Informatia Bucureştiului, august 1966 (Anul 14, nr. 4036-4060)

1966-08-16 / nr. 4049

Pag­­a 2-at ACTUALITATEA CULTURALA flefiector Informarea sâ fie de vină? Tn numerele de sîmbătă, 13 august, două­­ publicaţii şi-au informat citi­torii in legătură cu recordul mondial de şedere sub pămînt. Numai că parcurgînd rîndurile scrise în „Fla­căra” şi în „Magazin“, cititorul ră­­mîne nedumerit. $î iată de ce * —­ „Magazin“ vorbeşte de David Lafferty, iar „Flacăra" de David Haf­­ferty. — Prima publicaţie aminteşte că eroul a stat în grotă la adincimea de 115 metri, cea de a doua — la 122 metri. — Revista „Magazin” precizează în legătură cu relaţiile telefonice cu cel din adînc : „Discuţiile prin fir — în­totdeauna cu aceeaşi persoană, G. Robeston, administratorul grotei — nu trebuia să dea nici o indicaţie privitor la trecerea timpului şi la e­­venimentele care aveau loc în afara. Izolarea trebuia să fie completă”. In continuare se aminteşte că de abia în a 127-a zi i s-a permis soţiei sale să discute cu el la telefon. — „Flacăra“, în aceastfi chestiune, a­­firmă : „In acest răstimp, soţia sa l-a pus la curent, prin telefon, cu ul­timele evenimente, printre care re­zultatul alegerilor generale din An­glia şî cei ai Campionatului mondial de fotbal". Cam multe nepotriviri In puţine rînduri ? Oare­­ informarea s& fie de vină ? D. S. Soarele -organizator de expoziţii Ştirea că în vitrinele de la Insti­tutul de arhitectură se vor organiza periodic expoziţii pe diferite teme sa confirmat doar In parte* spre dezamăgirea bucureştenilor dornici de cit mai multe vernisaje, în ultimele 14 luni, au fost or­­gtifiizfttH numai două expoziţii.­­* prima „Construcţii noi un flutur fe­liu şi a doua „Proiectele studen­ţilor de la ArhitecturăDeci cam aflu la 7 luni. ...Şi cînd te gîndeşti că in acest timp tn Capitală au fost construite citeva mii de apartamente. Rebus M. S. cu anemone Es­te necesar cMettdata ca greşelile de tipar (clnd sunt mal multe şi esen­ţiale In special) să fie Înscrise In­­tr-o erată. Cum poate fi găsită erata ? Foar­te simplu. Intre una din coperte şl restul cărţii — de obicei la sfîrşit. Ei ! Dar ce te faci atunci cînd cartea nu are copertă sau clnd cartea nu este decit o carte poştală ?... Ce ne­voie are o carte poştală de ERATĂ o SS Întrebaţi 7 Uite că are ! Priviţi-ile cu atenţie pe cele emise de Ministerul Poştelor şi Telecomu­nicaţiilor (C-da 65105 — BT III 1966 — 400 000 ex. N.I. 17 cod 63/66) In care este reprodus tabloul „ANEMONE* al pictorului Şt. Luchian, cu indica­ţia „ANEMONE“ N. Grigorescu. Ei ! Nu este nevoie de erată ? Este. Dar unde s-o punem ? Poate cei vizaţi vor emite un supliment special. Insă istoria nu se termină aci ! Re­vista „Filatelia”, organ de specialitate, ii anunţă apariţia sub denumirea de „IMORTELE“ de Şt. Luchian, deşi acest tablou este cu totul altul decit „ANEMONE” reprodus pe cartea poş­tală ! Mai bine se apela la revista „Rebus” ! Aurel Smaranda . „Momente din istoria Partidului Comunist Român“ In aceste zile premergă­­toare aniversării eliberării patriei de sub jugul fas­cist — ziua de 23 Au­gust— Editura politică a publicat o culegere de articole cuprinzând câteva dintre momentele luptei e­­roice duse de-a lungul de­ceniilor de Partidul Co­munist Român. Autorii culegerii, majori­tatea militanţi de frunte ai mişcării muncitoreşti, ai partidului comunist, reali­zează treceri în revistă, din diferite perioade, a situaţiei social-economice a României burghezo-moşie­­reşti, sintetizează evoluţia luptei de clasă şi relatează convingătoare fapte la a căror desfăşurare au fost martori şi participanţi. Primul articol al cule­gerii­­ se opreşte asupra grevei generale din octom­brie 1920, făcând o in­­cursiune în structura so­cietăţii din acea vreme, a­­nalizînd factorii care au determinat puternicul avînt revoluţionar al unor mase tot mai largi ale popu­laţiei, avint ce a culminat cu greva generală din toamna anului 1920. Mer­ited pe firul logic al des­făşurării evenimentelor, cel de-al doilea articol , „Mo­mente din perioada Congre­sului I al P.C.R.“ se o­­preşte asupra procesului de radicalizare a proleta­riatului, asupra manifestă­rilor tot mai hotărâte ale militanţilor revoluţionari, ale muncitorilor înaintaţi, care cereau transformarea partidului socialist într-un partid de avangardă al cla­sei muncitoare, înarmat cu învăţătura marxist - leni­nistă. Punctind momentele ce au premers Congresul de înfiinţare a P.C.R., au­torii relatează fapte ce dovedesc tăria celor ce au votat pentru partidul revoluţionar al clasei mun­citoare. De pildă, redarea acelui episod petrecut la momentul arestării congre­­siştilor, care şi-au afirmat şi in faţa opresorilor în mod deschis hotărîrea luată. „Rînd pe rînd, cei mai mulţi congresişti, cu ochii strălucind de o bucu­rie lăuntrică, treceau in partea stingă, punînduşi cu mlndrie semnătura in registru, ca pentru a pe­cetlui măreaţa operă Înfăp­tuită“. Sunt relatate,­in alte ar­ticole, momente ale lupte­lor din 1933 ale muncito­rilor petrolişti din Valea Prahovei şi ale muncitori­lor ceferişti, de la marile manifestaţii ce au avut loc in Bucureşti in 1936, de la alegerile parlamentare parţiale din februarie 1936 — pagini din istoria glo­rioasa şi eroică a clasei noastre muncitoare. Alte articole sunt Con­sacrate tradiţiilor interna­ţionaliste ale Partidului Comunist Român şi luptei pentru unitatea clasei mun­citoare. Aflîndu­-ne in ajunul zi­lei de 23 August, ne per­mitem a ne opri asupra ur­mătoarelor două articole din culegere : „Momente din activitatea P.C.R. In preajma celui de-al doilea război mondial“ şi „P.C.R. —*• militant consecvent pen­tru făurirea Frontului unic muncitoresc“. In grelele condiţii ale ilegalităţii, infruntând cu eroism prigoana dezlăn­ţuită împotriva sa, partidul comunist a acţionat ca a­­vangardă a mişcării anti­fasciste, militanil pentru unitatea de acţiune a for­ţelor democratice, patrio­tice, progresiste, pentru de­mocraţie, independenţă na­ţională şi integritatea teri­torială a ţării. Partidul a iniţiat acţiuni de luptă în mai toate oraşele ţării şi nn numeroase aşezări să­teşti. Imbogaţindu-şi ex­perienţa, tribinind metodele ilegale de luptă cu cele legale şi semilegale, P.C.R. a iniţiat crearea, a condus sau influenţat un şir de organizaţii cu caracter de clasă, prin care a lărgit legăturile cu diferite pă­turi ale opiniei publice, a atras noi pături in lupta antifascistă. Analizînd des­făşurarea evenimentelor au­torii punctează etapele care au dus, în cele din urmă, la realizarea unităţii de luptă a clasei muncitoare „coloana vertebrală a unirii tuturor forţelor patriotice şi democratice pentru în­făptuirea insurecţiei ar­mate...* Răsturnarea dictaturii fasciste şi eliberarea ţării de ocupaţia străină au mar­cat Începutul revoluţiei populare, antiimperialiste, în România, inaugurând o nouă etapă în dezvoltarea ţării. In anii ce au urmat insurecţiei armate, ani de strălucite victorii, s-au ma­nifestat cu putere bogata experienţă dobindită de partidul comunist in timpul bătăliilor antifasciste, forţa organizatorică, prestigiul, autoritatea şi influenta­ra politică in rîndurile celor ce muncesc. Trecerea in revistă a unor momente din tre­cutul glorios de luptă al partidului — instru­ment de educaţie parti­­ni­câ şi patriotică — în­­sufleţeşte clasa muncitoare, pe toţi oamenii muncii în opera de făurire a socia­lismului şî comunismului, ideal căruia şi-au consa­crat viaţa cei mai buni fii ai poporului nostru. S. D. PE ECRANE. »»Urme în ocean“ Alcătuit după o cunoscută reletă a filmelor de spionaj, „Urme d in ocean“ nu dovedește deloc strădaniile creato­rilor — scenariștii Doris Vasilev — Kiril Rupapiit și regizorul Oleg Ni­­kolaenski —­ de a evada cit de cit din tipic, cu toate că reluarea unor teme des intilnite ar trebui să oblige pe rea­lizatori la o rezolvare scenaristică ine­dită, la întrebuinţarea unui limbaj ci­nematografic mai puţin comun. Nu un asemenea fel au urmărit ei, probabil, ci relatarea cuminte a unei intimplări menite să dezvăluie spectatorului abi­litatea si inteligenta cu care îşi În­deplinesc misiunile organele securităţii sovietice fată de spionajul străin. Di­­n acest sens autorii filmului reuşesc. Creează o acţiune destul de închegată care se derulează la început lent, acîrmulind o serie de elemente care in mod normal pregătesc publicul pentru „explozia“ din final. Este ade­vărat că nu toate secvenţele, unele chiar prea lungi, se încadrează riguros in desfăşurarea acţiunii si tot atit de adevărat este că nu au fost suficient exploatate datele puse la îndemină de scenarii. De pildă, filmările subac­vatice, cînd scafandrii experimentează noul costum jinduit de agenţii spio­najului străin, sau acţiunile frumoasei aspirante Balaşova. De fapt Balaşova este personajul central, toate „firele" trebuind, după părerea noastră, să ducă la ea. Nu era nevoie ca acţiunea să se difuzeze prea mult dincolo de persoana ei asa cum se Intimplă un film. Con­centrarea atenţiei şi mai strictă in jurul eroinei ar fi pregătit, credem, mai spectaculos lovitura din final, de altfel destul de bine realizată: spion­­na... nu este spinană. C'artea cea mai interesantă a filmului — finalul ce înscrie eşecul spionilor străini — se desfăşoară intr-un ritm precipitat, are nerv şi neprevăzut. Cottsemnăm de a­­semenea lipsa de ostentaţie cu care creatorii subliniază In mod firesc, unele dintre Cauzele superiorităţii lu­crătorilor sovietici din securitate, pa­triotismul de care sînt animali, ajutorul pe care-l­ primesc, la nevoie, din partea cetăţenilor Sovietici. (vezi pe sca­fandrul Kondratev care, un fele ghid ful­gerător situaţia disperată, îşi pune viaţa în pericol pentru a prinde spio­nul deşi e grav bolnav, deşi nu lu­crează în securitate). Evident că după prinderea spionilor secvenţele cinci Balaşova — (de fapt locotenentul major de securitate Skuratova) — dă rapor­tul de îndeplinire a misiunii par lipite, de prisos, diminuează intensitatea fi­nalului. T. Botez Balaşova face cunoştinţă cu echipajul A apăru­t: „Lupta de clasă“ nr­. 8 Fititon­,îl: Mărea sărbătoare naţio­nală a poporului români Gheorghe Manea, Constantin Aramă: Creaţia ştiinţifică şi progresul tehnic; Gheorghe Călin: Forţa dinamică a organizaţiilor de partidConstantin Florea: Centenarul primului Con­­gres muncitoresc internaţional ; Mircea Oprişan: Integrare şi concu­renţă. PROBLEME ALE CERCETĂRII SOCIOLOGICE Mihail Cernea: Concepţie şi me­toda în cercetarea sociologică­­ Nicolae Kallos, Achim Mihu, An­drei Roth , liftele constatări privind cultura profesională şi generală a studenţilor la Universitatea din Cluj. PUNCTE DE VEDERE Haralambie Popescu: Cercetarea aplicativă în rafinării,• Constantin Pintilie: Proiectele şi examenul de stat în învăţămîntul superior eco­nomic î Savin Bratu: Profilul inte­lectual al studentului din facultăţile de filologie ■, Mircea Handoca: Textul literar în manualul de liceu CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE N. Copoiu: Un nou volum din Istoria presei socialiste şi muncito­reşti din Roimtânia. Pe marginea umei consfătuiri organizată de Comitetul raional de partid Tudor Vladimirescu Forme variate, eficiente, in munca politică de masă Comitetul raional de partid Tudor Vladimirescu a organizat, în urmă cu citeva zile, o consfătuire cu tema : „Forme variate, eficiente, în munca politică de masă ^__In cadrul acestui schimb de păreri, după ce au fost relevate succesele obţinute de întreprinderile raionului în primul semestru, au luat cuvîntul, evidenţiind propria lor experienţă, secretari ai comitetelor şi birourilor organizaţiilor de partid, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, propagandişti cu experienţă, responsabili ai gazetelor de perete ş.a. Publicăm cîteva dintre intervenţiile participanţilor la consfătuire, in strinsă legătură cu In toate organizaţiile de bază de la Fabrica de pielărie şi încălţăminte „Flacăra roşie", spunea tov. Ion Carpen, membru al comitetului de partid, au fost formate colective pentru munca politică de masă, în componenţa cărora se află cele mai bune cadre din conducerea secţiilor şi sectoarelor, comunişti şi tovarăşi din activul fără partid — ingineri, tehnicieni, economişti, maiştri, şefi de echipă. Aceste colective sunt in­­struite de către comitetul de partid pentru cunoaşterea problemelor pe ansamblul fabricii, de birourile or­ganizaţiilor de bază cu problemele concrete ale locurilor de muncă res­pective, încă din prima lună a anu­lui am orientat munca politică spre cîteva obiective precise : atragerea tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la o mai bună organizare a producţiei i întărirea disciplinei tehnologice şi a muncii în fiecare secţie şi atelier ■, cunoaşterea carac­Angajamentele luate în întrecerea socialistă şi rea­lizările obţinute de me­­talurgiştii de la Uzina „Timpuri noi" sunt con­semnate de agitaţia vi­zuală concretă, vie, în toate secţiile şi atelierele,­teristicilor tehnico-funcţionale ale noilor utilaje cu care a fost dotată întreprinderea , îmbunătăţirea cali­tăţii producţiei prin sporirea exi­genţei faţă de lucrul executat de că­tre fiecare muncitor. Fireşte, stabilind principalele o­­biective ale muncii politice de masă, comitetul de partid a îndrumat bi­rourile organizaţiilor de bază să ai­bă in vedere sarcinile specifice fie­cărui loc de muncă. Aşa, de pildă, în primul trimestru al anului, în secţia tăbăcărie vegetală, concomi­tent cu îmbunătăţirea treptată a calităţii produselor se înregistrau pierderi care au determinat ca o parte din produsele acestei secţii să nu fie rentabile. In această situaţie, biroul organizaţiei de bază a pus în faţa colectivului pentru munca poli­tică de masă, în frunte cu comu­niştii Ion Ardeleanu, Ilie Mircea şi Constantin Bratu, sarcina de a ţine convorbiri, a discuta cu fiecare om, a demonstra prin calcule precise, de unde proveneau pierderile. S-a discutat individual cu oamenii care aveau depăşiri la consumul de ma­teriale. Măsurile tehnico-organizato­­rice şi munca politică au dus la îm­bunătăţirea situaţiei. în cursul acestui an s-a introdus in fabricaţia de serie încălţămintea de tip „Luxus". O dată cu intrarea în funcţiune a liniei tehnologice pentru realizarea noului produs, bi­roul organizaţiei de bază a iniţiat, sistematic, timp de aproape două luni, convorbiri cu grupuri de oa­­meni ai muncii, avînd în faţă mos­­tre etalon ale încălţămintei. Muzica de la om la om a avut ca urm­are îmbunătăţirea calităţii produselor şi faţă de 13 sortimente nerentabile la sfîrşitul anului precedent, secţia în­­călţăminte se prezintă la finele pri­mului semestru a. c. doar cu un sin­gur sortiment nerentabil. In­ prezent, ne îndreptăm atenţia spre un sector al fabricii unde lu­crurile nu merg bine. Este secţia marochinărie. In ciuda rezultatelor bune obţinute în celelalte secţii, aici numărul produselor nerentabila a crescut de la 8, cîte erau la în­ceputul anului, la 23 în prezent. A­­nalizînd această situaţie, comitetul de partid a ajuns la concluzia că utilajele noi cu care a fost dotată secţia nu sunt folosite la întreaga lor capacitate , cadrele tehnico-ingii­nereşti nu se ocupă suficient de or­ganizar­ea muncii. Comitetul de partid a stabilit măsuri care să con­tribuie la îmbunătăţirea muncii în al doilea semestru. Agitaţiei vizuale—spirit combativ Considerînd intim­iin vi­zuală ca una din formele eficiente ale muncii poli­tice de masă, comitetul de partid de la Uzina „Tim­puri net“ foloseşte cu bune rezultate această for­mă de mobilizare a oame­nilor la îndeplinirea sar­cinilor de plan, prin îmbu­nătăţirea continuă a con­ţinutului, prin sporirea combativităţii ei, în ca­drul consfătuirii tovarăşul Vasile Pop, membru al comitetului de partid, spu­nea : Cine vizitează uzina noastră poate iniţial în fiecare secţie şi atelier o agitaţie vizuală concretă, vie. P prin ea popularizăm rezultatele bune obţinute in producţie şi angajamen­tele oamenilor. Practica ne-a demonstrat însă că este bine să folosim agi­taţia vizuală şi pentru com­baterea unor neajunsuri, a neglijenţei şi indisciplinei in producţie. Iată, de pildă, una din lozincile de acest fel: „Nu Urmaţi exemplul tovarăşului Vasile Iliescu care, nerespectînd prevede­rile procesului tehnologic, a rebutat o piesă echiva­ltat cu pierderea a 560 kg fontă". Aşezate vizibil, la locul de muncă al celor in cauză, asemenea lozinci au un efect mobilizator. In fata panourilor, fotomonta­jelor si a lozincilor cri­tice se tin convorbiri in. Sotite de demonstraţii prac­tice. Inginerul sau mais­trul care tine convorbirea explică nu nnnm­î de ce trebuie să fie respectată tehnilngin de fabricaţie, dar demonstrează practic cum pot fi prevenite rebu­turile. De cele mai multe ori au loc dezbateri aprin­se, se fac propuneri, se pun întrebări, se dau răs­punsuri. Adresîndu-se di­rect cu problemele cele mai actuale ale producției fiecărui muncitor, inginer, tehnician, munca politică devine tot mai mult un factor activ, mobilizator al maselor la sporirea eficien­ţei activităţii economice. Disciplina-cerinţă de seamă a bunei desfăşurări a producţiei — un mtunea politică de masat pe care o desfflsoara organizaţiile de bară din întreprinderea noastră, spunea tovarăşa Maria Stolen, secretara comitetului de partid de la Fabrica de tricotaje „Cri­nul", sunt folosite in­ rezultate bune a­­gitaţia Vizuală, convorbirile, gazeta de perete, staţia de radioamplificare ş.a. însoţind măsurile menite să asigure o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, cu o perseverentă muncă poli­tică de masă, am reuşit să îmbunătă­ţim calitatea producţiei. Intrucît în spe­cificul profitlcţiii noastre circa 85 la sută din preţul de Cost II reprezintă ma­teria primă, munca politică a fost şi este îndreptată spre mobilizarea colecti­velor din secţiile de bază pentru redu­cerea consumurilor specifice de materie primă, în condiţiile ridicării continue a calităţii tricotajelor. Au fost introduse şi extinse metode noi de croit care să permită folosirea integrală a tricotului, au fost mecanizate o serie de Operaţii Ş.a. CU toate acestea, realizările nu sunt pe măsura posibilităţilor. O recentă a­­naliză Intr-o şedinţă lărgită a comitetu­lui de partid a arătat ca una din prin­cipalele cauze care frînează sporirea e­­ficienţei activităţii economice în sectoa­rele de bază ale fabricii o constituie In­disciplina din unele secţii şi ateliere. Nu este vorba atei numai de inttrzieri de la program, ci de abateri de la dia­­m­ptina tehnologică, de la normele ele­mentare de muncă, in secţia finisaj, de pildă, nerespectarea cerinţelor elemen­tare de manipulare a tricotului impun renonări­­­le vopsitorle prepararea Chi­micalelor se face uneori la b­limpare, fără respectarea reţelelor, fca urmare anor tricoturi Inegal vopsite) . In secţia confecţii, este irosit t­mnul de lucru prin plimbări fără rost de la un loc la al­tul de muncă. Noi am ajtuns la concluzie că oricit de bine am organiza producţia, dacă nu vom imprima fiecărui muncitor, tehni­cian şi Inginer răspunderea pentru folo­sirea Integrală a timpului de muncă, pentru resnerlarea cu stricleţe a teh­nologiei de fabr­es.îc, nu vom face nas! înainte in imhtunătătirea calităţii produ­selor. Iată de ce, considerind disciplina ca o cerinţă de seamă a bunei desfăşu­rări a producţiei, comitetul şi birourile organizaţiilor de partid au In prezent, in centrul muncii politice de masă, întă­rirea continuă a disciplinei socialiste a muncii. Sarcinile noului cincinal sînt mari şi însufleţitoare. Ele dau un nou impuls activităţii politice şi organiza­torice, stimulează iniţiativa creatoare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. Pentru desfăşurarea largă a forţelor capabile să dezvolte realizările dobîndite în primele şapte luni ale anului în curs, organele şi or­ganizaţiile de partid din Capitală iniţiază variate acţiuni pe linia muncii politice de masă , concursuri ale gazetelor de perete, consfătuiri pe ramuri de producţie pe tema propagandei tehnice, simpozioane, schimburi de experienţă. In condiţiile cînd se introduc metode superioare de organizare a producţiei şi­­ a muncii, cînd întreaga activitate economică este ridi­cată pe un plan mai înalt, munca politică de masă trebuie să militeze pentru ca propunerile, iniţiativele valoroase ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor să fie larg valorificate, să contribuie la stabilirea mă­surilor politice și tehnico-organizatorice menite să a­­sigure îndeplinirea în cele mai bune condițiuni a sar­cinilor de plan pe anul în curs - primul an al cinci­nalului - și pregătirea producţiei anului 1967, V. Pricop Plusuri şi minusuri din programul unei sâptămini la Televiziune tiam despre Cormiha Frumoasa că are o vestită formaţie de căluşari care au redus faima trepidantului nostru joc popular departe, dincolo de hotarele ţării. La Cairo, virtuozitatea flăcăilor din cîmpia Bărăganului a lăsat înmărmurite privirile spectatorilor. Dar aici nu num­ai Jocul se află la loc de cinste. Doina, melodia de dor, cînte­­cul născut chiar acolo sau în împrejurimi sînt la fel de mult îndrăgite. Frumu­­şenii Sînt­ din tată în fiu, şi neîntrecuţi Interpreţi ai cîntecelor populare. Ne-au dovedit-o cu prisosinţă Maria Neieiu şi fiica ei, „eroinele“ emisiunii ,„Rapsozi popu­lari“ de sîmbătă, 1­1 august. Pe semne, realizatorilor nu le-a fost uşor în alegerea celui care trebuia să reprezinte cum se cuvine faima comunei în studioul televi­ziunii. Măria Neieiu însă a confirmat toate speranţele. Premiată în 1951 la un concurs al formaţiilor căminelor culturale, ea­re-a dovedit nu nimai că n-a uitat nimic din repertoriul său de pe atunci, dar că, dimpotrivă, chiar şi l-a îmbogăţit. Şi mai presus de orice, ne-a demonstrat o măiestrie rar întîlnită în mînuirea unui mare număr de instrumente specifice. După ce a cîrilat din gură un crhtec, a in­terpretat la caval „Doina” şi treofa ciobanilor“, la fluier jocul „Omuleţul“, la citeră o „Bătută bătrînească” şi „Hora mare”. Pentru neîntrecutul rapsod — Maria Nereru — astfel de instrumente nu mai au secrete. Atenţie : tonul prezentatorului — folcloristul Constantin Prichici — prea e „pă­rintesc”. Colaboratorii săi nu sînt copii care să poată fi tutuiţi, ci oameni in toa­tă firea­ . I­nteresantă a fost „Tele-encicloped­ia“ de sîmbătă seara. Un sumar e un film închinat vieţii şi activităţii celor doi mari savanţi — Pierre şi Marie Curie, altele trei mai scurte despre Max Reinhardt, Goethe şi Mistieguelt şi unul şti­­inţific realizat pe fluviul Orinoco. Nu am amintit însă tocmai primul punct al „Tele-enciclopediei" : Aman, în 19 august se împlinesc 75 de anii de la moartea marelui nostru pictor. Aşadar, pri­lej de a omagia viaţa şi activitatea sa. Or, tocmai acest film — primul — din SU­­marul „Teiea enciclopediei“ a fost cel mai slab realizat. Autorii s-au mărginit doar la a prezenta cîteva dintre lucrările pictorului aflate la muzeul din Bucureşti. Considerăm că ttu­l suficient.­­ D­ocumente de piatră rămîne în Contin­uare unul dintre punctele de atracţie ale programului televiziunii. Duminică, 14 august, realizatorii emisiunii au refăcut, printr-un montaj de secvenţe sugestive, itinerarul — Călugăreni — Tîrgovişte—Şel­chbăr—Alba Iulia—Gorăslău — Străbătut de armatele lui Mihai Vi­­teaiul şi presărat CU neîntrecute fapte de arme, înscrise cu litere de foc în lătoria patriei. A fost scoasă pregnant în evidenţă (prin comentariu şi imagine) figura ce­lui ce a înfăptuit pentru prima dată unirea, sub un singur domnitor, a celor trei provincii surori : Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. P­e marginea transmisiilor de la Mamaia. Festivalul de muzică uşoară ne-a carti produs dureri de h­ap. Ba se transmite, ba nu se transmite. Vinovat : ploaia. Aşa că ne vom opri la ce ţiu ne-a plăcut din ceea ce, totuşi, am vă­zut. Cînd te obişnuieşti cu transmisii excelente de la Londra, Liverpool sau alte oraşe din străinătate, pretenţiile cresc. Dacă se poate de acolo, de ce nu s-ar putea şi de la Mamaia sau, de pildă, de la stadionul 23 August ? In transmisia de dumi­nică, interpreții, orchestra, totul, au fost prinși de sub același unghi. Unul singur. I Să nu fi fost cu putință mai mult ? ! Unele bîlbîieli aie prezentatorilor sînt Inevitabile. Ca atare scuzabile. Înfăp­tuitorul poate revelul, repara, il credem, acordindu-i circu­tostafite atenuante. IPe Ma­­riela Fetrescu inSă n-am crezut-o, „Perlele” pe care ți le-a oferit au stîrnit ilaritate. Penibil. De unde se vede că nu-i chiar așa simplu să devii prezentator peste noapte, L. Dumitrescu Circulaţia şi şantierele edilitare Dezvoltarea impetuoasă a capi­talei patriei noastre a atras după sine —­ cum era şi firesc ■— creş­terea intensităţii circulaţiei pe toate arterele. Zeci de mii de vehicule, tramvaie, autobuze, troleibuze, autocamioane şi autoturisme stră­bat zi şi noapte oraşul de la un capăt la altul. Cu toate mă­surile luate de organele de stat com­­petente, circulaţia în oraşul Bucu­reşti continuă a fi totuşi o pro­blemă dificilă. Desigur, creşterea numărului mijloacelor de transport, lipsa unor căi magistrale şi circu­lare, existenţa unor treceri de ni­vel învechite, a unor străzi înguste, precum şi a unor pieţe aglomerate, cu capacitate de trafic redusă, sînt cauze care concură la determina­rea acestei situaţii­ Demn de remarcat este faptul că mii şi mii de bucureşteni vin Cu su­gestii privind îmbunătăţirea cir­culaţiei ““ fac propuneri şi observa­ţii critice, întreprind adevărate studii, comunicînd apoi organelor de resort concluziile personale la care au ajuns. Toate acestea reflectă interesul cu care oamenii muncii participă la rezolvarea problemelor de interes generaL La redacţia ziarului nostru sosesc aproape zilnic scrisori pe această temă. Pe baza lot au fost publicate şi numeroase articole. Tovarăşul Ion Mihail, domiciliat in strada Parfumului nr. 39, raionul Tudor Vladimirescu, abordează in Scrisoarea sa — adresată redacţiei — un alt aspect al problemei, depmn de toată atenţia. „Pe lingă cauzele cunoscute — se spune în scrisoarea sa — strangula­rea circulaţiei în anumite puncte ale oraşului mai este determinată şi de alte motive: existenţa unui mare număr de şantiere pentru moderni­zarea căilor de acces, lucrări de ca­nalizare, termoficate etc. Desigur, a­­semei­ea lucrări sînt absolut nece­sare şi este lăudabil faptul că numă­rul lor creşte. Aş aminti numai cî­teva cunoscute de mine: pe Strada Nerva Traian, pe bd. Bucureştii Noi, splaiul Unirii şi multe, multe altele. NU putem fi insă de acord cu rit­mul extrem de lent în care se lu­crează pe unele dintre ele. Este a­­devărat, unele sînt lucrări de pro­porţii mai mari, dar dacă am conta­biliza zilele disponibile de la deschi­derea şantierelor respective, ajun­gem la concluzia că termenele de executare puteau fi mult mai scurte. La unele se observă zile în şir nu­mai o activitate sporadică, iar altele par pur şi simplu abandonate. Este ştiut faptul că, pe toată această pe­rioadă de timp, în aceste puncte, circulaţia este ştrangulată, condu­cătorii auto fiind puşi în situaţia să facă adevărate exhibiţii, care duc, neîndoielnic, chiar şi la unele acci­dente Personal, nu pot să vin cu nişte exemple concrete de întirzieri negistificate. Sînt însă de părere că nici un asemenea şantier de lucru nu trebuie deschis fără o pregătiri tehnico-materială amănunţită, com­pletă, care să asigure mijloacele ne­cesare desfăşurării lucrărilor fără nici o înterupere şi în termenul fixat. De asemenea, şantierele des­chise in punctele nodale ale circu­laţiei să fie executate cu maximum de intensitate, intr-un termen cit mai scurt". Sînt, într-adevăr, cîteva observaţii judicioase, de care să ţină seama toate întreprinderile care deschid asemenea şantiere de lucru. Apli­cate în practică, eie vor duce, ne­îndoielnic, la îmbunătăţirea circula­ţiei pe căile rutiere ale oraşului nostru. M. P. Dotări în școli In toate raioanele Ca fit tetei se desfă­șoară, în aceste ziiej o ifitefisă act­itate de pregătire a sediticjt pentru dttefUde* tea no­ulm an de învftţărtitnt, in atest scop, comitetul executiv al Sfatului popular al raionului IO Februarie a alo­­cat suma de 400 r­eri tei pentru inze&ttă­­rea școlilor cu rfîonwe? m­odcrn, $colile generale nr iis. 154, iaa, i«7 nu vnmit 500 de bănci noi Pentru dotfr­ea laboratoarelof din $Cell cu material didactic, a fo&t contractat material didactic in valoare de eco lei. De asemenea, pentru procurar­ed. cărților beletristice necesare biblioteci­lor școlare, s-a alocat­­ suma de peste 100 oop lei din bugetul sfatului popular tttWildl.

Next