Informatia Bucureştiului, mai 1963 (Anul 10, nr. 3029-3054)

1963-05-28 / nr. 3051

Pag. a 2-a. Ut'hmlik­slpN piiforrc­iă . ^ m^wwwwWPWW^WWWW^mPWWWWWWV J?ww>ww^ Cronica de librărie SUBLINIERI Foarte variat, profilul vitrinelor și raftu­rilor din ultima saptămînă, au apărut noutaji editoriale de la literatura politică pînă la cîteva volume deosebit de inte­resante pentru copii. In Editura politică — şi anume în co­lecţia «Biblioteca marxist-leninista" — a a­­părut lucrarea lui Marx şi Engels intitulată »,Despre religie". Şi să nu uităm o apa­riţie deosebit de însemnata a aceleiaşi edituri: volumul I din „Dicţionarul enci­clopedic român". După cum s-a mai a­­nunţat, volumul reuneşte, în excepţionale condiţii grafice, definiţiile ştiinţifice ale circa 48 000 termeni cuprinşi între literele A şi C, inclusiv. La capitolul «literatura universală", semnalăm, în colecţia de­­Clasici' — „Aur" de Mamin-Sibiriak şi „Familia Zvonarlov", care, după cum se ştie, reprezintă continuarea celebrei «Port Arthur" a lui A. Stepanov. Mai amintim o noua ediţie a „Calvarului" lui A. Tols­toi, apărut de astă-dată în colecţia "Bi­blioteca pentru toţi" (al cărei «reviriment" grafic, semnalat altă-datâ, trebuie, în trea­căt fie spus, negat din nou: coperte sco­rojite, litere înghesuite). Domeniul li­teraturii originale include două eve­nimente „Arghezi". Mai întîi, al treilea volum din seria de opere complete înti­tulate „Scrieri" (Ciclurile: „Inscripţii", „Sti­huri", „Cîntare omului", „1907", „Dalila", „Hamlet", „Focul şi lumina", „Frunze") a­­părute în Editura pentru literatura în a­­celaşi veşmînt festiv ca şi pînă acum şi „Poeme noi" (volum reunind versuri ale maestrului, apărute recent în periodice). Iată încă un volum de beletristică consa­crat Cubei revoluţionare: reportajele lui Alecu Ivan Chilia din cartea „Insula spe­ranţei", care refac, literar, itinerarul stră­bătut cu cîţiva ani în urma de scriitor. (Păcat, doar, ca ilustraţiile, reunite la ca­pătul volumului, jenează prin culorile lor închise, în contrast cu paginile pline de soare ale cărţii). Aceeaşi editură în care a apărut cartea lui Ghik­a a publicat şi „Un vals pentru Maricica" de Nicolae Ţie — o nuvelă mai ampla, despre viaţa ti­neretului de azi. Ca o dovadă pentru «forţele" editurii în domeniul graficii sunt „Pinocchio­’ de Collodi şi „Din viaţa şi pildele lui Esco" — cărţi în care fantezia ilustratorului (Eugen Tani) a colaborat de minune cu executanţii. Cuvinte de laudă pentru monografiile „Liszt" (autor: Theodor Bălan) şi „Matei Millo" — volume care continua seria exemplarelor de ţinuta cu care ne-a­ obişnuit Editura „Meridiane". ALBUM BUCUREŞTEAN IN IMAGINI Aţi cercetat vreodată cărţile poştale ilustrate cu imagini din Bucureşti ? Cîteva dintre ele merită atenţia, „autoarei" Editura „Meridiane" —• cuvenindu-i­s® fe­licitări. E vorba, mm cu seamă d© cartea poştală ilustrată — format mare — ce reproduce, în şase mici foto­­grafii, imagini nocturne ale Capitalei noastre. Inspirat, fotograful a izbutit mai mult decit nişte simple ilustraţii alb-ne­­gru, sugerînd prin micile dreptunghiuri viaţa de mare oraş modern pe care o tră­iesc astăzi bucureşteran­. Aceleaşi vorbe bune şi despre alte două „ilustrate" de proporţii mari, de astă-dată în culori, care surprind imagini din Piaţa Palatului R.P.R. Şi cu aceasta, enumerarea „Izbinzilor" fotografice din ultima vreme ale editurii a luat sfîrşit. Nu însă şi a produselor care, destul de numeroase încă, umplu standu­rile speciale ale librăriilor. Din nefericire, însă, ele nu ating — nici pe departe — nivelul celorlalte trei. E drept, mai există ele, imagini reprezentînd Bucureştiul nos­tru de astăzi, dar foarte terne: cîteva blocuri noi, un colţ al bulevardului Ma­­gheru, Piaţa Gării de Nord. Se cere din partea autorilor mai multa inovaţie in do­meniul reflectării artistice a vieţii Bucu­­reştiului nostru de astăzi. Vizitarea nenu­măratelor expoziţii de fotografii artistice le-ar putea oferi inepuizabile surse de inspiraţie. Recomandînd totodată — de ce nu? — şi noi colaboratori pentru edi­tura Meridiane“. ? L­a FINAL PE STAGIUNE? Joi, la obişnuita reuniune bilunară de la librăria „Mihail Eminescu între cititori şi scriitori au fost de faţă 16 poeţi. Şi anume, cei mai tineri, cu versuri publicate pentru prima dată, de colecţia „Luceafărul“ a Editurii pen­tru literatură. Auditoriul, numeros, a ascultat o scurtă prelegere a lui Mi­­hai Gafiţa, redactor şef la Editura pentru literatură, după care poeţii s-au „autoprezentat” recitind versuri. Printre ei : Ion Acsan, Florenţa Alba, Angh­el Dumbrăveanu, Grigore Hagiu, Darie Novăceanu, Miron Scorobete, Nichita Stănescu, Cezar Baltag reunind aplauze la scenă deschisă. Frumoasă a fost şi expoziţia de cărţi care, organizată de Librăria 73 i-a adus faţă în faţă duminică dimi­neaţa, pe Radu Tudoran cu locuitorii cartierului Floreasca. Zeloasă ca de obicei, responsabila librăriei a făcut o adevărată­­ „mobilizare” a activiştilor obşteşti din cartiere care au răspîndit stradă cu stradă, bloc cu­ bloc, vestea. Satisfacţiile fiind reciproce, folosirea acestei librării ca sediu pentru ase­menea întîlniri ar trebui continuate. Cu atît mai mult cu cit acum, în prag de vară, cortina nu trebuie să cadă deloc peste manifestările legate de carte / GRAZIELA VINXU In­ fotografie : Fragment dintr-un „album bucurestean in imagini“ Ambiţios investigator al posibilităţilor artei cine­matografice, Mirel Ilie­­­siu face din fiecare film al său o captivantă ex­perienţă de creaţie sub­ordonată unui mesaj vi­guros şi actual. Sarcina pe care şi-a pus-o in acest din urmă documen­tar cineastul, era să-i în­făţişeze spectatorului una din cele mai moderne construcţii industriale date în producţie in ul­timii ani în ţara noastră, şi anume Tăbăcăria Ji­lava. Subiectul putea sta la baza unui reportaj, fără îndoială, interesant. Ilieşiu a dorit şi a reuşit mai mult decit atîta. El a realizat un eseu pătruns de forţă revelatoare, un tablou dialectic al pre­zentului în confruntarea dimensiunilor sale cu trecutul. Mirel Ilieşiu a pornit în realizarea filmului său de la un ciclu de repor­taje despre tăbăcării, publicat în anul 1934 de Geo Bogz­a în ziarul „Cuvîntul liber“ şi ilus­trat tot atunci, cu un patos protestatar greu de uitat, de către Pera­­him. Metoda cineastului este aparent simplă. Ob­servaţia incandescentă şi necruţătoare a reporteru­lui se suprapune ima­ginii tăbăcăriei automa­tizate din zilele noastre, ca o unitate de compara­ţie. Crainicul dă glas cu­vintelor pe care scriito­rul le aşternuse pe hîr­­tie in 1934 : „O tăbăcă­­rie din zilele noastre este tot ce poate fi mai odios pe faţa pămintu­­lui“ — iar in imagine spectatorul vede rondu­rile, de flori ale unei imense grădini. Un parc minunat ? Nu ! Curtea de azi a uzinei. In ima­gine apar apoi oamenii pe care i-a văzut Pera­­him, striviţi de munca lor inumană şi nedemnă. Imaginea se suprapune a­­poi desenului şi apare hala uriaşă, spaţioasă, palatul industrial al vremurilor noastre.­­„Am intrat în­­tr-o magazie întunecoa­să...“ — spune crainicul, referindu-se la tăbăcăria de acum trei decenii). Este de fapt, pe ima­ginea zilelor noastre o dublă suprapunere a cu­­vîntului şi a desenului. Cele trei elemente, repor­tajul scriitorului, grafica pictorului şi imaginea pre­zentului se îmbină în confruntarea aceasta uni­că, în care trecutul şi prezentul s-au întâlnit în faţa privirilor noastre. Pe textul sumbru al re­porterului, publicat odi­nioară, se desfăşoară în tăbăcăria modernă pro­cesul de producţie meca­nizat de azi. Păcat nu­mai că imaginea lui Ser­giu Huzum nu găseşte nn da forţa artistică pe care o posedă slova şfichiui­­toare a lui Geo Bogza şi desenele militante ale lui Perahim. In timp ce Bogza şi Perahim se ocupă mai ales de om în condiţiile inumane de trai pe care i le crea exploatarea capitalistă, cineaştii se concentrează în reportajul lor actual numai asupra ambianţei luminoase şi nu şi asu­pra o­mului, care îşi rea­lizează munca sa crea­toare, demnă, în acest nou tablou industrial, so­cialist. Mici imperfecţiuni tehnice, ca, de pildă, vo­cea zgrimţuroasă a lec­torului care­ îngreunează urmărirea textului sau îmbinarea defectuoasă a­­desenului cu imaginea nu umbresc însă masa­jul de idei al filmului. T. CARANFIL /n~N 1 w w » ■// „ tabacanu Cadru din film Arhitectura in acuarelă Acuarelele Arhitectului Martin Pinchiis, expuse la Casa arhitectului (str. Episco­piei 9), transpun vizitatorul în oraşul viitorului. Cu o fantezie plină de entu­ziasm, fără a nesocoti însă realitatea pe care o ia drept punct de pornire, Pinch­is împrăştie cu dărnicie culoarea în tră­sături sigure şi viguroase de penel. Arhitectura aerodinamică este repre­zentată prin blocuri ce-şi ridică mîndre capetele spre cer, într-un colorit exube­rant Ace­ste---clădiri cu­ forme ciudate care,, amintesc uneori nişte flori uriaşe cu petalele ^scu­rse sau pagode stili­zate sau păsări ce se avîntă către înăl­ţimi, s­au nu m­inuni forme moderne şi frumoase,­ ci şi un colorit vesel. Din felul în care sînt exprimate grafic transporturile aeriene în oraşul de mîine, sau­ din perspectivă, pasarelelor suspen­date se degajă același optimism robust. într-un astfel de context, cele cîteva acuarele reprezentînd helicoptere gata să părăsească platformele, fac parte din cotidianul de mîine. „Turnuri policrome44, „Clădiri dina­mice“, „Blocuri cu pasarele“, „Reflex în apă“, „Legături aeriene“, „Turnuri şi terase“, „Clădiri, turnuri şi legături aeriene“, „Terase suspendate“, „Compo­ziţie policromă în gri şi ocru“ — iată numai cîteva dintre titlurile lucrărilor expuse. Omul nu este prezent în mod concret — sunt doar lucrări de arhitectură. Dar îl simţi pretutindeni — în proiectul de clădiri, construind aceste mîndre edi­ficii, trăind în spatele ferestrelor lumi­nate, plimbîndu-se pe pasarele sau odih­nind­u-se pe terase. G. BUCUR „FIMEI­ SAVANTE“ ÎN MONTAREA­­TELEVIZIUNII A­şadar, răsfoind par­a­ginile nemuritoare ale dramaturgiei, ne-am pomenit zilele trecute în societatea bie­tului Crizal, terorizat de cumplita şi arţăgoasa sa Filamintă. Scriind la anul de graţie 1672 despre „Fe­meile savante“, Moliere îşi îndrepta săgeata nu atît împotriva ifoselor de „spi­rit ales“ ale doamnelor, cit împotriva modelului societăţii feudale, a fal­sităţii care bîntuia saloa­nele vremii, a ideilor ipocrite despre lume şi artă. Lumea descrisă în piesa lui Moliere nu este de fel un rezultat întîm­­plător a­l capriciilor „fe­meilor savante“, ci un re­flex al realităţii secolu­lui în care a trăit mare­le satiric şi poet francez. Altfel, regizorul Radu Miron a subliniat cu fan­tezie preţiozitatea şi pedanteria ridicolă care ameninţă să înăbuşe tot ceea ce este viu, sănă­tos în casa bietului Cri­zal şi, o dată cu aceas­ta, dragostea sinceră care s-a înfiripat între Hen­­rieta şi Clilandru. Ade­sea regia, a rezolvat episoade, înlocuind re­plica cu pantomime sau coregrafia traducînd ast­fel scenic graţia unui text în care satira coexistă nu o dată cu poezia, în adaptarea te­leviziunii şi tălmăcirea Ninei Cassian, spectaco­lul a avut un ritm viu, asigurat încă de la pri­mele secvenţe de intro­ducerea originală şi desă­­vîrşit în final de elegan­ta rezolvare a genericu­lui. Alături de artistul po­porului Ion Finleşteanu, a strălucit acea Henrietă năstruşnică şi veninoasă, cochetă şi îndrăgostită, aşa cum­­ a­ înfăţişat-o Rodica Tapălagă. Mult umor­ui pitoresc au adus in ro­lul celor doi „maeştri" al madrigalului galant şi platitudinii la modă Tu­dorel Popa, „femeile sa­vante” în interpretarea artistei emerite Cella Dima, artistei emerite Marieta Rareş şi Coca Andronescu, artistul eme­rit Vili Ronea în rolul lui A­rist, Aurel Cioranu în rolul lui Clitandru etc. Mai puţin, pregătită, cu eclipse de memoriu din de­bitarea unei refrici — adesea de mare însemnă­tate pentru mesajul de idei al piesei — interpre­ta slujnicei Martina, ac­triţa Tamara Buciuceanu- Botez. Emisiunea a putut fi urmărită cu plăcere şi pentru că, din punct de vedere tehnic, i s-a asi­gurat o ţinută impeca­bilă. C. T. R­MATJA De la cenaclul „Nicolae Labiş“ Azi, la ora 19, programul cena­clului „Nicolae Labiş“ este următo­rul : Petre Ghelmez va citi versuri, iar Florian Avramescu — proză. Şedinţa are loc la Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu“. LA STUDIOUL DE CONCERTE AL RADIOTELEVIZIUNII Astăzi, la ora 19, la studioul de concerte al Radioteleviziunii va avea loc concertul prezentat de ab­solvenţii Şcolii de muzică de 12 ani nr. 1 — promoţia 1963. Concertul va fi radiotelevizat. llII!I!!!II!III!IlllIIllI!ll!!II!i Iini!l Ii IIi!JIM!lilll!ninn!lllllIIIl!I!l!limi!Jliil IH illll!l!!IlllllHll III U iinnnil II II ini II!!iiMiiiiiniiiMiiiiiiiînnnmnmiuiinHiiiiminmiiiiiînmiiiuimnmiiiimmiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinm Spre pielăriile patriei—cantităţi sporite de fier vechi! Merită subliniată preocuparea în a­­ceastă direcţie a conducerilor Uzine­lor „Semănătoarea“, Uzinelor de ma­şini electrice, Uzinelor „Griviţa Ro­şie“, Uzinelor „Republica“ Şi altora care şi-au îndeplinit şi depăşit pla­nul pe trimestrul I şi predau in con­tinuare cantităţi sporite de fier. Bună­oară, în trimestrul I Uzinele „Repu­blica“ au predat peste plan cantita­tea de 130 tone, Uzinele „Semănă­toarea“ — 127 de tone, Uzinele „Gri­viţa Roşie“ — 175 de tone, Uzinele de maşini electrice — ISO de tone ete. Aceste întreprinderi gospodăresc cu grijă metalul. In momentul in care se creează o anumită cantitate de fier vechi, nefolosibil, se iau măsuri ur­gente pentru trimiterea lui spre oţe­­lării, chiar dacă planul trimestrial a fost depăşit. Nu aşteaptă, aşa cum procedează de obicei unele întreprin­­d­­, să vină trimestrul următor. După cum ne informează organele de teren ale întreprinderii de colec­tare a metalelor din oraşul Bucu­reşti, există insă şi întreprinderi care, deşi au surse de fier vechi, nu depun toate eforturile pentru predarea lui la depozitele I.C.M. spre a fi expe­diat spre oţelării. La Fabrica de ulei din şoseaua Viilor, de pildă, există un castel de apă cu două cazane care a fost casat de anul trecut, dar care nu a fost demontat nici pînă acum. De asemenea, există un rezervor sub­teran de circa 40 de tone care nu se mai foloseşte de multă vreme. Cu toate că şi pentru acest rezervor s-au întocmit actele de predare la fier -c­l vechi, el nu a fost încă dezgropat. La Institutul pedagogic de 3 ani din şoseaua Panduri stau îngropate în pămînt şi nefolosite de aproape 6 ani, un număr de trei rezervoare, în­­sumind la un foc aproape zece tone. Fabrica de radiatoare şi băi din teiem­­achiate, fontă deţine însemnate cantităţi de fontă provenită, din reţelele de tur­nare şi din rebuturi de radiatoare. Deşi fonta nu mai poate fi folosită, conducerea întreprinderii nu se în­grijeşte de predarea ei la I.C.M., aşa cum prevăd normele în vigoare. La Uzinele „Laromet“ se află circa 10 tone de piese rămase de la un la­minor care nu mai funcţionează de aproape zece ani. Cantităţi de fier vechi care pot şi trebuie să fie predate la I.C.M. mai există şi la Fabrica de bere Rahova, la U.C.R. din şoseaua Panduri, la S. M. T. Ciorogirla, raionul 16 Fe­bruarie, ca şi la alte întreprinderi bucureştene, cit şi din regiunea Bucu­reşti. De exemplu, în regiunea Bucu­reşti se găsesc însemnate cantităţi de fier vechi, la S.M.T. Cocioc, ra­ionul Răcari, la Şcoala medie „Mir­­cea cel Bătrîn“ din Slobozia, la Sfa­tul popular al raionului Răcari, la industria locală a raionului Răcari etc. Colectarea şi predarea fierului vechi este o sarcină importantă de care tre­buie să se ocupe, cu toată răspunde­rea, conducerile întreprinderilor. E necesar ca şi organizaţiile de partid să controleze modul in care între­prinderile respectă obligaţiile şi sar­cinile de plan pe care le au in a­­ceastă privinţă. Trebuie combătută a­­titudinea unor oameni aşa-zişi strîn­­gători, care, deşi văd bine că unele piese sau maşini nu mai pot fi folo­site, că zac aruncate undeva de ani de zile, nu iau măsuri operative pen­tru valorificarea lor pe motiv că „soa­te o să mai fie nevoie de ele vre­odată“. O asemenea atitudine nu-şi are rostul. Organizaţiile U.T.M. pot avea un aport deosebit în acţiunea de colec­tare a fierului vechi, la demontarea sau dezgroparea unor piese, la încăr­carea lor in vagoane etc. Există posi­bilităţi ca acţiunea de colectare a fierului vechi să fie intensificată în fiecare întreprindere. . .... I­A» 1 Oţelării de la Reşiţa şi Hunedoara muncesc cu însufleţire pentru a da patriei mai mult oţel, se străduiesc să scurteze timpul de elaborare a şarjelor, să folosească cit mai raţional capacitatea de producţie a agre­gatelor. Potrivit prevederilor planului de stat, industria noastră siderur­gică va produce în acest an cu 11 la sută mai mult oţel decit in anul 1962. Eforturile oţelurilor pentru creşterea producţiei trebuie sprijinite de oamenii muncii din întreaga ţară prin trimiterea spre oţelării a unor can­tităţi sporite de fier vechi. Fierul vechi — aşa cum obişnuiesc să-i spună oţelării — este plinea cuptoarelor. Fără fier vechi nu se poate produce oţel nou. Iată de ce acţiunii de colectare a fierului vechi trebuie să i se acorde toată atenţia. Întreprinderilor bucureştene, care au o mare pondere în aprovizionarea cu fier vechi a oţelăriilor, le revin sarcini deosebite. Aici vorbeşte bucureşteanul ÎŞI GOSPODĂRESC ŞI-ŞI ÎNFRUMU­SEŢEAZĂ COMUNA Uliţele comunei Tunari din raionul 1 Mai îşi schimbă tot mai mult înfăţişarea. Locuitorii au ajutat­ la desfundarea şanţurilor şi la taluzarea a peste 7 000 de metri liniari, au văruit gar­durile­, şi-au înfrumuseţat locuinţele, locurile de pe lingă casă, sădind flori. Pentru ca străzile comunei să fie cit mai frumoase, cetăţenii au plantat peste 500 de pomi ornamentali şi au sădit flori în jurul acestora. Printre fruntaşii în aceste acţiuni obşteşti, se numără tovarăşii: Ilie T. Ilie, Mihai Marin, Alexandrina Pene, Gheorghe Iliciov, Gheorghe Ră­­duş, Tone Arsene. împreună cu zeci de cetăţeni, ei au efectuat, pentru înfrumuseţarea­ comunei lor, peste 5 000 ore de muncă patriotică. V. DUMITRU SESIUNE TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ De curînd, la întreprinderea „Elec­­troaparataj“ din Capitală a avut loc o sesiune tehnico-ştiinţifică. Temele prezentate s-au referit la­­Aparate noi cu performanţe ridicate„Teh­nologia nouă, baza creşterii producti­vităţii muncii“ şi altele. La­ sesiune au participat ingineri şi tehnicieni din întreprindere şi invitaţi de la uzinele „23 August“, „Republica“, de la I.C.E.T., I.S.P.E., I.P.A.E.A. După discuţii, oaspeţii au vizitat laboratorul electrotehnic al întreprin­derii şi expoziţia permanentă care cuprinde aparatele produse la „Elec­­troaparataj“. ION POP CONSULTAŢII TEHNICE Cu sprijinul comisiei inginerilor şi tehnicienilor, la întreprinderea „Vis­colii“ din Capitală, muncitorii au pri­lejul să-şi lămurească nenumărate probleme legate de procesul de pro­ducţie. Săptămînal sunt organizate în sectoarele întreprinderii întîlniri ale muncitorilor cu ingineri şi tehnicieni. Prin conferinţe sau consultaţii teh­nice, se fac cunoscute participanţilor noutăţi privitoare la utilajul modern instalat în sectoare, li se indică unele metode noi de lucru, prin folosirea cărora să fie evitate eventualele de­fecţiuni ale agregatelor, etc. Una din recentele conferinţe organizate pentru muncitorii de la preparaţie chimică a avut ca subiect „Omogenizarea, condi­ţionarea şi mercerizarea celulozei“. De curînd, inginerul Gheorghe Barbuţiu le-a vorbit muncitorilor de la filatură despre „Fabricarea fi­relor de mătase artificială“. M. CRIŞMARU LUCRARE CU­ RESTANŢE In urmă cu şase luni a fost dat in folosinţă canalul colector de pe bule­vardul Libertăţii. Canalul se întinde pe o distanţă de un kilometru şi face legătura cu multe alte artere de acumulare. După executarea lucrărilor de să­pături, ca şi după instalarea tubu­rilor, au sosit aici echipe de pava­­tori, care au nivelat solul, au pavat parţial drumul şi, cu aceasta, au în­cheiat lucrările de... finisare. De atunci a trecut timp. Lucrările au fost lăsate... baltă. In prezent a­­ceastă porţiune de şosea principală a devenit un adevărat chin pentru cetăţeni (ploaia înmoaie... asfaltul, transformîndu-l in băltoace şi noroi) şi un greu examen pentru conducă­torii auto. Pretutindeni sînt acum nu­mai hîrtoape. Sperăm că întreprinderea de dru­muri şi poduri Bucureşti nu a dat uitării lucrarea restantă de pe bule­vardul Libertăţii. ION MALANCU BALET SPANIOL Emisiunea de duminică seara, în­chinată baletului spaniol, s-a înscris în interesantul ciclu organizat de te­leviziune sub titlul „Dansul în crea­ţia compozitorilor lumii“. Textul de prezentare, conceput de Florica Gheorghiescu (şi citit de Adela Mărculescu cu o dicţiune clară, dar pe un ton adeseori afectat), a oferit telespectatorilor o izbutită privire de ansamblu asupra evoluţiei baletului spaniol, punînd accentul pe influenţa puternică pe care au exercitat-o asu­pra principalilor săi creatori intona­ţiile şi ritmurile specifice ale muzicii populare. Compozitori ca Pedrell, Al­­beniz, Granados, Sarasate, de Falla, Tu­rina, care şi-au cîştigat o faimă mondială tocmai datorită măiestriei dovedite în prelucrarea folclorului spaniol, au fost evocaţi în chip suc­cint. Exemplificările au fost realizate sub îndrumarea Tildei Urseanuu şi a Clarei Volini, de o formaţie de dan­satori ai Teatrului de operă şi ba­let, incluzînd cîţiva din soliştii de frunte ai instituţiei. Selecţionate cu îngrijire şi puse la punct cu conştiin­ciozitate, cele opt numere de darts au constituit la un loc un izbutit recital coregrafic, pe parcursul că­ruia s-au evidenţiat cu deosebire Ileana Iliescu (în „Goyescas“ de Gra­nados), Eugen Mărcui (în „Dansul focului“ de Manuel de Falia), alături de Simona Ştefănescu, Magdalena Popa, Cora Benador, Amatta Checiu­­lescu, Marius Zirra şi Gică Matei. Regia (Mariann­ Banu) a găsit unele soluţii ingenioase în prezentarea dansurilor într-un limbaj cinemato­grafic specific (flăcările suprapuse peste imaginea dansatorilor în „Dan­sul focului“, pornirea de la un „gros­olan“ de castaniete în „Dansul popular sevillan“ etc.). O bună ime­presie a produs şi decorul (conceput de Vasile Rotaru) în care s-a desfă­şurat emisiunea. O obiecţie totuşi, de ce nu s-au anunţat (fie măcar şi prin titluri supraimpresionate) numele soliştilor care s-au produs la fiecare dans . Telespectatorii sînt dornici să afle numele artiştilor pe care-i urmăresc în momentul cînd aceştia apar pe ecran şi nu la sfîrşitul programului, într-o enumerare globală. Moment din spectacol VOM VEDEA ÎN CURÎND... 9 Prim intermediul interviziunii, vom putea fi prezenţi din nou dumi­nică 2 iunie, în imensa arenă in care, la , Moscova, se dispută finala campionatelor europene de box.­­ Lista prelegerilor ţinute la Uni­versitatea tehnică la televiziune va fi continuată marţi 4 iunie cu conferinţa inginerilor Nicolae Greavu şi Gheor­­ghe Maior, de la Uzina „23 August” din Capitală, despre „Controlul îmbi­nărilor prin sudură“. Joi 6 iunie, insti­­nerul Stelian Anastasiu, şeful secţiei de detergenţi din ICECHIM, va vorbi despre „Obţinerea detergenţilor, pro­duse moderne de spălare”. Printre alte emisiuni de ştiinţă programate, ne-au atras atenţia luni 3 iunie transmisia de la Muzeul tehnic Bucureşti, inti­tulată „De la semnalizarea cu focuri la telefonul modern", marţi 4 iunie conferinţa „Fisiunea în lanţ şi reacto­rul nuclear“ pe care inginerul Al. Şte­­fănescu de la Institutul de fizică atomică o va rosti în cadrul ciclului „Energetica nucleară”, ca şi joi 6 iunie o nouă transmisie de la Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa”.­­ Cîteva emisiuni literare în pro­­gramare merită a fi citate, în cadrul rubricii „Pagini de umor din litera­tura clasică” se vor putea viziona du­minică 2 iunie ecranizări din I. A. Bassarabescu şi Henry Murger. Sîm­­bătă 8 iunie, într-o emisiune pentru tineretul şcolar se va transmite evo­carea dramatizată a lui Sergiu Milo­­rian „Fraţii Grimm“. „ Cinefilii vor avea prilejul să vi­zioneze duminică 2 iunie filmul bri­tanic „Scrisoare de la o necunos­cută“, luni 3 iunie comedia maghiară („M-am săturat de căsnicie" şi sîm­bătă 8 iunie filmul sovietic „Omul merge după, soare“.. . O originală, emisiune muzicală este anunţată pentru simbătă 8 iu­nie. Intitulată su­gestiv „Sărbătoa­rea strunelor“, in cadrul emisiunii îşi vor da întilnire majoritatea instru­mentelor cu corzi printre care vioa­ra, viola, violoncelul, harpa etc.,­­la realizarea emisiunii dindu-şi con­cursul Ileana Pitea, Mihai Constanti­­nescu, Virgil Pop, Jean Ionescu, Lu­dovic Lang, Robert Sladek, Gabriel Mezzel, Traien Demetrescu etc.). In programul foarte variat de duminică 2 iunie figurează filmul „In camera de creaţie a lui Prometeu“, inspirat de descoperirea unui manuscris ine­dit beethovenian care a avut loc la Muzeul central de cultură a muzicii de la Moscova. Pentru ascultătorii de muzică u­­şoară am notat două emisiuni: pri­ma, „Noutăţi în muzica uşoară“ pro­gramată pentru aceeaşi seară va primi concursul lui Irinel Liciu, Cleo­patra Melidoneanu, Margareta Pisla­­ru, Valentina Massini, Ileana Iliescu, Adina Daneş, Iulia Amza, Gheorghe Cotovelea, Adrian Gheorghiu şi al­ţii. In ziua următoare o formaţie in­strumentală condusă de Leonid Gud­­zichyevici va susţine un program de muzică­­distractivă. „ Din programul emisiunii pentru cluburile din întreprinderi de miercuri 5 iunie spicuim reportajul Filmat «Noi construcţii în Bucureşti", pregătiri in staţiunile balneare pentru deschiderea noului sezon, o scurtă incursiune in paginile unor­­ noi volume de versuri şi în încheiere, muzică uşoară inter­pretată de orchestra şi soliştii Ca­sei de cultură a tineretului din raionul 30 Decembrie. © „Ce înseamnă să fii onest“ — iată titlul piesei lui Oscar Wilde, cu­noscută și sub numele de „Bunburry" pe care spectatorii o vor putea vedea pe micul ecran in seara zilei de joi 6 iunie. In regia artistică a Hi Dan Alexandrescu şi interpretarea unui colectiv de actori ai Teatrului de stat din Arad, piesa numără in distribuţie pe Hanibal Teodorescu, Sorin Gheor­ghiu, Victor Ionescu, Jan Magdik şi alţii. Totul e sa al idei Acesta a fost titlul scenetei de Virgil Stoenescu şi Ion Mustaţă prezentată duminică dimineaţa pe ecranele televi­zoarelor. Iată-l în imagine pe Gicu, băiatul că multe idei, într-un mo­ment de inspiraţie. LA G. A. C. „TIMPURI NOI“ cîteva vagoane de cireşe Livezile de cireşe ale gospodăriei agricole colective „Timpuri noi“ din Dudeşti-Cioplea se întind pe 14 hec­tare. Sute de pomi viu coloraţi de cireşele coapte aşteaptă să fie cu­leşi. Zilnic, numeroşi colectivişti adună sute de kilograme de cireşe şi le trimit spre pieţele oraşului. Pînă simbătă ei au valorificat aproa­pe 7 000 kilograme de cireşe. o De ici, de colo ANUNŢURI GREŞITE — Mergem dupâ-amiază la cinema ? — Da. Vreau să văd filmul „Cum­­pără-ţi un balon“. O dată hotărârea luată, se consultă imediat programul spectacolelor publicat în ziar şi, în funcţie de ora începerii a­­nunţate, urmează pregătirile. Se ia masa, se mai lucrează, şi la ora stabilită sa porneşte la drum. Este anunţat că la cinematograful „Vasile Roaită“ filmul începe la ora 17,45. Când ajung la ci­nema cei doi despre care vorbeam. . constată însă că filmul a început să ruleze încă de la ora 17. Nervi... necaz de drumul făcut... o după-amiază pier­dută. Deci se anunţă spre publicare anumite ore de începere a filmelor şi în realitate sînt altele. Din păcate, cinematograful amintit nu este singurul despre care putem spune acest lucru. In consecinţă, Întreprinderea cinematografică a oraşu­lui Bucureşti ar trebui să ia măsurile necesare ca... să nu mai auzim de ase­menea induceri în eroare — cu totul neplăcute — a cetăţenilor. PLIMBĂRI CU... STICLE GOALE Vin deseori cetăţenii cu sticle şi bor­­cane goale — aşa cum se obişnuieşte — la centrul, I.R.V.A, nr. 122 din Piata­­Griviţa Roşie. Ajunşi la unitatea amin­tită, ei găsesc... lacătul pus. Nişte bilete agăţate de uşă li pun în temă: „Slut la şedinţă“ sau „Vin imediat“ (Dacă crezi, aştepţi pînă revine responsabilul centrului este 30—40 minute)... Interesant este că sarpfeţii aceste dispariţii ale responsabilului cen­trului sînt In timpul programului de lu­cru obișnuit. Alteori —ca In ziua de 13 mai, de pildă — pe 10,30 a venit un autocamion pentru a încărca lăzile. _— Imediat termi­­­năm, li s-a spus ce­tățenilor. Așteptati... Oamenii au cre­zut, însă pînă la urmă majoritatea s-au dat bătuti. Treaba s-a terminat, pe la 12:30. Celor care rămăseseră, i s-a spus: — Acum e ttrziu. Mergem şi noi la masă. Revenifi după-amiază... Dacă la toate aceste curiozităţi în funcţionarea centrului amintit mai adău­găm şi faptul că, uneori, responsabilul refuză să cumpere sticle, vă daţi uşor seama ce... ■ plimbări plăcute fac cetă­ţenii din cartier — dus şi întors — cu sacoşele pline de sticle şi borcane goala. (După materiale trimise de P. Buzoianu şi C. Cons­­tantinescu) Pălării din pai artificial La Fabrica de pălării din Timiș­Şoara a început producţia unor pă­­lării de soare, din pai artificial rea­lizat din visează. Fabricate intr-o va­rietate de modele, în culori reuşite, in linii moderne şi practice (plate sau puţin ridicate) pălăriile sînt a­­preciate de specialişti. De asemenea, rezistenţa lor la căldură şi apă este mult mărită faţă de cea a pălăriilor confecţionate din pai natural. Fabrica a şi livrat Primele cantităţi bazelor comerciale contractante. ORIZONTAL : 1) Una dintre ca­banele turistice din Bucegi — Api ce izvorăşte din vechii munţi ai Do­­borogei. 2) Adăpostesc minunata peşteră cu gheţar de la Scărişoara — ...de vale, staţiune şi cabană în nordul Bihorului. 3) „Vîrful cu...“, poem simfonic de Ion Hartularu Darolée — încă o cabană în Bucegi. 4) „Drum bun în excursie“ şi „Pe­trecere frumoasă“­­ — Cureluşă de meşină — Muntele... de lingă Ca­ransebeş. 5) Carte ! — Izvorăşte din Apuseni şi străbate pitoreştile chei ale Turzii — Din echipamentul tu­riştilor (pl.). 6) Trecătoare şi castel în Carpaţii de miazăzi — A strînge. 7) Un şarpe uriaş — In Lipova ! — Singură. 8) Cascada din Ceahlău, obiectiv turistic — Prima notă. 9) Consoane... în excursie ! — o zi... intr-un complex turistic din munţii Făgăraş ! 10) Masiv în colţul de sud­­vest a! Bucegilor — Aliment bun în excursie — Cîmp semănat. II) Argint — Gaz — Grădină de iarnă. 12) Loc, regiune — Jucărie pentru fetiţe... în Făgăraş! 13) Frumoasele staţiuni Si­i fCllCdl, LlilCUI tvOŞU, Timişul de Sus ş.a. VERTICAL : 1) îm­bracă munţii pînă în zona păşunilor alpine — întinsă. 2) Contribuţie — Munţii cei mai des vi­zitaţi de excursioniştii români şi străini. 3) Tare, ca o rocă — Complex turistic în Munţii Rodnei — In Vrancea ! 4) Există — Masivul cu „Pietrele Doamnei“ — Cel mai înalt virf din Bucegi (2511 m). 5) Virf în Munţii Oituz — Pri­cepuţi. 6) Lac în muntele Puciosul — Cunoscător. 7) Şi el face sport ! — Arbore fructifer — Bis­triţa. 8) Piatra din Bucegi — Primeşte domiciliu. 9) Continentul înalţi munţi de pe glob în Ceahlău — Cupe ! 10) repetă... ecoul, în munţi 11) Peşteră în Carpaţii ziare la cu cei mai — Cabană Fire — II — Cărunt, de miazăzi 5!Excursie în munţi — Selecţionaţi. 12) Referitoare la cei vechi — Sprijină via. 13) în acest loc — Munţi în Carpaţii răsăriteni, cu vîrfurile Pietrosul (2305 m) şi Ineul (2280 m). ION PASCAL .

Next