Informatia Bucureştiului, august 1966 (Anul 14, nr. 4036-4060)
1966-08-16 / nr. 4049
Paga 2-at ACTUALITATEA CULTURALA flefiector Informarea sâ fie de vină? Tn numerele de sîmbătă, 13 august, două publicaţii şi-au informat cititorii in legătură cu recordul mondial de şedere sub pămînt. Numai că parcurgînd rîndurile scrise în „Flacăra” şi în „Magazin“, cititorul rămîne nedumerit. $î iată de ce * — „Magazin“ vorbeşte de David Lafferty, iar „Flacăra" de David Hafferty. — Prima publicaţie aminteşte că eroul a stat în grotă la adincimea de 115 metri, cea de a doua — la 122 metri. — Revista „Magazin” precizează în legătură cu relaţiile telefonice cu cel din adînc : „Discuţiile prin fir — întotdeauna cu aceeaşi persoană, G. Robeston, administratorul grotei — nu trebuia să dea nici o indicaţie privitor la trecerea timpului şi la evenimentele care aveau loc în afara. Izolarea trebuia să fie completă”. In continuare se aminteşte că de abia în a 127-a zi i s-a permis soţiei sale să discute cu el la telefon. — „Flacăra“, în aceastfi chestiune, afirmă : „In acest răstimp, soţia sa l-a pus la curent, prin telefon, cu ultimele evenimente, printre care rezultatul alegerilor generale din Anglia şî cei ai Campionatului mondial de fotbal". Cam multe nepotriviri In puţine rînduri ? Oare informarea s& fie de vină ? D. S. Soarele -organizator de expoziţii Ştirea că în vitrinele de la Institutul de arhitectură se vor organiza periodic expoziţii pe diferite teme sa confirmat doar In parte* spre dezamăgirea bucureştenilor dornici de cit mai multe vernisaje, în ultimele 14 luni, au fost orgtifiizfttH numai două expoziţii.* prima „Construcţii noi un flutur feliu şi a doua „Proiectele studenţilor de la ArhitecturăDeci cam aflu la 7 luni. ...Şi cînd te gîndeşti că in acest timp tn Capitală au fost construite citeva mii de apartamente. Rebus M. S. cu anemone Este necesar cMettdata ca greşelile de tipar (clnd sunt mal multe şi esenţiale In special) să fie Înscrise Intr-o erată. Cum poate fi găsită erata ? Foarte simplu. Intre una din coperte şl restul cărţii — de obicei la sfîrşit. Ei ! Dar ce te faci atunci cînd cartea nu are copertă sau clnd cartea nu este decit o carte poştală ?... Ce nevoie are o carte poştală de ERATĂ o SS Întrebaţi 7 Uite că are ! Priviţi-ile cu atenţie pe cele emise de Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (C-da 65105 — BT III 1966 — 400 000 ex. N.I. 17 cod 63/66) In care este reprodus tabloul „ANEMONE* al pictorului Şt. Luchian, cu indicaţia „ANEMONE“ N. Grigorescu. Ei ! Nu este nevoie de erată ? Este. Dar unde s-o punem ? Poate cei vizaţi vor emite un supliment special. Insă istoria nu se termină aci ! Revista „Filatelia”, organ de specialitate, ii anunţă apariţia sub denumirea de „IMORTELE“ de Şt. Luchian, deşi acest tablou este cu totul altul decit „ANEMONE” reprodus pe cartea poştală ! Mai bine se apela la revista „Rebus” ! Aurel Smaranda . „Momente din istoria Partidului Comunist Român“ In aceste zile premergătoare aniversării eliberării patriei de sub jugul fascist — ziua de 23 August— Editura politică a publicat o culegere de articole cuprinzând câteva dintre momentele luptei eroice duse de-a lungul deceniilor de Partidul Comunist Român. Autorii culegerii, majoritatea militanţi de frunte ai mişcării muncitoreşti, ai partidului comunist, realizează treceri în revistă, din diferite perioade, a situaţiei social-economice a României burghezo-moşiereşti, sintetizează evoluţia luptei de clasă şi relatează convingătoare fapte la a căror desfăşurare au fost martori şi participanţi. Primul articol al culegerii se opreşte asupra grevei generale din octombrie 1920, făcând o incursiune în structura societăţii din acea vreme, analizînd factorii care au determinat puternicul avînt revoluţionar al unor mase tot mai largi ale populaţiei, avint ce a culminat cu greva generală din toamna anului 1920. Merited pe firul logic al desfăşurării evenimentelor, cel de-al doilea articol , „Momente din perioada Congresului I al P.C.R.“ se opreşte asupra procesului de radicalizare a proletariatului, asupra manifestărilor tot mai hotărâte ale militanţilor revoluţionari, ale muncitorilor înaintaţi, care cereau transformarea partidului socialist într-un partid de avangardă al clasei muncitoare, înarmat cu învăţătura marxist - leninistă. Punctind momentele ce au premers Congresul de înfiinţare a P.C.R., autorii relatează fapte ce dovedesc tăria celor ce au votat pentru partidul revoluţionar al clasei muncitoare. De pildă, redarea acelui episod petrecut la momentul arestării congresiştilor, care şi-au afirmat şi in faţa opresorilor în mod deschis hotărîrea luată. „Rînd pe rînd, cei mai mulţi congresişti, cu ochii strălucind de o bucurie lăuntrică, treceau in partea stingă, punînduşi cu mlndrie semnătura in registru, ca pentru a pecetlui măreaţa operă Înfăptuită“. Sunt relatate,in alte articole, momente ale luptelor din 1933 ale muncitorilor petrolişti din Valea Prahovei şi ale muncitorilor ceferişti, de la marile manifestaţii ce au avut loc in Bucureşti in 1936, de la alegerile parlamentare parţiale din februarie 1936 — pagini din istoria glorioasa şi eroică a clasei noastre muncitoare. Alte articole sunt Consacrate tradiţiilor internaţionaliste ale Partidului Comunist Român şi luptei pentru unitatea clasei muncitoare. Aflîndu-ne in ajunul zilei de 23 August, ne permitem a ne opri asupra următoarelor două articole din culegere : „Momente din activitatea P.C.R. In preajma celui de-al doilea război mondial“ şi „P.C.R. —*• militant consecvent pentru făurirea Frontului unic muncitoresc“. In grelele condiţii ale ilegalităţii, infruntând cu eroism prigoana dezlănţuită împotriva sa, partidul comunist a acţionat ca avangardă a mişcării antifasciste, militanil pentru unitatea de acţiune a forţelor democratice, patriotice, progresiste, pentru democraţie, independenţă naţională şi integritatea teritorială a ţării. Partidul a iniţiat acţiuni de luptă în mai toate oraşele ţării şi nn numeroase aşezări săteşti. Imbogaţindu-şi experienţa, tribinind metodele ilegale de luptă cu cele legale şi semilegale, P.C.R. a iniţiat crearea, a condus sau influenţat un şir de organizaţii cu caracter de clasă, prin care a lărgit legăturile cu diferite pături ale opiniei publice, a atras noi pături in lupta antifascistă. Analizînd desfăşurarea evenimentelor autorii punctează etapele care au dus, în cele din urmă, la realizarea unităţii de luptă a clasei muncitoare „coloana vertebrală a unirii tuturor forţelor patriotice şi democratice pentru înfăptuirea insurecţiei armate...* Răsturnarea dictaturii fasciste şi eliberarea ţării de ocupaţia străină au marcat Începutul revoluţiei populare, antiimperialiste, în România, inaugurând o nouă etapă în dezvoltarea ţării. In anii ce au urmat insurecţiei armate, ani de strălucite victorii, s-au manifestat cu putere bogata experienţă dobindită de partidul comunist in timpul bătăliilor antifasciste, forţa organizatorică, prestigiul, autoritatea şi influentara politică in rîndurile celor ce muncesc. Trecerea in revistă a unor momente din trecutul glorios de luptă al partidului — instrument de educaţie partinicâ şi patriotică — însufleţeşte clasa muncitoare, pe toţi oamenii muncii în opera de făurire a socialismului şî comunismului, ideal căruia şi-au consacrat viaţa cei mai buni fii ai poporului nostru. S. D. PE ECRANE. »»Urme în ocean“ Alcătuit după o cunoscută reletă a filmelor de spionaj, „Urme d in ocean“ nu dovedește deloc strădaniile creatorilor — scenariștii Doris Vasilev — Kiril Rupapiit și regizorul Oleg Nikolaenski — de a evada cit de cit din tipic, cu toate că reluarea unor teme des intilnite ar trebui să oblige pe realizatori la o rezolvare scenaristică inedită, la întrebuinţarea unui limbaj cinematografic mai puţin comun. Nu un asemenea fel au urmărit ei, probabil, ci relatarea cuminte a unei intimplări menite să dezvăluie spectatorului abilitatea si inteligenta cu care îşi Îndeplinesc misiunile organele securităţii sovietice fată de spionajul străin. Din acest sens autorii filmului reuşesc. Creează o acţiune destul de închegată care se derulează la început lent, acîrmulind o serie de elemente care in mod normal pregătesc publicul pentru „explozia“ din final. Este adevărat că nu toate secvenţele, unele chiar prea lungi, se încadrează riguros in desfăşurarea acţiunii si tot atit de adevărat este că nu au fost suficient exploatate datele puse la îndemină de scenarii. De pildă, filmările subacvatice, cînd scafandrii experimentează noul costum jinduit de agenţii spionajului străin, sau acţiunile frumoasei aspirante Balaşova. De fapt Balaşova este personajul central, toate „firele" trebuind, după părerea noastră, să ducă la ea. Nu era nevoie ca acţiunea să se difuzeze prea mult dincolo de persoana ei asa cum se Intimplă un film. Concentrarea atenţiei şi mai strictă in jurul eroinei ar fi pregătit, credem, mai spectaculos lovitura din final, de altfel destul de bine realizată: spionna... nu este spinană. C'artea cea mai interesantă a filmului — finalul ce înscrie eşecul spionilor străini — se desfăşoară intr-un ritm precipitat, are nerv şi neprevăzut. Cottsemnăm de asemenea lipsa de ostentaţie cu care creatorii subliniază In mod firesc, unele dintre Cauzele superiorităţii lucrătorilor sovietici din securitate, patriotismul de care sînt animali, ajutorul pe care-l primesc, la nevoie, din partea cetăţenilor Sovietici. (vezi pe scafandrul Kondratev care, un fele ghid fulgerător situaţia disperată, îşi pune viaţa în pericol pentru a prinde spionul deşi e grav bolnav, deşi nu lucrează în securitate). Evident că după prinderea spionilor secvenţele cinci Balaşova — (de fapt locotenentul major de securitate Skuratova) — dă raportul de îndeplinire a misiunii par lipite, de prisos, diminuează intensitatea finalului. T. Botez Balaşova face cunoştinţă cu echipajul A apărut: „Lupta de clasă“ nr. 8 Fititon,îl: Mărea sărbătoare naţională a poporului români Gheorghe Manea, Constantin Aramă: Creaţia ştiinţifică şi progresul tehnic; Gheorghe Călin: Forţa dinamică a organizaţiilor de partidConstantin Florea: Centenarul primului Congres muncitoresc internaţional ; Mircea Oprişan: Integrare şi concurenţă. PROBLEME ALE CERCETĂRII SOCIOLOGICE Mihail Cernea: Concepţie şi metoda în cercetarea sociologică Nicolae Kallos, Achim Mihu, Andrei Roth , liftele constatări privind cultura profesională şi generală a studenţilor la Universitatea din Cluj. PUNCTE DE VEDERE Haralambie Popescu: Cercetarea aplicativă în rafinării,• Constantin Pintilie: Proiectele şi examenul de stat în învăţămîntul superior economic î Savin Bratu: Profilul intelectual al studentului din facultăţile de filologie ■, Mircea Handoca: Textul literar în manualul de liceu CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE N. Copoiu: Un nou volum din Istoria presei socialiste şi muncitoreşti din Roimtânia. Pe marginea umei consfătuiri organizată de Comitetul raional de partid Tudor Vladimirescu Forme variate, eficiente, in munca politică de masă Comitetul raional de partid Tudor Vladimirescu a organizat, în urmă cu citeva zile, o consfătuire cu tema : „Forme variate, eficiente, în munca politică de masă ^__In cadrul acestui schimb de păreri, după ce au fost relevate succesele obţinute de întreprinderile raionului în primul semestru, au luat cuvîntul, evidenţiind propria lor experienţă, secretari ai comitetelor şi birourilor organizaţiilor de partid, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, propagandişti cu experienţă, responsabili ai gazetelor de perete ş.a. Publicăm cîteva dintre intervenţiile participanţilor la consfătuire, in strinsă legătură cu In toate organizaţiile de bază de la Fabrica de pielărie şi încălţăminte „Flacăra roşie", spunea tov. Ion Carpen, membru al comitetului de partid, au fost formate colective pentru munca politică de masă, în componenţa cărora se află cele mai bune cadre din conducerea secţiilor şi sectoarelor, comunişti şi tovarăşi din activul fără partid — ingineri, tehnicieni, economişti, maiştri, şefi de echipă. Aceste colective sunt instruite de către comitetul de partid pentru cunoaşterea problemelor pe ansamblul fabricii, de birourile organizaţiilor de bază cu problemele concrete ale locurilor de muncă respective, încă din prima lună a anului am orientat munca politică spre cîteva obiective precise : atragerea tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la o mai bună organizare a producţiei i întărirea disciplinei tehnologice şi a muncii în fiecare secţie şi atelier ■, cunoaşterea caracAngajamentele luate în întrecerea socialistă şi realizările obţinute de metalurgiştii de la Uzina „Timpuri noi" sunt consemnate de agitaţia vizuală concretă, vie, în toate secţiile şi atelierele,teristicilor tehnico-funcţionale ale noilor utilaje cu care a fost dotată întreprinderea , îmbunătăţirea calităţii producţiei prin sporirea exigenţei faţă de lucrul executat de către fiecare muncitor. Fireşte, stabilind principalele obiective ale muncii politice de masă, comitetul de partid a îndrumat birourile organizaţiilor de bază să aibă in vedere sarcinile specifice fiecărui loc de muncă. Aşa, de pildă, în primul trimestru al anului, în secţia tăbăcărie vegetală, concomitent cu îmbunătăţirea treptată a calităţii produselor se înregistrau pierderi care au determinat ca o parte din produsele acestei secţii să nu fie rentabile. In această situaţie, biroul organizaţiei de bază a pus în faţa colectivului pentru munca politică de masă, în frunte cu comuniştii Ion Ardeleanu, Ilie Mircea şi Constantin Bratu, sarcina de a ţine convorbiri, a discuta cu fiecare om, a demonstra prin calcule precise, de unde proveneau pierderile. S-a discutat individual cu oamenii care aveau depăşiri la consumul de materiale. Măsurile tehnico-organizatorice şi munca politică au dus la îmbunătăţirea situaţiei. în cursul acestui an s-a introdus in fabricaţia de serie încălţămintea de tip „Luxus". O dată cu intrarea în funcţiune a liniei tehnologice pentru realizarea noului produs, biroul organizaţiei de bază a iniţiat, sistematic, timp de aproape două luni, convorbiri cu grupuri de oameni ai muncii, avînd în faţă mostre etalon ale încălţămintei. Muzica de la om la om a avut ca urmare îmbunătăţirea calităţii produselor şi faţă de 13 sortimente nerentabile la sfîrşitul anului precedent, secţia încălţăminte se prezintă la finele primului semestru a. c. doar cu un singur sortiment nerentabil. In prezent, ne îndreptăm atenţia spre un sector al fabricii unde lucrurile nu merg bine. Este secţia marochinărie. In ciuda rezultatelor bune obţinute în celelalte secţii, aici numărul produselor nerentabila a crescut de la 8, cîte erau la începutul anului, la 23 în prezent. Analizînd această situaţie, comitetul de partid a ajuns la concluzia că utilajele noi cu care a fost dotată secţia nu sunt folosite la întreaga lor capacitate , cadrele tehnico-ingiinereşti nu se ocupă suficient de organizarea muncii. Comitetul de partid a stabilit măsuri care să contribuie la îmbunătăţirea muncii în al doilea semestru. Agitaţiei vizuale—spirit combativ Considerînd intimiin vizuală ca una din formele eficiente ale muncii politice de masă, comitetul de partid de la Uzina „Timpuri net“ foloseşte cu bune rezultate această formă de mobilizare a oamenilor la îndeplinirea sarcinilor de plan, prin îmbunătăţirea continuă a conţinutului, prin sporirea combativităţii ei, în cadrul consfătuirii tovarăşul Vasile Pop, membru al comitetului de partid, spunea : Cine vizitează uzina noastră poate iniţial în fiecare secţie şi atelier o agitaţie vizuală concretă, vie. P prin ea popularizăm rezultatele bune obţinute in producţie şi angajamentele oamenilor. Practica ne-a demonstrat însă că este bine să folosim agitaţia vizuală şi pentru combaterea unor neajunsuri, a neglijenţei şi indisciplinei in producţie. Iată, de pildă, una din lozincile de acest fel: „Nu Urmaţi exemplul tovarăşului Vasile Iliescu care, nerespectînd prevederile procesului tehnologic, a rebutat o piesă echivaltat cu pierderea a 560 kg fontă". Aşezate vizibil, la locul de muncă al celor in cauză, asemenea lozinci au un efect mobilizator. In fata panourilor, fotomontajelor si a lozincilor critice se tin convorbiri in. Sotite de demonstraţii practice. Inginerul sau maistrul care tine convorbirea explică nu nnnmî de ce trebuie să fie respectată tehnilngin de fabricaţie, dar demonstrează practic cum pot fi prevenite rebuturile. De cele mai multe ori au loc dezbateri aprinse, se fac propuneri, se pun întrebări, se dau răspunsuri. Adresîndu-se direct cu problemele cele mai actuale ale producției fiecărui muncitor, inginer, tehnician, munca politică devine tot mai mult un factor activ, mobilizator al maselor la sporirea eficienţei activităţii economice. Disciplina-cerinţă de seamă a bunei desfăşurări a producţiei — un mtunea politică de masat pe care o desfflsoara organizaţiile de bară din întreprinderea noastră, spunea tovarăşa Maria Stolen, secretara comitetului de partid de la Fabrica de tricotaje „Crinul", sunt folosite in rezultate bune agitaţia Vizuală, convorbirile, gazeta de perete, staţia de radioamplificare ş.a. însoţind măsurile menite să asigure o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, cu o perseverentă muncă politică de masă, am reuşit să îmbunătăţim calitatea producţiei. Intrucît în specificul profitlcţiii noastre circa 85 la sută din preţul de Cost II reprezintă materia primă, munca politică a fost şi este îndreptată spre mobilizarea colectivelor din secţiile de bază pentru reducerea consumurilor specifice de materie primă, în condiţiile ridicării continue a calităţii tricotajelor. Au fost introduse şi extinse metode noi de croit care să permită folosirea integrală a tricotului, au fost mecanizate o serie de Operaţii Ş.a. CU toate acestea, realizările nu sunt pe măsura posibilităţilor. O recentă analiză Intr-o şedinţă lărgită a comitetului de partid a arătat ca una din principalele cauze care frînează sporirea eficienţei activităţii economice în sectoarele de bază ale fabricii o constituie Indisciplina din unele secţii şi ateliere. Nu este vorba atei numai de inttrzieri de la program, ci de abateri de la diamptina tehnologică, de la normele elementare de muncă, in secţia finisaj, de pildă, nerespectarea cerinţelor elementare de manipulare a tricotului impun renonările vopsitorle prepararea Chimicalelor se face uneori la blimpare, fără respectarea reţelelor, fca urmare anor tricoturi Inegal vopsite) . In secţia confecţii, este irosit tmnul de lucru prin plimbări fără rost de la un loc la altul de muncă. Noi am ajtuns la concluzie că oricit de bine am organiza producţia, dacă nu vom imprima fiecărui muncitor, tehnician şi Inginer răspunderea pentru folosirea Integrală a timpului de muncă, pentru resnerlarea cu stricleţe a tehnologiei de fabres.îc, nu vom face nas! înainte in imhtunătătirea calităţii produselor. Iată de ce, considerind disciplina ca o cerinţă de seamă a bunei desfăşurări a producţiei, comitetul şi birourile organizaţiilor de partid au In prezent, in centrul muncii politice de masă, întărirea continuă a disciplinei socialiste a muncii. Sarcinile noului cincinal sînt mari şi însufleţitoare. Ele dau un nou impuls activităţii politice şi organizatorice, stimulează iniţiativa creatoare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. Pentru desfăşurarea largă a forţelor capabile să dezvolte realizările dobîndite în primele şapte luni ale anului în curs, organele şi organizaţiile de partid din Capitală iniţiază variate acţiuni pe linia muncii politice de masă , concursuri ale gazetelor de perete, consfătuiri pe ramuri de producţie pe tema propagandei tehnice, simpozioane, schimburi de experienţă. In condiţiile cînd se introduc metode superioare de organizare a producţiei şi a muncii, cînd întreaga activitate economică este ridicată pe un plan mai înalt, munca politică de masă trebuie să militeze pentru ca propunerile, iniţiativele valoroase ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor să fie larg valorificate, să contribuie la stabilirea măsurilor politice și tehnico-organizatorice menite să asigure îndeplinirea în cele mai bune condițiuni a sarcinilor de plan pe anul în curs - primul an al cincinalului - și pregătirea producţiei anului 1967, V. Pricop Plusuri şi minusuri din programul unei sâptămini la Televiziune tiam despre Cormiha Frumoasa că are o vestită formaţie de căluşari care au redus faima trepidantului nostru joc popular departe, dincolo de hotarele ţării. La Cairo, virtuozitatea flăcăilor din cîmpia Bărăganului a lăsat înmărmurite privirile spectatorilor. Dar aici nu numai Jocul se află la loc de cinste. Doina, melodia de dor, cîntecul născut chiar acolo sau în împrejurimi sînt la fel de mult îndrăgite. Frumuşenii Sînt din tată în fiu, şi neîntrecuţi Interpreţi ai cîntecelor populare. Ne-au dovedit-o cu prisosinţă Maria Neieiu şi fiica ei, „eroinele“ emisiunii ,„Rapsozi populari“ de sîmbătă, 11 august. Pe semne, realizatorilor nu le-a fost uşor în alegerea celui care trebuia să reprezinte cum se cuvine faima comunei în studioul televiziunii. Măria Neieiu însă a confirmat toate speranţele. Premiată în 1951 la un concurs al formaţiilor căminelor culturale, eare-a dovedit nu nimai că n-a uitat nimic din repertoriul său de pe atunci, dar că, dimpotrivă, chiar şi l-a îmbogăţit. Şi mai presus de orice, ne-a demonstrat o măiestrie rar întîlnită în mînuirea unui mare număr de instrumente specifice. După ce a cîrilat din gură un crhtec, a interpretat la caval „Doina” şi treofa ciobanilor“, la fluier jocul „Omuleţul“, la citeră o „Bătută bătrînească” şi „Hora mare”. Pentru neîntrecutul rapsod — Maria Nereru — astfel de instrumente nu mai au secrete. Atenţie : tonul prezentatorului — folcloristul Constantin Prichici — prea e „părintesc”. Colaboratorii săi nu sînt copii care să poată fi tutuiţi, ci oameni in toată firea . Interesantă a fost „Tele-enciclopedia“ de sîmbătă seara. Un sumar e un film închinat vieţii şi activităţii celor doi mari savanţi — Pierre şi Marie Curie, altele trei mai scurte despre Max Reinhardt, Goethe şi Mistieguelt şi unul ştiinţific realizat pe fluviul Orinoco. Nu am amintit însă tocmai primul punct al „Tele-enciclopediei" : Aman, în 19 august se împlinesc 75 de anii de la moartea marelui nostru pictor. Aşadar, prilej de a omagia viaţa şi activitatea sa. Or, tocmai acest film — primul — din SUmarul „Teiea enciclopediei“ a fost cel mai slab realizat. Autorii s-au mărginit doar la a prezenta cîteva dintre lucrările pictorului aflate la muzeul din Bucureşti. Considerăm că ttul suficient. Documente de piatră rămîne în Continuare unul dintre punctele de atracţie ale programului televiziunii. Duminică, 14 august, realizatorii emisiunii au refăcut, printr-un montaj de secvenţe sugestive, itinerarul — Călugăreni — Tîrgovişte—Şelchbăr—Alba Iulia—Gorăslău — Străbătut de armatele lui Mihai Viteaiul şi presărat CU neîntrecute fapte de arme, înscrise cu litere de foc în lătoria patriei. A fost scoasă pregnant în evidenţă (prin comentariu şi imagine) figura celui ce a înfăptuit pentru prima dată unirea, sub un singur domnitor, a celor trei provincii surori : Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Pe marginea transmisiilor de la Mamaia. Festivalul de muzică uşoară ne-a carti produs dureri de hap. Ba se transmite, ba nu se transmite. Vinovat : ploaia. Aşa că ne vom opri la ce ţiu ne-a plăcut din ceea ce, totuşi, am văzut. Cînd te obişnuieşti cu transmisii excelente de la Londra, Liverpool sau alte oraşe din străinătate, pretenţiile cresc. Dacă se poate de acolo, de ce nu s-ar putea şi de la Mamaia sau, de pildă, de la stadionul 23 August ? In transmisia de duminică, interpreții, orchestra, totul, au fost prinși de sub același unghi. Unul singur. I Să nu fi fost cu putință mai mult ? ! Unele bîlbîieli aie prezentatorilor sînt Inevitabile. Ca atare scuzabile. Înfăptuitorul poate revelul, repara, il credem, acordindu-i circutostafite atenuante. IPe Mariela Fetrescu inSă n-am crezut-o, „Perlele” pe care ți le-a oferit au stîrnit ilaritate. Penibil. De unde se vede că nu-i chiar așa simplu să devii prezentator peste noapte, L. Dumitrescu Circulaţia şi şantierele edilitare Dezvoltarea impetuoasă a capitalei patriei noastre a atras după sine — cum era şi firesc ■— creşterea intensităţii circulaţiei pe toate arterele. Zeci de mii de vehicule, tramvaie, autobuze, troleibuze, autocamioane şi autoturisme străbat zi şi noapte oraşul de la un capăt la altul. Cu toate măsurile luate de organele de stat competente, circulaţia în oraşul Bucureşti continuă a fi totuşi o problemă dificilă. Desigur, creşterea numărului mijloacelor de transport, lipsa unor căi magistrale şi circulare, existenţa unor treceri de nivel învechite, a unor străzi înguste, precum şi a unor pieţe aglomerate, cu capacitate de trafic redusă, sînt cauze care concură la determinarea acestei situaţii Demn de remarcat este faptul că mii şi mii de bucureşteni vin Cu sugestii privind îmbunătăţirea circulaţiei ““ fac propuneri şi observaţii critice, întreprind adevărate studii, comunicînd apoi organelor de resort concluziile personale la care au ajuns. Toate acestea reflectă interesul cu care oamenii muncii participă la rezolvarea problemelor de interes generaL La redacţia ziarului nostru sosesc aproape zilnic scrisori pe această temă. Pe baza lot au fost publicate şi numeroase articole. Tovarăşul Ion Mihail, domiciliat in strada Parfumului nr. 39, raionul Tudor Vladimirescu, abordează in Scrisoarea sa — adresată redacţiei — un alt aspect al problemei, depmn de toată atenţia. „Pe lingă cauzele cunoscute — se spune în scrisoarea sa — strangularea circulaţiei în anumite puncte ale oraşului mai este determinată şi de alte motive: existenţa unui mare număr de şantiere pentru modernizarea căilor de acces, lucrări de canalizare, termoficate etc. Desigur, asemeiea lucrări sînt absolut necesare şi este lăudabil faptul că numărul lor creşte. Aş aminti numai cîteva cunoscute de mine: pe Strada Nerva Traian, pe bd. Bucureştii Noi, splaiul Unirii şi multe, multe altele. NU putem fi insă de acord cu ritmul extrem de lent în care se lucrează pe unele dintre ele. Este adevărat, unele sînt lucrări de proporţii mai mari, dar dacă am contabiliza zilele disponibile de la deschiderea şantierelor respective, ajungem la concluzia că termenele de executare puteau fi mult mai scurte. La unele se observă zile în şir numai o activitate sporadică, iar altele par pur şi simplu abandonate. Este ştiut faptul că, pe toată această perioadă de timp, în aceste puncte, circulaţia este ştrangulată, conducătorii auto fiind puşi în situaţia să facă adevărate exhibiţii, care duc, neîndoielnic, chiar şi la unele accidente Personal, nu pot să vin cu nişte exemple concrete de întirzieri negistificate. Sînt însă de părere că nici un asemenea şantier de lucru nu trebuie deschis fără o pregătiri tehnico-materială amănunţită, completă, care să asigure mijloacele necesare desfăşurării lucrărilor fără nici o înterupere şi în termenul fixat. De asemenea, şantierele deschise in punctele nodale ale circulaţiei să fie executate cu maximum de intensitate, intr-un termen cit mai scurt". Sînt, într-adevăr, cîteva observaţii judicioase, de care să ţină seama toate întreprinderile care deschid asemenea şantiere de lucru. Aplicate în practică, eie vor duce, neîndoielnic, la îmbunătăţirea circulaţiei pe căile rutiere ale oraşului nostru. M. P. Dotări în școli In toate raioanele Ca fit tetei se desfășoară, în aceste ziiej o ifitefisă actitate de pregătire a sediticjt pentru dttefUde* tea noulm an de învftţărtitnt, in atest scop, comitetul executiv al Sfatului popular al raionului IO Februarie a alocat suma de 400 reri tei pentru inze&ttărea școlilor cu rfîonwe? modcrn, $colile generale nr iis. 154, iaa, i«7 nu vnmit 500 de bănci noi Pentru dotfrea laboratoarelof din $Cell cu material didactic, a fo&t contractat material didactic in valoare de eco lei. De asemenea, pentru procurared. cărților beletristice necesare bibliotecilor școlare, s-a alocat suma de peste 100 oop lei din bugetul sfatului popular tttWildl.