Informatia Bucureştiului, mai 1963 (Anul 10, nr. 3029-3054)
1963-05-28 / nr. 3051
Pag. a 2-a. Ut'hmlikslpN piiforrciă . ^ m^wwwwWPWW^WWWW^mPWWWWWWV J?ww>ww^ Cronica de librărie SUBLINIERI Foarte variat, profilul vitrinelor și rafturilor din ultima saptămînă, au apărut noutaji editoriale de la literatura politică pînă la cîteva volume deosebit de interesante pentru copii. In Editura politică — şi anume în colecţia «Biblioteca marxist-leninista" — a apărut lucrarea lui Marx şi Engels intitulată »,Despre religie". Şi să nu uităm o apariţie deosebit de însemnata a aceleiaşi edituri: volumul I din „Dicţionarul enciclopedic român". După cum s-a mai anunţat, volumul reuneşte, în excepţionale condiţii grafice, definiţiile ştiinţifice ale circa 48 000 termeni cuprinşi între literele A şi C, inclusiv. La capitolul «literatura universală", semnalăm, în colecţia deClasici' — „Aur" de Mamin-Sibiriak şi „Familia Zvonarlov", care, după cum se ştie, reprezintă continuarea celebrei «Port Arthur" a lui A. Stepanov. Mai amintim o noua ediţie a „Calvarului" lui A. Tolstoi, apărut de astă-dată în colecţia "Biblioteca pentru toţi" (al cărei «reviriment" grafic, semnalat altă-datâ, trebuie, în treacăt fie spus, negat din nou: coperte scorojite, litere înghesuite). Domeniul literaturii originale include două evenimente „Arghezi". Mai întîi, al treilea volum din seria de opere complete întitulate „Scrieri" (Ciclurile: „Inscripţii", „Stihuri", „Cîntare omului", „1907", „Dalila", „Hamlet", „Focul şi lumina", „Frunze") apărute în Editura pentru literatura în acelaşi veşmînt festiv ca şi pînă acum şi „Poeme noi" (volum reunind versuri ale maestrului, apărute recent în periodice). Iată încă un volum de beletristică consacrat Cubei revoluţionare: reportajele lui Alecu Ivan Chilia din cartea „Insula speranţei", care refac, literar, itinerarul străbătut cu cîţiva ani în urma de scriitor. (Păcat, doar, ca ilustraţiile, reunite la capătul volumului, jenează prin culorile lor închise, în contrast cu paginile pline de soare ale cărţii). Aceeaşi editură în care a apărut cartea lui Ghika a publicat şi „Un vals pentru Maricica" de Nicolae Ţie — o nuvelă mai ampla, despre viaţa tineretului de azi. Ca o dovadă pentru «forţele" editurii în domeniul graficii sunt „Pinocchio’ de Collodi şi „Din viaţa şi pildele lui Esco" — cărţi în care fantezia ilustratorului (Eugen Tani) a colaborat de minune cu executanţii. Cuvinte de laudă pentru monografiile „Liszt" (autor: Theodor Bălan) şi „Matei Millo" — volume care continua seria exemplarelor de ţinuta cu care ne-a obişnuit Editura „Meridiane". ALBUM BUCUREŞTEAN IN IMAGINI Aţi cercetat vreodată cărţile poştale ilustrate cu imagini din Bucureşti ? Cîteva dintre ele merită atenţia, „autoarei" Editura „Meridiane" —• cuvenindu-is® felicitări. E vorba, mm cu seamă d© cartea poştală ilustrată — format mare — ce reproduce, în şase mici fotografii, imagini nocturne ale Capitalei noastre. Inspirat, fotograful a izbutit mai mult decit nişte simple ilustraţii alb-negru, sugerînd prin micile dreptunghiuri viaţa de mare oraş modern pe care o trăiesc astăzi bucureşteran. Aceleaşi vorbe bune şi despre alte două „ilustrate" de proporţii mari, de astă-dată în culori, care surprind imagini din Piaţa Palatului R.P.R. Şi cu aceasta, enumerarea „Izbinzilor" fotografice din ultima vreme ale editurii a luat sfîrşit. Nu însă şi a produselor care, destul de numeroase încă, umplu standurile speciale ale librăriilor. Din nefericire, însă, ele nu ating — nici pe departe — nivelul celorlalte trei. E drept, mai există ele, imagini reprezentînd Bucureştiul nostru de astăzi, dar foarte terne: cîteva blocuri noi, un colţ al bulevardului Magheru, Piaţa Gării de Nord. Se cere din partea autorilor mai multa inovaţie in domeniul reflectării artistice a vieţii Bucureştiului nostru de astăzi. Vizitarea nenumăratelor expoziţii de fotografii artistice le-ar putea oferi inepuizabile surse de inspiraţie. Recomandînd totodată — de ce nu? — şi noi colaboratori pentru editura Meridiane“. ? La FINAL PE STAGIUNE? Joi, la obişnuita reuniune bilunară de la librăria „Mihail Eminescu între cititori şi scriitori au fost de faţă 16 poeţi. Şi anume, cei mai tineri, cu versuri publicate pentru prima dată, de colecţia „Luceafărul“ a Editurii pentru literatură. Auditoriul, numeros, a ascultat o scurtă prelegere a lui Mihai Gafiţa, redactor şef la Editura pentru literatură, după care poeţii s-au „autoprezentat” recitind versuri. Printre ei : Ion Acsan, Florenţa Alba, Anghel Dumbrăveanu, Grigore Hagiu, Darie Novăceanu, Miron Scorobete, Nichita Stănescu, Cezar Baltag reunind aplauze la scenă deschisă. Frumoasă a fost şi expoziţia de cărţi care, organizată de Librăria 73 i-a adus faţă în faţă duminică dimineaţa, pe Radu Tudoran cu locuitorii cartierului Floreasca. Zeloasă ca de obicei, responsabila librăriei a făcut o adevărată „mobilizare” a activiştilor obşteşti din cartiere care au răspîndit stradă cu stradă, bloc cu bloc, vestea. Satisfacţiile fiind reciproce, folosirea acestei librării ca sediu pentru asemenea întîlniri ar trebui continuate. Cu atît mai mult cu cit acum, în prag de vară, cortina nu trebuie să cadă deloc peste manifestările legate de carte / GRAZIELA VINXU In fotografie : Fragment dintr-un „album bucurestean in imagini“ Ambiţios investigator al posibilităţilor artei cinematografice, Mirel Iliesiu face din fiecare film al său o captivantă experienţă de creaţie subordonată unui mesaj viguros şi actual. Sarcina pe care şi-a pus-o in acest din urmă documentar cineastul, era să-i înfăţişeze spectatorului una din cele mai moderne construcţii industriale date în producţie in ultimii ani în ţara noastră, şi anume Tăbăcăria Jilava. Subiectul putea sta la baza unui reportaj, fără îndoială, interesant. Ilieşiu a dorit şi a reuşit mai mult decit atîta. El a realizat un eseu pătruns de forţă revelatoare, un tablou dialectic al prezentului în confruntarea dimensiunilor sale cu trecutul. Mirel Ilieşiu a pornit în realizarea filmului său de la un ciclu de reportaje despre tăbăcării, publicat în anul 1934 de Geo Bogza în ziarul „Cuvîntul liber“ şi ilustrat tot atunci, cu un patos protestatar greu de uitat, de către Perahim. Metoda cineastului este aparent simplă. Observaţia incandescentă şi necruţătoare a reporterului se suprapune imaginii tăbăcăriei automatizate din zilele noastre, ca o unitate de comparaţie. Crainicul dă glas cuvintelor pe care scriitorul le aşternuse pe hîrtie in 1934 : „O tăbăcărie din zilele noastre este tot ce poate fi mai odios pe faţa pămintului“ — iar in imagine spectatorul vede rondurile, de flori ale unei imense grădini. Un parc minunat ? Nu ! Curtea de azi a uzinei. In imagine apar apoi oamenii pe care i-a văzut Perahim, striviţi de munca lor inumană şi nedemnă. Imaginea se suprapune apoi desenului şi apare hala uriaşă, spaţioasă, palatul industrial al vremurilor noastre.„Am intrat într-o magazie întunecoasă...“ — spune crainicul, referindu-se la tăbăcăria de acum trei decenii). Este de fapt, pe imaginea zilelor noastre o dublă suprapunere a cuvîntului şi a desenului. Cele trei elemente, reportajul scriitorului, grafica pictorului şi imaginea prezentului se îmbină în confruntarea aceasta unică, în care trecutul şi prezentul s-au întâlnit în faţa privirilor noastre. Pe textul sumbru al reporterului, publicat odinioară, se desfăşoară în tăbăcăria modernă procesul de producţie mecanizat de azi. Păcat numai că imaginea lui Sergiu Huzum nu găseşte nn da forţa artistică pe care o posedă slova şfichiuitoare a lui Geo Bogza şi desenele militante ale lui Perahim. In timp ce Bogza şi Perahim se ocupă mai ales de om în condiţiile inumane de trai pe care i le crea exploatarea capitalistă, cineaştii se concentrează în reportajul lor actual numai asupra ambianţei luminoase şi nu şi asupra omului, care îşi realizează munca sa creatoare, demnă, în acest nou tablou industrial, socialist. Mici imperfecţiuni tehnice, ca, de pildă, vocea zgrimţuroasă a lectorului care îngreunează urmărirea textului sau îmbinarea defectuoasă adesenului cu imaginea nu umbresc însă masajul de idei al filmului. T. CARANFIL /n~N 1 w w » ■// „ tabacanu Cadru din film Arhitectura in acuarelă Acuarelele Arhitectului Martin Pinchiis, expuse la Casa arhitectului (str. Episcopiei 9), transpun vizitatorul în oraşul viitorului. Cu o fantezie plină de entuziasm, fără a nesocoti însă realitatea pe care o ia drept punct de pornire, Pinchis împrăştie cu dărnicie culoarea în trăsături sigure şi viguroase de penel. Arhitectura aerodinamică este reprezentată prin blocuri ce-şi ridică mîndre capetele spre cer, într-un colorit exuberant Aceste---clădiri cu forme ciudate care,, amintesc uneori nişte flori uriaşe cu petalele ^scurse sau pagode stilizate sau păsări ce se avîntă către înălţimi, sau nu minuni forme moderne şi frumoase, ci şi un colorit vesel. Din felul în care sînt exprimate grafic transporturile aeriene în oraşul de mîine, sau din perspectivă, pasarelelor suspendate se degajă același optimism robust. într-un astfel de context, cele cîteva acuarele reprezentînd helicoptere gata să părăsească platformele, fac parte din cotidianul de mîine. „Turnuri policrome44, „Clădiri dinamice“, „Blocuri cu pasarele“, „Reflex în apă“, „Legături aeriene“, „Turnuri şi terase“, „Clădiri, turnuri şi legături aeriene“, „Terase suspendate“, „Compoziţie policromă în gri şi ocru“ — iată numai cîteva dintre titlurile lucrărilor expuse. Omul nu este prezent în mod concret — sunt doar lucrări de arhitectură. Dar îl simţi pretutindeni — în proiectul de clădiri, construind aceste mîndre edificii, trăind în spatele ferestrelor luminate, plimbîndu-se pe pasarele sau odihnindu-se pe terase. G. BUCUR „FIMEI SAVANTE“ ÎN MONTAREATELEVIZIUNII Aşadar, răsfoind paraginile nemuritoare ale dramaturgiei, ne-am pomenit zilele trecute în societatea bietului Crizal, terorizat de cumplita şi arţăgoasa sa Filamintă. Scriind la anul de graţie 1672 despre „Femeile savante“, Moliere îşi îndrepta săgeata nu atît împotriva ifoselor de „spirit ales“ ale doamnelor, cit împotriva modelului societăţii feudale, a falsităţii care bîntuia saloanele vremii, a ideilor ipocrite despre lume şi artă. Lumea descrisă în piesa lui Moliere nu este de fel un rezultat întîmplător al capriciilor „femeilor savante“, ci un reflex al realităţii secolului în care a trăit marele satiric şi poet francez. Altfel, regizorul Radu Miron a subliniat cu fantezie preţiozitatea şi pedanteria ridicolă care ameninţă să înăbuşe tot ceea ce este viu, sănătos în casa bietului Crizal şi, o dată cu aceasta, dragostea sinceră care s-a înfiripat între Henrieta şi Clilandru. Adesea regia, a rezolvat episoade, înlocuind replica cu pantomime sau coregrafia traducînd astfel scenic graţia unui text în care satira coexistă nu o dată cu poezia, în adaptarea televiziunii şi tălmăcirea Ninei Cassian, spectacolul a avut un ritm viu, asigurat încă de la primele secvenţe de introducerea originală şi desăvîrşit în final de eleganta rezolvare a genericului. Alături de artistul poporului Ion Finleşteanu, a strălucit acea Henrietă năstruşnică şi veninoasă, cochetă şi îndrăgostită, aşa cum a înfăţişat-o Rodica Tapălagă. Mult umorui pitoresc au adus in rolul celor doi „maeştri" al madrigalului galant şi platitudinii la modă Tudorel Popa, „femeile savante” în interpretarea artistei emerite Cella Dima, artistei emerite Marieta Rareş şi Coca Andronescu, artistul emerit Vili Ronea în rolul lui Arist, Aurel Cioranu în rolul lui Clitandru etc. Mai puţin, pregătită, cu eclipse de memoriu din debitarea unei refrici — adesea de mare însemnătate pentru mesajul de idei al piesei — interpreta slujnicei Martina, actriţa Tamara Buciuceanu- Botez. Emisiunea a putut fi urmărită cu plăcere şi pentru că, din punct de vedere tehnic, i s-a asigurat o ţinută impecabilă. C. T. RMATJA De la cenaclul „Nicolae Labiş“ Azi, la ora 19, programul cenaclului „Nicolae Labiş“ este următorul : Petre Ghelmez va citi versuri, iar Florian Avramescu — proză. Şedinţa are loc la Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu“. LA STUDIOUL DE CONCERTE AL RADIOTELEVIZIUNII Astăzi, la ora 19, la studioul de concerte al Radioteleviziunii va avea loc concertul prezentat de absolvenţii Şcolii de muzică de 12 ani nr. 1 — promoţia 1963. Concertul va fi radiotelevizat. llII!I!!!II!III!IlllIIllI!ll!!II!i Iini!l Ii IIi!JIM!lilll!ninn!lllllIIIl!I!l!limi!Jliil IH illll!l!!IlllllHll III U iinnnil II II ini II!!iiMiiiiiniiiMiiiiiiiînnnmnmiuiinHiiiiminmiiiiiînmiiiuimnmiiiimmiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinm Spre pielăriile patriei—cantităţi sporite de fier vechi! Merită subliniată preocuparea în această direcţie a conducerilor Uzinelor „Semănătoarea“, Uzinelor de maşini electrice, Uzinelor „Griviţa Roşie“, Uzinelor „Republica“ Şi altora care şi-au îndeplinit şi depăşit planul pe trimestrul I şi predau in continuare cantităţi sporite de fier. Bunăoară, în trimestrul I Uzinele „Republica“ au predat peste plan cantitatea de 130 tone, Uzinele „Semănătoarea“ — 127 de tone, Uzinele „Griviţa Roşie“ — 175 de tone, Uzinele de maşini electrice — ISO de tone ete. Aceste întreprinderi gospodăresc cu grijă metalul. In momentul in care se creează o anumită cantitate de fier vechi, nefolosibil, se iau măsuri urgente pentru trimiterea lui spre oţelării, chiar dacă planul trimestrial a fost depăşit. Nu aşteaptă, aşa cum procedează de obicei unele întreprind, să vină trimestrul următor. După cum ne informează organele de teren ale întreprinderii de colectare a metalelor din oraşul Bucureşti, există insă şi întreprinderi care, deşi au surse de fier vechi, nu depun toate eforturile pentru predarea lui la depozitele I.C.M. spre a fi expediat spre oţelării. La Fabrica de ulei din şoseaua Viilor, de pildă, există un castel de apă cu două cazane care a fost casat de anul trecut, dar care nu a fost demontat nici pînă acum. De asemenea, există un rezervor subteran de circa 40 de tone care nu se mai foloseşte de multă vreme. Cu toate că şi pentru acest rezervor s-au întocmit actele de predare la fier -cl vechi, el nu a fost încă dezgropat. La Institutul pedagogic de 3 ani din şoseaua Panduri stau îngropate în pămînt şi nefolosite de aproape 6 ani, un număr de trei rezervoare, însumind la un foc aproape zece tone. Fabrica de radiatoare şi băi din teiemachiate, fontă deţine însemnate cantităţi de fontă provenită, din reţelele de turnare şi din rebuturi de radiatoare. Deşi fonta nu mai poate fi folosită, conducerea întreprinderii nu se îngrijeşte de predarea ei la I.C.M., aşa cum prevăd normele în vigoare. La Uzinele „Laromet“ se află circa 10 tone de piese rămase de la un laminor care nu mai funcţionează de aproape zece ani. Cantităţi de fier vechi care pot şi trebuie să fie predate la I.C.M. mai există şi la Fabrica de bere Rahova, la U.C.R. din şoseaua Panduri, la S. M. T. Ciorogirla, raionul 16 Februarie, ca şi la alte întreprinderi bucureştene, cit şi din regiunea Bucureşti. De exemplu, în regiunea Bucureşti se găsesc însemnate cantităţi de fier vechi, la S.M.T. Cocioc, raionul Răcari, la Şcoala medie „Mircea cel Bătrîn“ din Slobozia, la Sfatul popular al raionului Răcari, la industria locală a raionului Răcari etc. Colectarea şi predarea fierului vechi este o sarcină importantă de care trebuie să se ocupe, cu toată răspunderea, conducerile întreprinderilor. E necesar ca şi organizaţiile de partid să controleze modul in care întreprinderile respectă obligaţiile şi sarcinile de plan pe care le au in această privinţă. Trebuie combătută atitudinea unor oameni aşa-zişi strîngători, care, deşi văd bine că unele piese sau maşini nu mai pot fi folosite, că zac aruncate undeva de ani de zile, nu iau măsuri operative pentru valorificarea lor pe motiv că „soate o să mai fie nevoie de ele vreodată“. O asemenea atitudine nu-şi are rostul. Organizaţiile U.T.M. pot avea un aport deosebit în acţiunea de colectare a fierului vechi, la demontarea sau dezgroparea unor piese, la încărcarea lor in vagoane etc. Există posibilităţi ca acţiunea de colectare a fierului vechi să fie intensificată în fiecare întreprindere. . .... IA» 1 Oţelării de la Reşiţa şi Hunedoara muncesc cu însufleţire pentru a da patriei mai mult oţel, se străduiesc să scurteze timpul de elaborare a şarjelor, să folosească cit mai raţional capacitatea de producţie a agregatelor. Potrivit prevederilor planului de stat, industria noastră siderurgică va produce în acest an cu 11 la sută mai mult oţel decit in anul 1962. Eforturile oţelurilor pentru creşterea producţiei trebuie sprijinite de oamenii muncii din întreaga ţară prin trimiterea spre oţelării a unor cantităţi sporite de fier vechi. Fierul vechi — aşa cum obişnuiesc să-i spună oţelării — este plinea cuptoarelor. Fără fier vechi nu se poate produce oţel nou. Iată de ce acţiunii de colectare a fierului vechi trebuie să i se acorde toată atenţia. Întreprinderilor bucureştene, care au o mare pondere în aprovizionarea cu fier vechi a oţelăriilor, le revin sarcini deosebite. Aici vorbeşte bucureşteanul ÎŞI GOSPODĂRESC ŞI-ŞI ÎNFRUMUSEŢEAZĂ COMUNA Uliţele comunei Tunari din raionul 1 Mai îşi schimbă tot mai mult înfăţişarea. Locuitorii au ajutat la desfundarea şanţurilor şi la taluzarea a peste 7 000 de metri liniari, au văruit gardurile, şi-au înfrumuseţat locuinţele, locurile de pe lingă casă, sădind flori. Pentru ca străzile comunei să fie cit mai frumoase, cetăţenii au plantat peste 500 de pomi ornamentali şi au sădit flori în jurul acestora. Printre fruntaşii în aceste acţiuni obşteşti, se numără tovarăşii: Ilie T. Ilie, Mihai Marin, Alexandrina Pene, Gheorghe Iliciov, Gheorghe Răduş, Tone Arsene. împreună cu zeci de cetăţeni, ei au efectuat, pentru înfrumuseţarea comunei lor, peste 5 000 ore de muncă patriotică. V. DUMITRU SESIUNE TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ De curînd, la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală a avut loc o sesiune tehnico-ştiinţifică. Temele prezentate s-au referit laAparate noi cu performanţe ridicate„Tehnologia nouă, baza creşterii productivităţii muncii“ şi altele. La sesiune au participat ingineri şi tehnicieni din întreprindere şi invitaţi de la uzinele „23 August“, „Republica“, de la I.C.E.T., I.S.P.E., I.P.A.E.A. După discuţii, oaspeţii au vizitat laboratorul electrotehnic al întreprinderii şi expoziţia permanentă care cuprinde aparatele produse la „Electroaparataj“. ION POP CONSULTAŢII TEHNICE Cu sprijinul comisiei inginerilor şi tehnicienilor, la întreprinderea „Viscolii“ din Capitală, muncitorii au prilejul să-şi lămurească nenumărate probleme legate de procesul de producţie. Săptămînal sunt organizate în sectoarele întreprinderii întîlniri ale muncitorilor cu ingineri şi tehnicieni. Prin conferinţe sau consultaţii tehnice, se fac cunoscute participanţilor noutăţi privitoare la utilajul modern instalat în sectoare, li se indică unele metode noi de lucru, prin folosirea cărora să fie evitate eventualele defecţiuni ale agregatelor, etc. Una din recentele conferinţe organizate pentru muncitorii de la preparaţie chimică a avut ca subiect „Omogenizarea, condiţionarea şi mercerizarea celulozei“. De curînd, inginerul Gheorghe Barbuţiu le-a vorbit muncitorilor de la filatură despre „Fabricarea firelor de mătase artificială“. M. CRIŞMARU LUCRARE CU RESTANŢE In urmă cu şase luni a fost dat in folosinţă canalul colector de pe bulevardul Libertăţii. Canalul se întinde pe o distanţă de un kilometru şi face legătura cu multe alte artere de acumulare. După executarea lucrărilor de săpături, ca şi după instalarea tuburilor, au sosit aici echipe de pavatori, care au nivelat solul, au pavat parţial drumul şi, cu aceasta, au încheiat lucrările de... finisare. De atunci a trecut timp. Lucrările au fost lăsate... baltă. In prezent această porţiune de şosea principală a devenit un adevărat chin pentru cetăţeni (ploaia înmoaie... asfaltul, transformîndu-l in băltoace şi noroi) şi un greu examen pentru conducătorii auto. Pretutindeni sînt acum numai hîrtoape. Sperăm că întreprinderea de drumuri şi poduri Bucureşti nu a dat uitării lucrarea restantă de pe bulevardul Libertăţii. ION MALANCU BALET SPANIOL Emisiunea de duminică seara, închinată baletului spaniol, s-a înscris în interesantul ciclu organizat de televiziune sub titlul „Dansul în creaţia compozitorilor lumii“. Textul de prezentare, conceput de Florica Gheorghiescu (şi citit de Adela Mărculescu cu o dicţiune clară, dar pe un ton adeseori afectat), a oferit telespectatorilor o izbutită privire de ansamblu asupra evoluţiei baletului spaniol, punînd accentul pe influenţa puternică pe care au exercitat-o asupra principalilor săi creatori intonaţiile şi ritmurile specifice ale muzicii populare. Compozitori ca Pedrell, Albeniz, Granados, Sarasate, de Falla, Turina, care şi-au cîştigat o faimă mondială tocmai datorită măiestriei dovedite în prelucrarea folclorului spaniol, au fost evocaţi în chip succint. Exemplificările au fost realizate sub îndrumarea Tildei Urseanuu şi a Clarei Volini, de o formaţie de dansatori ai Teatrului de operă şi balet, incluzînd cîţiva din soliştii de frunte ai instituţiei. Selecţionate cu îngrijire şi puse la punct cu conştiinciozitate, cele opt numere de darts au constituit la un loc un izbutit recital coregrafic, pe parcursul căruia s-au evidenţiat cu deosebire Ileana Iliescu (în „Goyescas“ de Granados), Eugen Mărcui (în „Dansul focului“ de Manuel de Falia), alături de Simona Ştefănescu, Magdalena Popa, Cora Benador, Amatta Checiulescu, Marius Zirra şi Gică Matei. Regia (Mariann Banu) a găsit unele soluţii ingenioase în prezentarea dansurilor într-un limbaj cinematografic specific (flăcările suprapuse peste imaginea dansatorilor în „Dansul focului“, pornirea de la un „grosolan“ de castaniete în „Dansul popular sevillan“ etc.). O bună imepresie a produs şi decorul (conceput de Vasile Rotaru) în care s-a desfăşurat emisiunea. O obiecţie totuşi, de ce nu s-au anunţat (fie măcar şi prin titluri supraimpresionate) numele soliştilor care s-au produs la fiecare dans . Telespectatorii sînt dornici să afle numele artiştilor pe care-i urmăresc în momentul cînd aceştia apar pe ecran şi nu la sfîrşitul programului, într-o enumerare globală. Moment din spectacol VOM VEDEA ÎN CURÎND... 9 Prim intermediul interviziunii, vom putea fi prezenţi din nou duminică 2 iunie, în imensa arenă in care, la , Moscova, se dispută finala campionatelor europene de box. Lista prelegerilor ţinute la Universitatea tehnică la televiziune va fi continuată marţi 4 iunie cu conferinţa inginerilor Nicolae Greavu şi Gheorghe Maior, de la Uzina „23 August” din Capitală, despre „Controlul îmbinărilor prin sudură“. Joi 6 iunie, instinerul Stelian Anastasiu, şeful secţiei de detergenţi din ICECHIM, va vorbi despre „Obţinerea detergenţilor, produse moderne de spălare”. Printre alte emisiuni de ştiinţă programate, ne-au atras atenţia luni 3 iunie transmisia de la Muzeul tehnic Bucureşti, intitulată „De la semnalizarea cu focuri la telefonul modern", marţi 4 iunie conferinţa „Fisiunea în lanţ şi reactorul nuclear“ pe care inginerul Al. Ştefănescu de la Institutul de fizică atomică o va rosti în cadrul ciclului „Energetica nucleară”, ca şi joi 6 iunie o nouă transmisie de la Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa”. Cîteva emisiuni literare în programare merită a fi citate, în cadrul rubricii „Pagini de umor din literatura clasică” se vor putea viziona duminică 2 iunie ecranizări din I. A. Bassarabescu şi Henry Murger. Sîmbătă 8 iunie, într-o emisiune pentru tineretul şcolar se va transmite evocarea dramatizată a lui Sergiu Milorian „Fraţii Grimm“. „ Cinefilii vor avea prilejul să vizioneze duminică 2 iunie filmul britanic „Scrisoare de la o necunoscută“, luni 3 iunie comedia maghiară („M-am săturat de căsnicie" şi sîmbătă 8 iunie filmul sovietic „Omul merge după, soare“.. . O originală, emisiune muzicală este anunţată pentru simbătă 8 iunie. Intitulată sugestiv „Sărbătoarea strunelor“, in cadrul emisiunii îşi vor da întilnire majoritatea instrumentelor cu corzi printre care vioara, viola, violoncelul, harpa etc.,la realizarea emisiunii dindu-şi concursul Ileana Pitea, Mihai Constantinescu, Virgil Pop, Jean Ionescu, Ludovic Lang, Robert Sladek, Gabriel Mezzel, Traien Demetrescu etc.). In programul foarte variat de duminică 2 iunie figurează filmul „In camera de creaţie a lui Prometeu“, inspirat de descoperirea unui manuscris inedit beethovenian care a avut loc la Muzeul central de cultură a muzicii de la Moscova. Pentru ascultătorii de muzică uşoară am notat două emisiuni: prima, „Noutăţi în muzica uşoară“ programată pentru aceeaşi seară va primi concursul lui Irinel Liciu, Cleopatra Melidoneanu, Margareta Pislaru, Valentina Massini, Ileana Iliescu, Adina Daneş, Iulia Amza, Gheorghe Cotovelea, Adrian Gheorghiu şi alţii. In ziua următoare o formaţie instrumentală condusă de Leonid Gudzichyevici va susţine un program de muzicădistractivă. „ Din programul emisiunii pentru cluburile din întreprinderi de miercuri 5 iunie spicuim reportajul Filmat «Noi construcţii în Bucureşti", pregătiri in staţiunile balneare pentru deschiderea noului sezon, o scurtă incursiune in paginile unor noi volume de versuri şi în încheiere, muzică uşoară interpretată de orchestra şi soliştii Casei de cultură a tineretului din raionul 30 Decembrie. © „Ce înseamnă să fii onest“ — iată titlul piesei lui Oscar Wilde, cunoscută și sub numele de „Bunburry" pe care spectatorii o vor putea vedea pe micul ecran in seara zilei de joi 6 iunie. In regia artistică a Hi Dan Alexandrescu şi interpretarea unui colectiv de actori ai Teatrului de stat din Arad, piesa numără in distribuţie pe Hanibal Teodorescu, Sorin Gheorghiu, Victor Ionescu, Jan Magdik şi alţii. Totul e sa al idei Acesta a fost titlul scenetei de Virgil Stoenescu şi Ion Mustaţă prezentată duminică dimineaţa pe ecranele televizoarelor. Iată-l în imagine pe Gicu, băiatul că multe idei, într-un moment de inspiraţie. LA G. A. C. „TIMPURI NOI“ cîteva vagoane de cireşe Livezile de cireşe ale gospodăriei agricole colective „Timpuri noi“ din Dudeşti-Cioplea se întind pe 14 hectare. Sute de pomi viu coloraţi de cireşele coapte aşteaptă să fie culeşi. Zilnic, numeroşi colectivişti adună sute de kilograme de cireşe şi le trimit spre pieţele oraşului. Pînă simbătă ei au valorificat aproape 7 000 kilograme de cireşe. o De ici, de colo ANUNŢURI GREŞITE — Mergem dupâ-amiază la cinema ? — Da. Vreau să văd filmul „Cumpără-ţi un balon“. O dată hotărârea luată, se consultă imediat programul spectacolelor publicat în ziar şi, în funcţie de ora începerii anunţate, urmează pregătirile. Se ia masa, se mai lucrează, şi la ora stabilită sa porneşte la drum. Este anunţat că la cinematograful „Vasile Roaită“ filmul începe la ora 17,45. Când ajung la cinema cei doi despre care vorbeam. . constată însă că filmul a început să ruleze încă de la ora 17. Nervi... necaz de drumul făcut... o după-amiază pierdută. Deci se anunţă spre publicare anumite ore de începere a filmelor şi în realitate sînt altele. Din păcate, cinematograful amintit nu este singurul despre care putem spune acest lucru. In consecinţă, Întreprinderea cinematografică a oraşului Bucureşti ar trebui să ia măsurile necesare ca... să nu mai auzim de asemenea induceri în eroare — cu totul neplăcute — a cetăţenilor. PLIMBĂRI CU... STICLE GOALE Vin deseori cetăţenii cu sticle şi borcane goale — aşa cum se obişnuieşte — la centrul, I.R.V.A, nr. 122 din PiataGriviţa Roşie. Ajunşi la unitatea amintită, ei găsesc... lacătul pus. Nişte bilete agăţate de uşă li pun în temă: „Slut la şedinţă“ sau „Vin imediat“ (Dacă crezi, aştepţi pînă revine responsabilul centrului este 30—40 minute)... Interesant este că sarpfeţii aceste dispariţii ale responsabilului centrului sînt In timpul programului de lucru obișnuit. Alteori —ca In ziua de 13 mai, de pildă — pe 10,30 a venit un autocamion pentru a încărca lăzile. _— Imediat terminăm, li s-a spus cetățenilor. Așteptati... Oamenii au crezut, însă pînă la urmă majoritatea s-au dat bătuti. Treaba s-a terminat, pe la 12:30. Celor care rămăseseră, i s-a spus: — Acum e ttrziu. Mergem şi noi la masă. Revenifi după-amiază... Dacă la toate aceste curiozităţi în funcţionarea centrului amintit mai adăugăm şi faptul că, uneori, responsabilul refuză să cumpere sticle, vă daţi uşor seama ce... ■ plimbări plăcute fac cetăţenii din cartier — dus şi întors — cu sacoşele pline de sticle şi borcane goala. (După materiale trimise de P. Buzoianu şi C. Constantinescu) Pălării din pai artificial La Fabrica de pălării din TimișŞoara a început producţia unor pălării de soare, din pai artificial realizat din visează. Fabricate intr-o varietate de modele, în culori reuşite, in linii moderne şi practice (plate sau puţin ridicate) pălăriile sînt apreciate de specialişti. De asemenea, rezistenţa lor la căldură şi apă este mult mărită faţă de cea a pălăriilor confecţionate din pai natural. Fabrica a şi livrat Primele cantităţi bazelor comerciale contractante. ORIZONTAL : 1) Una dintre cabanele turistice din Bucegi — Api ce izvorăşte din vechii munţi ai Doborogei. 2) Adăpostesc minunata peşteră cu gheţar de la Scărişoara — ...de vale, staţiune şi cabană în nordul Bihorului. 3) „Vîrful cu...“, poem simfonic de Ion Hartularu Darolée — încă o cabană în Bucegi. 4) „Drum bun în excursie“ şi „Petrecere frumoasă“ — Cureluşă de meşină — Muntele... de lingă Caransebeş. 5) Carte ! — Izvorăşte din Apuseni şi străbate pitoreştile chei ale Turzii — Din echipamentul turiştilor (pl.). 6) Trecătoare şi castel în Carpaţii de miazăzi — A strînge. 7) Un şarpe uriaş — In Lipova ! — Singură. 8) Cascada din Ceahlău, obiectiv turistic — Prima notă. 9) Consoane... în excursie ! — o zi... intr-un complex turistic din munţii Făgăraş ! 10) Masiv în colţul de sudvest a! Bucegilor — Aliment bun în excursie — Cîmp semănat. II) Argint — Gaz — Grădină de iarnă. 12) Loc, regiune — Jucărie pentru fetiţe... în Făgăraş! 13) Frumoasele staţiuni Sii fCllCdl, LlilCUI tvOŞU, Timişul de Sus ş.a. VERTICAL : 1) îmbracă munţii pînă în zona păşunilor alpine — întinsă. 2) Contribuţie — Munţii cei mai des vizitaţi de excursioniştii români şi străini. 3) Tare, ca o rocă — Complex turistic în Munţii Rodnei — In Vrancea ! 4) Există — Masivul cu „Pietrele Doamnei“ — Cel mai înalt virf din Bucegi (2511 m). 5) Virf în Munţii Oituz — Pricepuţi. 6) Lac în muntele Puciosul — Cunoscător. 7) Şi el face sport ! — Arbore fructifer — Bistriţa. 8) Piatra din Bucegi — Primeşte domiciliu. 9) Continentul înalţi munţi de pe glob în Ceahlău — Cupe ! 10) repetă... ecoul, în munţi 11) Peşteră în Carpaţii ziare la cu cei mai — Cabană Fire — II — Cărunt, de miazăzi 5!Excursie în munţi — Selecţionaţi. 12) Referitoare la cei vechi — Sprijină via. 13) în acest loc — Munţi în Carpaţii răsăriteni, cu vîrfurile Pietrosul (2305 m) şi Ineul (2280 m). ION PASCAL .