Informatia Bucureştiului, iunie 1965 (Anul 12, nr. 3676-3700)
1965-06-11 / nr. 3684
Pag. a 2-a IN DEZBATERE: PROIECTELE DE DIRECTIVE VOM MUNCI CU ÎNTREAGA CAPACITATE NOASTRĂ Am trăit cu toţii adincile transformări din ţara noastră, în cei 20 de ani de la eliberare. Ne-am obişnuit de acum cu realizarea unor ritmuri de dezvoltare ce apar de-a dreptul uimitoare faţă de stadiul de la care am pornit. Cu toate acestea, bilanţul realizării planului sesenat, prezentat de proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P. M. R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale in perioada 1966 — 1970, bilanţ al succeselor obţinute în toate domeniile vieţii noastre economice şi sociale, ne umple sufletul de o mare mindrie. El ne confirmă încă o dată justeţea politicii partidului, ne întăreşteîncrederea în forţele noastre, ne mobilizează la realizarea măreţului şi atotcuprinzătorului program de dezvoltare a ţării pe următorii cinci ani, plan menit să marcheze o nouă etapă hotărîtoare în făurirea societăţii socialiste în patria noastră. Din prevederile acestui plan grandios, nouă, celor care lucrăm în domeniul apelor, ne revin sarcini importante. Creşterea producţiei vegetale, prevăzută în proiectul de Directive, se bazează în mare măsură pe realizarea unui vast program de lucrări hidroameliorative — amenajări pentru irigaţii, învinuiri şi desecări — care să asigure atît sporirea producţiei la hectar, cit şi punerea în valoare a unor noi suprafeţe agricole, in prezent supuse inundaţiilor sau suferind de exces de umiditate. Proiectarea, executarea și exploatarea hidrotehnică a acestor lucrări, care reprezintă de peste patru ori volumul lucrărilor hidroameliorative realizate în cadrul planului sesenat, comportă măsuri tehnico-organizatorice și eforturi deosebite din partea Comitetului de Stat al Apelor, pentru crearea capacităţilor de producţie necesare. Dezvoltarea industriei şi a centrelor populate, extinderea suprafeţelor irigate şi a amenajărilor piscicole, carea în funcţiune a noilor unităţi hidroenergetice vor necesita cantităţi importante de apă. 'Sarcina de a sta- bili soluţiile cele mai economice de' amenajare a cursurilor de apă, In vederea asigurării acestor cantităţi, revine tot Comitetului de Stat al Apelor. De asemenea, sarcina de a stabili şi urmări realizarea lor necesare pentr a strotecţii eouităţii cursurilor de apă împotriva impurificării cu apele reziduale industriale şi ale centrelor populate. Importanţa pe care o prezintă rezolvarea acestor probleme pentru realizarea obiectivelor principale prevăzute în proiectul de Directive constituie un imbold însufleţitor în muncă. Vom depune toate eforturile, vom munci cu întreaga noastră capacitate la îndeplinirea măreţelor sarcini pe care ni le pune în faţă partidul. Ing. LUCIAN POPOVICI director general în Comitetul de Stat al Apelor Lacuri, vopsele şi cerneluri calitativ superioare In proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970, se prevede şi creşterea producţiei de lacuri, vopsele şi cerneluri. Producţia sporită în acest sector se va asigura printr-o mai bună utilizare a capacităţilor existente, cît şi prin construirea unei noi unităţi de mare capacitate. Laboratorul nostru este orientat în prezent spre cercetări strîns legate de producţie, ce se pot aplica imediat în fabricaţia curentă. Fină acum am realizat un număr important de sortimente noi (vopsele emulsionate pentru construcţii, lacuri poliesterice şi nitrolacuri pentru finisarea mobilei, nitroemailuri combinate, vopsele cu uscare la aer şi cuptor pentru construcţia de maşini, vopsele pentru nave, răşini sintetice pentm lacuri, cerneluri ofset cu luciu etc.) ; de asemenea, am introdus noi procedee tehnologice (frecarea în pastă vîscoasă, fabricarea răşinilor în procedeu azeotrop). Laboratorul nostru îşi va orienta cercetările în vederea extinderii şi îmbunătăţirii bazei de materii prime necesare producţiei de vopsele şi cerneluri de calitate, îmbunătăţirea calităţii şi realizarea de noi sortimente pentru finisarea produselor industriale. Sarcini importante sunt stabilite şi în privinţa îmbunătăţirii calităţii produselor de largă utilitate în construcţii civile şi industriale, industria mobilei, construcţii de maşini etc. După cum se ştie, executarea unor lucrări de vopsire sau imprimare de calitate depinde în însemnată măsură şi de calitatea lacurilor şi cernelurilor. Pe această linie colectivul Laboratorului central de cercetări pentru lacuri şi cerneluri a iniţiat o serie de acţiuni. Intre altele amintim de strîngerea datelor necesare punerii la punct a noilor metode de analiză, examinarea posibilităţilor de îmbunătăţire a unor operaţii tehnologice etc. Toate vor crea premizele necesare îmbunătăţirii normelor de calitate astfel ca acestea să corespundă exigenţelor actuale şi să asigure produselor livrate un nivel tehnic superior în special în ce priveşte culoarea, fineţea, omogenitatea, indicii de aciditate, rezistenţele mecanice şi chimice, puterea de acoperire, impermeabilitatea etc. Din activitatea practică de pînă acum se desprinde ideea că pentru ridicarea nivelului calitativ este necesar să se treacă la specializarea întreprinderilor pe categorii de produse. Pe lîngă o creştere substanţială a capacităţilor de producţie, se va obţine şi o îmbunătăţire calitativă la toate produsele. Laboratorul central împreună cu fabricile producătoare vor intensifica de asemenea la maximum acţiunea de iniţiere a consumatorilor asupra celor mai bune metode de utilizare. In acest scop vor fi editate în continuare cataloage, broşuri explicative, prospecte, instrucţiuni de aplicare şi buletine de informare. Ing. C. ROBU Laboratorul central de cercetări pentru lacuri şi cerneluri Termoficarea va cunoaşte o mare dezvoltare (Urmare din pag. I) Concomitent cu extinderea noii reţele orăşeneşti au fost asigurate şi sursele necesare producerii energiei termice. Dacă în 1960 ea era furnizată de la o singură centrală electrică de termoficare, cu o capacitate instalată de 78 Gigacalorii pe oră, în 1965 există în Bucureşti treiasemenea centrale, a căror capacitate instalată, însumată, depăşeşte 700 Gigacalorii pe oră. Astfel a fost posibil să fie sporită an de an cantitatea de căldură distribuită în oraş prin termoficare şi anume, de la 16 000 Gigacalorii în 1960, la 300 000 în 1963 și 800 000 în 1965. In lumina recentelor documente de partid, termoficarea va lua și în Capitală un puternic avînt. Capacitatea de producere a energiei termice va spori prin construirea a noi centrale de termoficare, între care se remarcă viitoarea CET Bucureşti de sud. Vor trebui să se construiască, în continuare, noi reţele magistrale, cu diametrul de 1 000—1 200 mm, pentru alimentarea cu apă supraîncălzită a noilor cartiere de locuinţe din zona de sud a oraşului şi în acelaşi timp, pentru îmbunătăţirea deservirii cartierelor deja termoficate. Spre a crea condiţiile necesare unei cît mai bune deserviri a consumatorilor ne vom strădui să automatizăm punctele termice. Vom studia totodată posibilitatea realizării unor instalaţii de telemăsură şi telecomandă pe reţelele de distribuţie, în scopul unei raţionale utilizări a instalaţiilor de termoficare. Fără îndoială, colectivul nostru va dezbate cu atenţie şi răspundere, sarcinile de viitor care îi revin din proiectele de Directive, pe linia dezvoltării termoficării, a economisirii şi raţionalizării consumurilor de combustibil şi ţinînd seama de experienţa de pînă acum, de realizările obţinute, se va strădui să valorifice toate posibilităţile pentru a înscrie alte însemnate înfăptuiri în anii viitorului cincinal. r Cursuri pentru maiştri pe lingă institutele de învăţămint superior Lucrez in domeniul electricităţii, ca maiştrii Insectia electrică a Uzinei „Republica". M-a entuziasmat in mod deosebit faptul că in proiectul de Directive s-a acordat o mare importantă şi dezvoltării surselor energetice, aşa Incit in următorii 10 ani să fie Încheiată electrificarea Întregii ţări. Am urmărit pe harta patriei, pe baza indicaţiilor proiectului de Directive, locurile hidrocentralelor şi termocentralelor ce vor fi construite. Privită de sus, In una din nopţile anului 1975, patria va arăta ca o broderie naţională cusută cu firul de argint al rlorilor luminoase din care vor fi culese şi răsplndite după cerinţe lumina şi forţa ce va pune In mişcare mii şi mii de agregate. Față de asemenea perspective şi hotărlt să contribui personal In cit mai mare măsură la Înfăptuirea lor, mă simt dator sâ-mi Îmbunătăţesc zi de zi munca, să-mi ridic calificarea spre a putea fi la Înălţimea sarcinilor ce revin electricienilor intr-o asemenea grandioasă operă de construcţie. De aceea, propun ca In Capitală să se Înfiinţeze cursuri de specializare a maiştrilor ce lucrează In sectoarele electrice ale diferitelor Întreprinderi. Cursurile, la care să participăm In orele libere, să fie organizate, dacă este posibil, pe lingă institutele de Invăţămlnt superior,pe specialităţi de automatizare, electrice, hidraulice şi pneumatice) cu durata de un an, Si cile 8 ore pe săptămlnă. Pe lingă cursurile teoretice să se introducă In program şi ore de pregătire practică, efectuate In laboratoarele întreprinderilor din care fac parte cursanţii, iar seminarizările să fie Înlocuite cu aplicaţii practice şi discuţii pe aceste teme. Astfel, vor putea fi mai bine aprofundate temele şi se va putea Împărtăşi reciproc Intre cursanfi experienţa căpătată de fiecare in Întreprinderea sa. De asemenea, e necesar să se editeze mai multe lucrări de literatură de specialitate din aceste domenii, In care să apară şi noţiuni constructive, de proiectare, precum şi exemplificări aplicative, (aceasta pentru că de obicei apar lucrări In care problemele sunt tratate la general, doar ca principiu). Maiştrii vor avea astfel posibilitatea să fie totdeauna Înarmaţi cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii, şi vor putea, la rlndul lor, contribui la ridicarea calificării muncitorilor de pe locul de muncă respectiv. Aş mai propune ca automatizării şi mecanizării să li se acorde mai mare importanţă In Întreprinderile cu utilaje de tipuri mai vechi. Ar fi bine să se Înfiinţeze In aceste Întreprinderi comisii speciale compuse din ingineri, maiştri, proiectanţi şi muncitori de Înaltă calificare pentru a studia, propune şi realiza automatizarea unor faze ale procesului de fabricaţie. AUREL MORARU maistru Expoziţii cu lucrări de artă plastică organizate în cinstea Congresului Muzeul „Bucureşti în arta plastică şi colecţia Simu“ organizează în cinstea Congresului, o serie de expoziţii volante, cu lucrări de artă plastică din patrimoniul său. Tablourile (pictură şi grafică) au fost împărţite în patru tematici : „Imagini din viaţa nouă", „Grafica militantă", populare din cartierul „Bucureştiul ieri şi azi" Rahova şi parcul Izvor, şi „Chipul omului nou~ Lucrările sunt semnate de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Marius Bunescu, Brăduţ Covaliu, Jules Perahim, Ion Pacea, Ion Biţan, Eugen Popa şi alţii. In prezent, sunt deschise expoziţii la bibliotecile 11 ş.a. precum şi la Uzina ■ „Vulcan". Pînă la 15 iulie vor continua vernisajele la cooperativele I agricole de producţie din ■ Popeşti-Leordeni şi Bra-gadiru, întreprinderea „Fulgerul", Școala generală de opt ani nr In timpul fertil al iniţiativei creatoare (Urmare din pag. 1) produselor, obţinerea unor aliaje din metale neferoase cu caracteristici superioare trebuie să stea în centrul preocupărilor colectivului Uzinei „Laromet". De pildă, cercetările intense efectuate în ultima vreme au permis specialiştilor noştri să definitiveze procesul tehnologic de elaborare, laminare şi tratament termic al plăcilor şi barelor din aliaj cupru-brom destinat fabricării electrozilor pentru liniile de sudură continuă de la Uzina metalurgică din Iaşi, Uzina „Steagul roşu"-Braşov etc. Considerăm că este necesar să intensificăm studiile, cercetările şi experimentările pentru îmbunătăţirea caracteristicilor unor produse ca : aliajul pentru plăcile şi barele de cupru-crom, aliajul de zinc pentru clişee zincografice în vederea ridicării calităţii acestora etc.". ★ Numeroase propuneri şi Iniţiative pentru îmbunătăţirea procedeelor tehnologice apar, la nivelul tuturor secţiilor şi atelierelor, şi la Uzina „Republica“. Iată cîteva dintre ele : • Putem spori cantitatea de ţevi laminate în toleranţe restrînse. Dacă la întreaga producţie de ţevi pentru conducte, construcţii şi instalaţii se va asigura laminarea în toleranţe restrînse cu 2 la sută sub cota nominală, vor rezulta anual economii de peste 200 tone oţel. (RADU PARASCHIV, inginer, ION GÎSCA, maiştrii). • Prin întreţinerea mai bună a agregatelor şi o mai eficientă împărţire a oamenilor pe operaţiile procesului de fabricaţie, vom obţine o creştere a producţiei în tone/oră de la 5,3 la 5,6 tone. (VASILE TARI, laminorist). • Cantitatea de capete de ţaglă rămasă nelaminată se poate micşora substanţial în urma generalizării metodei de reducere a fundului de pahar la perforat, în acest fel se pot dobîndi anual 150—200 tone economii de oţel. (Propunerea aparţine unui grup de tehnicieni şi ingineri). ★ „Colectivul Uzinei „Timpuri noi" studiază cu cea mai mare atenţie proiectele de Directive — se spune în scrisoarea inginerului C. DUMITRESCU, membru în comitetul de partid al uzinei. Se fac propuneri menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii pieselor ce le executăm, se caută soluţii noi de perfecţionare a tehnologiei, a producţiei in general. In lumina sarcinilor puse de partid privind „...îmbunătăţirea calitativă a produselor prin reproiectarea unora din cele fabricate în prezent şi prin însuşirea de noi produse cu caracteristici şi performanţe superioare", serviciile noastre de concepţie se preocupă în prezent de pregătirea condiţiilor pentru asimilarea unor noi game de motoare cu proprietăţi tehnicofuncţionale la nivelul cerinţelor actuale". Gazetele de uzină— oglindă vie a muncii Recent, secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. a organizat o şedinţă de lucru cu redactorii gazetelor de uzină şi responsabilii cu propaganda şi agitaţia din comitetele de partid ale marilor uzine bucureştene în care apar asemenea gazete. Cu acest prilej au fost prezentate concluziile analizei făcute de către secretariatul Comitetului orăşenesc de partid privind contribuţia gazetelor de uzină la mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din principalele întreprinderi din Capitală pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi a angajamentelor luate în întîmpinarea Congresului partidului. Referatul prezentat şi discuţiile purtate au scos în evidenţă experienţa pozitivă acumulată de gazetele de uzină în tratarea problemelor economice şi cultural-educative, în popularizarea şi extinderea experienţei pozitive din întreprinderile Capitalei. Începînd din luna ianuarie a.c- gazetele de uzină au acordat o atenţie sporită realizării prevederilor planurilor de producţie la toţi indicatorii, punînd un accent mai mare pe introducerea noilor procedee tehnologice şi metode de muncă, îmbunătăţirea calităţii produselor, ridicarea calificării muncitorilor şi perfecţionarea cunoştinţelor profesionale ale tehnicienilor şi inginerilor, folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie, organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste etc. Munca ce se desfăşoară pentru îmbunătăţirea calităţii produselor este bine reflectată de majoritatea gazetelor de uzină, fiecare străduindu-se să trateze problemele specifice ale întreprinderii în mod cît mai analitic. De exemplu, în paginile gazetei „Viaţa uzinei“ — Uzina 23 August — a apărut un ciclu de articole care tratează variat problema calităţii. Sub titlul „Noul produs — rod al colaborării“ este prezentat vasul sferic de 1 000 mc, proiectat şi executat de colectivul uzinei şi destinat unui important obiectiv industrial din ţară. Pagina specială intitulată „îmbunătăţirea calităţii oţelului — preocupare de seamă" se ocupă pe larg de popularizarea metodelor înaintate de lucru. Viaţa întreprinderilor Capitalei este bogată şi complexă, de aceea se impune o selecţie minuţioasă a faptelor, astfel ca în planurile tematice ale redacţiilor să fie cuprinse problemele cele mai importante ale locurilor de muncă respective. In acest sens se cuvine menţionat articolul intitulat: „Oare utilajul să fi de vină?" apărut în numărul 44 al ziarului „Textilistul“ care înfăţişează lupta colectivului de la „Industria bumbacului“ pentru reducerea procentului de cupoane. Articolul subliniază că nu din cauza utilajului întreprinderea înregistrează un procent ridicat de cupoane, ci slaba organizare a muncii la secţia finisaj şi lipsa de asistenţă tehnică în schimburile II şi III duc la asemenea neajunsuri. Apariţia articolului a stîrnit vii discuţii în rîndurile muncitorilor care au venit cu propuneri interesante privind îmbunătăţirea muncii în sector. De asemenea, gazeta „Viaţa uzinei" a publicat articolul „Din nou mecanica grea trebuie ajutată", în care erau scoase în evidenţă deficienţele existente in organizarea producţiei la această secţie. Problema calităţii produselor a fost prezentă aproape număr de număr în toate gazetele de uzină. Acţiuni interesante au întreprins acestea imediat după plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie — 1 decembrie 1964. Tematica economică a ziarelor s-a îmbogăţit cu rubrici noi, printre care: „Controlul calităţii începe de la materia primă" („Flacăra roşie“), „Succesele de mîine se pregătesc azi“ („Semănătoarea“), „Calificarea înaltă — producţie de calitate superioară" („Griviţa Roşie“), „Calitatea — o răspundere a tuturor" („Confecţia“). Publicînd articole, anchete şi note critice în legătură cu unele aspecte care au influenţă negativă asupra realizării în condiţii calitative corespunzătoare a produselor şi a îndeplinirii celorlalţi indicatori de plan, gazetele de uzină au urmărit ca eficienţa materialelor publicate să se reflecte prin lichidarea lipsurilor semnalate- La uzinele „23 August“, „Vulcan“, „Republica“, la Fabrica de confecţii şi tricotaje etc. In numeroase locuri de muncă, activitatea s-a imbunătăţit în urma măsurilor recomandate prin intermediul gazetelor de uzină. Gazetele de uzină au o contribuţie însemnată la generalizarea experienţei înaintate în producţie, atît prin popularizarea unor noi procedee tehnologice, cît şi prin sprijinirea propagandei tehnice desfăşurate în scopul dezvoltării cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. In acest sens pot fi citate gazetele „Dinamul“ „Griviţa Roşie“, „Timpuri noi“, „Flacăra roşie“, care au contribuit la extinderea unor procedee sau turnarea sub presiune, forjarea în figuri multiple, ştanţarea în paralelogram a tălpilor de încălţăminte etc. Sesizînd că expunerile tehnice au un caracter pur teoretic, redacţia gazetei „Dinamul“ a luat atitudine împotriva acestui procedeu, cerînd ca fiecare expunere să fie însoţită de demonstraţii practice. Datorită acestui articol, lectorii de la cursurile profesionale prezintă amănunlit şi pe înţelesul tuturor diferite metode de muncă. Pentru a veni în sprijinul propagandei tehnice, gazetele de uzină popularizează pe larg publicaţiile de specialitate, se ocupă de activitatea cabinetelor tehnice şi a bibliotecilor, de modul cum sunt sprijiniţi inovatorii, îndrumate de comitetele de partid, acestea sunt mereu în căutarea celor mai potrivite căi şi metode prin care pot influenţa pozitiv activitatea economică din întreprinderile Capitalei. In prezent, în gazetele de uzină se urmăreşte modul cum sunt îndeplinite angajamentele luate de oamenii muncii în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întîmpinarea celui de-al IV-lea Congres al partidului. In vederea prezentării cît mai reale a succeselor oamenilor muncii din întreprinderile bucureştene la nivelul măreţiei lor, redacţiile gazetelor de uzină au antrenat in jurul lor largi colective de colaboratori şi corespondenţi din rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. In acest sens o experienţă pozitivă au dobîndit gazetele: „Semănătoarea“, „Confecţia“, „Flacăra roşie“, „Griviţa Roşie“, „Viaţa uzinei“ etc. Iată cîteva cifre: In anul 1964 au scris la gazeta „Semănătoarea" 1067 corespondenţi din uzină, dintre care 689 muncitori, 234 tehnicieni, 183 ingineri, economişti, activişti de partid şi obşteşti. După cum atestă aceste cifre — caracteristice pentru majoritatea gazetelor de uzină — cel ce muncesc participă activ la elaborarea acestora, contribuind astfel la strîngerea legăturilor gazetelor cu masele. Apropiatul Congres al partidului va stabili sarcini noi, de mare însemnătate pentru Întregul nostru popor. împreună cu celelalte ziare, gazetele de uzină tratează in această perioadă problemele fundamentale, cuprinse in proiectele de Directive ale celui de al IV-lea Congres al partidului publicate recent. Făcînd propuneri pentru îmbunătăţirea proiectelor de Directive, pentru fructificarea experienţei dobîndite, oamenii muncii din fabrici şi uzine îşi vor aduce o preţioasă contribuţie la valorificarea a noi rezerve şi la stabilirea unor sarcini cit mai mobilizatoare pentru dezvoltarea întregii economii naţionale. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, gazetele de uzină— alături de celelalte forme ale muncii de propagandă — sunt chemate să popularizeze pe larg prevederile proiectelor de Directive, să lămurească temeinici conţinutul lor, să asigure dezbaterea lor vie şi creatoare. Dezvoltînd experienţa pozitivă pe care o au, gazetele de uzină trebuie să intensifice eforturile pentru a contribui la mobilizarea colectivelor de muncă din fabricile şi uzinele Capitalei pentru a obţine noi succese în îndeplinirea sarcinilor de producţie şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe 1965, în cinstea Congresului al IV-lea, important eveniment din viaţa partidului şi poporului nostru. GH. MORARU activist al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Pe marginea unei şedinţe de lucru cu redactorii gazetelor de uzina şi responsabilii cu propaganda şi agitaţia din comitetele de partid ale marilor uzine bucureştene Sergiu Nicolaescu despre: „Lecţie în infinit“ In timp ce-l credeam lucrînd doar la pregătirea coproducţiei românofranceze „Castelul din Carpaţi“, Sergiu Nicolaescu ne-a produs o plăcută surpriză, arătîndu-ne cîteva fragmente dintr-un nou scurt-metraj. Numai că de astă dată, autorul „Primăverii obişnuite" şi „Memoriei trandafirului" n-a mai surprins în obiectivul său dansul fragil al florilor ci coregrafia umană. — Un film-balet deci ? — veţi întreba poate dvs, cum am întrebat şi noi. Să-l lăsăm însă pe cineast să ne răspundă . — Un film-balet ? N-aş spune ! In noua mea realizare „Lecţie în infinit“ vor evolua nu numai balerine ci şi... paraşutişti. — Balerine şi paraşutişti ? Nu prea văd legătura ! — Ei, tocmai asta e ! încerc să evidenţiez o legătură de idei care ar putea fi definită astfel : performanţa sportivă ca şi faptul de artă nu se nasc spontan ci se desăvîrşesc prin efort susţinut, prin pregătire. Filmul meu cel nou se revendică un poem al muncii, doresc să surprind în el tocmai momentul transformării efortului susţinut în fapt de artă şi performanţă sportivă. Am înregistrat deci pe peliculă momente din antrenamentele paraşutiştilor şi studiile balerinilor pentru ca în partea finală a filmului să cuprind în obiectiv evoluţia coregrafilor şi saltul sportivilor. Sînt, e adevărat, două îndeletniciri atît de deosebite deoarece în timp ce paraşutiştii zboară în aer coborînd către pămint,, balerinele încearcă să zboare, să părăsească pămîntul. Dar, în fond, au acelaşi ideal : zborul. Sper că voi reuşi să transmit spectatorului, cu toată expresivitatea, această imagine. Colaboratorul meu la film este operatorul Vasile Niţu. Sîntem amîndoi pasionaţi ai parașutismului şi am dorit să redăm în film farmecul incomparabil al plutirii libere, cînd încă umbrela parașutei nu s-a deschis... René Clair a început „Serbările galante“ Săptămîna aceasta, în vecinătatea studiourilor cinematografice de la Buftea, René Clair a început turnarea noii coproducţii româno—franceze „Serbările galante”. Cu puţin înaintea plecării spre Bucureşti, marele cineast francez a oferit un interviu revistei „Unifrance-film“ din care cităm : „In ţările occidentale misiunea filmelor este de a aduce cît mai mulţi bani celor care le fac. Este formula americană : beneficiul înainte de toate ! După părerea mea, misiunea artei cinematografice este înainte de toate aceea a artei dramatice din toate timpurile, adică a emoţiona şi a distra... Cea mai mare recompensă a unui autor este de a şti că Undeva în lume există o sală de spectacol în care oamenii rid mulţumită lui. — Aţi rămas in afara studioului timp de trei ani ! De ce e atit de lungă tăcere ? — Tăcerea e totuşi cît se poate de explicabilă. După turnarea unui scheci pentru „Cele patru adevăruri“ am semnat contractul „Serbărilor galante” al căror subiect îmi clocotea de mult în minte. Aş fi vrut să fac un film eroic-comic pe fondul războiului. Or în afară de cazurile că mizezi pe burlesc sau te numeşti Chaplin, este foarte dificil să glumeşti cu războiul. Asta mi-a cerut răgaz ! Dar de fiecare dată dificultatea este — pentru mine — ca după ce găsesc un subiect să-mi măsor puterile cu el“. „Gogulică“ identificat! Spectatorii „Lanternei cu amintiri“ își amintesc că in interesanta antologie de film vechi românesc au fost prezentate fragmente ale unei comedii rămase neterminate intitulată „Gogulică C.F.R.“. In comentariul filmului se amintea că interpretul acestei comedii, care vădea in maniera de foc fi în aspect anumite similitudini cu Zigotto, nu fusese incă identificat. lată că In urma vizionării filmului un spectator s-a recunoscut ca fiind protagonistul lui „Gogulică C.F.R.". Este vorba despre Ștefan lonescu, actualmente tehnician constructor la Fabrica de asfalt a Întreprinderii de drumuri şi poduri a S.P.C. care, intr-o scrisoare adresată Arhivei naţionale de filme, evocă realizarea acelei comedii. Actorul de atunci avea in 1929, când s-a turnat filmul, vîrsta de 19 ani. El a mai turnat cu aceeaşi echipă, o nouă comedie intitulată „Gogută la ştrand“ şi se pregătea şi pentru o a treia serie intitulată „Gogută detectiv“, proiect in cele din urmă abandonat din lipsă de fonduri. Datorită revelaţiilor lui Ştefan Ionescu confirmate de indiciile cercetătorilor de la Arhiva naţională de filme una din petele albe ale preistoriei filmului artistic românesc a fost înlăturată. Premierele săptămînii viitoare • Faima circului coreean este bine cunoscută. Este deci lesne de prevăzut interesul cu care vor întîmpina iubitorii artei arenei, prezenţa pe ecranele bucureștene a unui lung metraj pe care cineaştii din R. P. D. Coreeană i l-au consacrat. „Arena circului" este o producţie construită în întregime din fragmente de spectacole de circ, acrobaţii, numere excentrice, jonglerii executate la un înalt nivel artistic. • Melodrama, gen cultivat cu grijă în cinematografia egipteană, va fi din nou reprezentată ca „Femeia necunoscută“. Producţia studiourilor din R.A.U. realizată de regizorul Mahmud Zulfier redă povestea unei femei care şi-a sacrificat întreaga viaţă pentru fericirea copilului ei. In rolul principal, artista Sadia, cunoscută deja publicului din filmul „Nevasta nr- 13". • Piraţi şi lupi de mare, dueluri şi încăierări spectaculoase, atacuri îndrăzneţe şi comerţ cu sclavi, ambuscade şi o dragoste în primejdie — iată numai cîteva din elementele pe care a fost brodată intriga coproducţiei hispano — italiene „Fiul căpitanului Blood“. Interpreţii principali ai acestei pelicule realizată de regizorul Tulio de Michelli în cinemascop şi culori sunt Alessandra Panaro şi Sean Flynn. Cadru din filmul „Fiul căpitanului Blood” . PROGRAMUL PROIECŢIILOR PE ECRANUL FESTIVALULUI DE LA MAMAIA Cum am mai anunţat, la 20 iunie se va deschide pe litoral, la Mamaia, cel de al doilea Festival al filmului românesc. Recent a devenit cunoscut programul detaliat al proiecţiilor din cadrul festivalului, pe care-l reproducem : DUMINICA 20 IUNIE : Deschiderea festivalului cu documentarul „Acolo unde Carpaţii întîlnesc Dunărea“ de E. Sekler şi „Pădurea spînzuraţilor“ de Liviu Ciulei. LUNI 21 IUNIE : La categoria scurtmetraj desenul animat „Gura lumii” de Horia Ştefănescu şi documentarele „Şcoala de la Meri“, de Jean Petrovici, „Concerto Grosso“ de Mirel Ilieşu, „Ciucurencu“ de E. Nussbaum şi „Callatis” de Ion Bostan. Lung metraj : „Gaudeamus igitur“ de Gh. Vitanidis. MARŢI 22 IUNIE : Desenul animat „Petrică şi încă cineva“ de Ştefan Munteanu, documentarele ,,Spre cer“ de Titus Mezaroş şi „Temă cu variaţiuni“ de Dona Barta şi ,,Neamul Şoimăreştilor”, lung metraj de Mircea Drăgan. MIERCURI 23 IUNIE : Desenul animat „Fără morală“ de L. Ghigorţ, documentarele : ,,Drumul“ de Mirel Ilieşu, „Şi atunci“ de Gabriel Barta, „180 de zile pe Oceanul Atlantic“ de I. Bîrsan şi filmul artistic „Cartierul veseliei” de Manole Marcus. JOI 24 IUNIE : Desenul animat„ Băieţelul care făcea totul pe jumătate“ de Nell cobar, filmul de ştiinţă popularizată „Meşteşug milenar“ de Silvia Armaşu, documentarele „La cel mai înalt nivel“ de Pavel Constantinescu şi „Centru înaintaş“ de Gabriel Barta. In încheierea serii, lung-metrajul „Dincolo de barieră“ de Francisc Munteanu. VINERI 25 IUNIE : „Zîmbetul“ desen animat de Traian Musteţea, documentarele „Oltenia, portrete paralele de Al. Boiangiu, „Lecţie în infinit'' de Sergiu Nicolaescu, „Marile emoţii mici” fie Doru Segal şi filmul artistic „Runda a 6-a“ de Vladimir Popescu. St MB Ax A 26 IUNIE : Desenul animat „Aventurile lui Bobo” de Florin Angelescu, documentarele „A cui e vina ?“ de Florica Helban, „Prietenul meu Max“ de Ion Bostan, „Calea Onviţei“ de Pandele Tuţuleasa şi filmul artistic „De-aş fi eu... Harap Alb“ de Ion Popescu Gopo. DUMINICA 27 IUNIE : Festivitatea de închidere şi decernarea premiilor atribuite de juriul festivalului. Proiecţiile vor avea loc zilnic la ora 20:30 pe ecranul Teatrului de vară de la Mamaia şi în caz de ploaie, pe unul din ecranele cinematografelor constănţene. Ion Dichiseanu în rolul lui Vulpaşin din filmul „Dincolo de barieră” A intrat în funcţiune încă o grădină cinematografică De cîteva zile a intrat în funcţiune grădina cinematografică din incinta Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R.P.R. Accesul în grădina la care se poate ajunge cu troleibuzele 81, 82 şi 86, cu autobuzele 31 şi cu tramvaiele 3 şi 4 se face prin Piaţa Scînteii. Biletele se pot procura astfel: dimineaţa la casele cinematografului Excelsior al grădinii din Pasajul Eforie iar seara de la ora 18 la casa grădinii. \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ Grupaj realizat de T. Caranfil