaveral (statul Florida) o rachetă balistică intercontinentală „Titann“. După cum anunţă agenţiile de presă americane, din cauza unor defecţiuni in cea de-a doua treaptă, racheta s-a prăbuşit in Oceanul Atlantic. (Din presa, de dimineaţă). FRAGA. In Cehoslovacia a fost demascat spionul vest-german Josef Schuster. Pentru activitatea sa duşmănoasă de transmitere de informaţii militare cu caracter secret serviciului de spionaj vest-german, el a fost condamnat la 10 ani închisoare. • Simbătă a sosit la Rangoon (Uniunea Birmană) intr-o vizită oficială Liu Sao-ţi, preşedintele R. P. Chineze, şi persoanele care il însoţesc. (Din presa de dimineaţă). WASHINGTON. — Ministerul Comerţului al S.U.A. a declarat că profiturile corporaţiilor americane au fost în ultimul trimestru al anului trecut de 54 miliarde dolari. In tot cursul anului 1962 profiturile corporaţiilor au depăşit veniturile lor din anul precedent cu 6 miliarde dolari. Comitetul pentru decernarea premiilor Lenin a acordat premiile pe anul 1963 în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii şi artei. Pentru lucrări remarcabile în domeniul ştiinţei şi tehnicii au fos decernate 19 premii Lenin oamenilor de ştiinţă, inginerilor, specialiştilor în diferite ramuri industriale. (Din presa de dimineaţă). CAIRO. — Lucrările celei de-a doi sesiuni a Uniunii fermierilor pe întreaga Africă s-au deschis la Cair la 21 aprilie. La lucrările sesiunii paticipă reprezentanţii a zece ţări Ghana, Uganda, Somalia, Tanganic Rhodesia de nord, Volta Superior Tunisia, Maroc, Congo şi R.A.U. Sesiunea va discuta posibilităţile alaborării economice între ţările menbre ale uniunii, precum şi perspectele de creare a organizaţiilor coopratiste de desfacere a produselor agrcole şi alte probleme. O CUVINTARE JIGNITOARE A SENATORULUI ELLENDER LA ADRESA POPOARELOR AFRICANE NEW YORK 21 (Agerpres). — Luînd cuvîntul, la 19 aprilie, la Universitatea din Maryland, la o conferinţă consacrată Zilei Africii, cunoscutul rasist american senatorul Eilender i-a calificat pe africani „ignoranţi“, care, chipurile, nu sunt în stare să-şi dezvolte ţările fără ajutorul albilor. Eilender a declarat că obţinerea independenţei nu va aduce niciodată nici tta fel de binefaceri economice popoarelor din Volta Superioară Ruanda, Nigeria, şi Somalia. El a afirmat că populaţia băştinaşă dv. Republica Sud-Africană, care după cum se ştie este supusă unei crunt, exploatări din partea rasiştilor albi ar trăi, chipurile, mai bine deci cetăţenii statelor africane independente. Cuvîntarea rasistului Eilender a stîrnit o profundă indignare în rindul studenţilor africani care participau la conferință. i