Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)
1968-09-30 / nr. 4703
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVII Nr. 4703 4 PAGINI 30 BANI Luni 30 sept. 1968 Din activitatea Comitetului de direcţie de la „Electrofar" In centrul atenţiei problemele curente, dar şi obiectivele de perspectivă Deşi au trecut doar cîteva luni de la înfiinţarea comitetelor de direcţie din unităţile economice noile organisme de conducere colectivă s-au integrat în problemele complexe şi multilaterale ale activităţii întreprinderilor. Acţionînd cu competenţă şi operativitate pentru buna desfăşurare a muncii, analizînd şi stabilind în colectiv măsurile menite să ridice continuu eficienţa economică a activităţii, comitetele de miectic se - - •* * r n\ * • '"« propria lor activitate, să o adapteze în mai mare măsură necesităţilor şi specificului unităţii economice pe care o conduc. Asemenea concluzii se desprind pregnant şi din discuţia purtată de un colaborator al ziarului nostru cu membri ai Comitetului de direcţie de la întreprinderea „ELECTROFAR“ : —Cuprinderea prin activitatea desfăşurată a problemelor majore reieşite din necesităţile reale, concrete, specifice fabricii noastre, îmbinarea rezolvării sarcinilor curente cu o lucidă preocupare pentru dezvoltarea în perspectivă a producţiei, iată pe scurt modul în care şi-a propus să acţioneze comitetul nostru de direcţie, precizează inginerul N. Papagheorghe, directorul întreprinderii. O mare importanţă o are în acest context — continuă d-sa — desprinderea şi rezolvarea operativă a acelei probleme care deşi aparent de mai mică importanţă — poate determina buna desfăşurare a activităţii în ansamblu. Am să argumentez această idee prezentînd un exemplu din experienţa noastră. După cum se ştie producţia de lămpi fluorescente şi lămpi cu vapori de mercur realizată la „Electrofar“ s-a du rat în ultimii ani, iar producţia de balasturi (bobine de şoc pentru lămpi) este acum de patru ori mai mare. Spaţiul de depozitare îl aveam însă calculat pentru producţia normală, el fiind chiar diminuat, la un moment dat, din cauza lucrărilor de construcţie ce se desfăşoară în vederea extinderii fabricii. Se impunea deci luarea unor măsuri urgente, hotărite, pentru a se putea conserva materiile prime, materialele şi produsele realizate. Rezolvarea acestei probleme s-a aflat la un moment dat în atenţia noastră. Soluţiile preconizate au fost dezbătute în comitetul de direcţie care a stabilit să se construiască barăci metalice. Datorită sprijinului primit şi din partea ministerului nostru acestea vor fi date curînd în folosinţă. Ele vor acoperi însă doar necesităţile de moment ale întreprinderii. Iată de ce în aceeaşi şedinţă, am adoptat şi un plan de măsuri pentru asigurarea condiţiilor de conservare a materialelor şi utilajelor pînă la finele anului 1969. Printre problemele ce urmează a fi dezbătute de comitetul nostru de direcţie se află, de pildă, analiza realizării planului de investiţii pe 9 luni şi adoptarea planului de măsuri pentru realizarea planului anual de investiţii şi punere în funcţiune, examinarea măsurilor privind depăşirea planului de export, analizarea structurii preţului de cost şi adoptarea de măsuri privind reducerea sa continuă pînă in 1970 şi după această dată. De asemenea, aş aminti doar adoptarea planului tematic de cercetări tehnico-ştiinţifice pînă în 1970, cercetare ce va fi efectuată în laboratoarele întreprinderii şi în colaborare cu Institutul de fizică al Academiei şi institutele departamentale, precum şi stabilirea principalelor produse noi ce se propun a se asimila în viitor. Rezolvarea problemelor majore, curente şi de perspectivă, grija pentru ca nici un aspect oricît de mărunt al activităţii fabricii să nu fie omis din programul activităţii comitetului de direcţie, se reflectă şi in bilanţul activităţii întreprinderii. Iată ce aflăm în această privinţă. — La fiecare şedinţă ţinută la sfîrşit de lună — precizează tov. Ion Badea, director adjunct — se analizează modul în care au fost îndepliniţi principalii indicatori de plan din luna respectivă şi măsurile necesare pentru luna următoare. Totodată, directorul prezintă o informare cu privire la problemele rezolvate în perioadele dintre şedinţele comitetului. Din informarea prezentată în luna trecută, de pildă, reiese că în perioada 1 ianuarie — 31 august a.c. deşi sarcinile au fost mult mai mari ca în aceeaşi perioadă a anului trecut planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 100,25 la sută, planul producţiei marfă — 100,19 la sută, planul de beneficii în proporţie de 100,42 la sută, iar sarcina de reducere a preţului de cost a fost îndeplinită în proporţie de 107,1 la sută. — Realizările obţinute — ţine să precizeze şi ing. Aurel Borlea, secretarul comitetului de partid, se datoresc competenţei şi spiritului de răspundere, însufleţirii cu care activează toţi membrii comitetului de direcţie, întregul colectiv pentru înfăptuirea măsurilor stabilite. Vreau însă în continuare să ridic o problemă. De multe ori rezolvarea unor probleme dezbătute în cadrul comitetului de direcţie depinde de forul tutelar. Cred, aşadar, că am avea mult de cîştigat dacă la şedinţele comitetului de direcţie ar participa cineva din conducerea ministerului şi nu un funcţionar, cum se întîmplă, acum, care, oricîtă pricepere şi bunăvoinţă ar avea, nu poate Sandu Manea (Continuare in pag. a 3-a) APROPO DE. Alma Mater VERONICA PORUMBACU Nu în zadar intră in titulatura latină a universităţii şi cuvîntul Mamă . Mamă hrănitoare. Omul e născut de o mumă de carne, e legănat în poala unei mume-pămînt, e crescut de şcoală şi hrănit spiritual, ca om ginditor, de universitate. Că această Alma Mater a fost odată mamă vitregă pentru mulţi copii, asta face parte din istoria trecută. Dar că oricine a zăbovit, fie şi numai la examenele fără frecvenţă, intre pereţii ei severi, păstrează îndărătul retinei amintirea trudei şi emoţiilor tinere, asta nu e mai puţin adevărat. Cine ar putea să uite „lupta" pentru un loc în aula in care se anunţa o prelegere a lui Călinescu ? Şi iată că instituţia înaltă care a intrat acum puţini ani in al doilea secol de existenţă, în care au predat odinioară Hajdeu, Titu Maiorescu, Odobescu, acea constelaţie intrată din aule direct în istoria literaturii române, ctitorirea unor oameni de cultură care a dat la rindul ei noi ctitori: pe Vasile Pirvan, exploratorul atlantidei pontice, Histria, pe Nicolae Iorga, cel care a descoperit (Continuare în pag. a 3-a) SSSSSSS PREZENŢE ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE , între 30 septembrie şi 5 octombrie, la Paris se vor desfăşura lucrările celui de al 70-lea congres al Asociaţiei francez© de chirurgie. Din ţara noastră participă acad. Ion Făgărăşanu. D In cursul zilei de sîmbătă a plecat la Paris prof. Victor Sabini, membru corespondent al Academiei, pentru a participa la lucrările adunării generale a Consiliului internaţional al uniunilor ştiinţifice (I.C.S.U.). „ La invitaţia societăţii de pediatrie din R.F. a Germaniei, azi dimineaţă a părăsit Capitala prof. dr. Alfred Rusescu, pentru a participa la Congresul de pediatrie din R.F.G. care are loc la Würzburg. Dr. Elena Gabrielescu, şef de secţie la Institutul de fiziologie „prof. dr. Danielopolu“, a participat la Simpozionul internaţional privind sclerozele multiple care a avut loc zilele acestea la Viena. S-a deschis expoziţia „Columna lui Traian Conf. univ. dr. FLOREA BOBU FLORESCU Sîmbătă s-a inaugurat o expoziţie neobişnuită prin amploarea şi subiectul ei cu totul original. Ea înfăţişează o excelentă creaţie de artă redată în copie — Columna lui Traian — care, în acelaşi timp, este şi o filă de cronică a istoriei noastre naţionale. Ce reprezintă această operă pentru poporul român ? Spre deosebire de semnificaţia ei de operă de artă, care interesează istoria arhitecturii mondiale — coloana reprezintă o operă arhitectonică unicat —, pentru poporul român are o semnificaţie adîncă. De la început, pînă la sfîrşit, în cele două războaie, se poate citi lupta înverşunată purtată ani de zile de romani cu dacii, care se încheie cu înfrîngerea dacilor şi pacificarea ţinutului, după cum indică deosebit de semnificativ scenele cu animale, care pasc nestingherite pe meleagurile Daciei. In povestirile în piatră ale coloanei, urmărim pas cu pas evenimentele, care au dus la actul de zămislire a poporului român. Cînd privim pe dacii purtînd căciuli ţuguiate, cămăşi purtate peste iţari strimţi, cu fizionomii care diferă de cele romane, care se întimpină pînă astăzi în toate ţinuturile românești, garduri uzitate pînă astăzi la (Continuare în pag. a 2-a) ⣠ECUATORUL SUB STICLA • întreprinderea întercoope ratistă de sere-Bucureşti la primul ciclu de producţie 9 46 de hectare vor livra roşii în tot cursul anului 9 Majoritatea lucrărilor se efectuează mecanizat şi automatizat • 80 de tone de roşii la hec tar pe an. In lunca Vitan-Blizeşti, pe ogoarele din preajma cartierelor Berceni şi Militari constructorii de la I.S.C.M.-Brazii aparţinând Ministerului Construcţiilor pentru Industria Chimică şi Rafinării) şi de la I.C.M. Bucureşti au construit pentru întreprinderea intercooperatistă de sere Bucureşti adevărate uzine de legume. Suprafaţa totală a serelor din cele trei puncte însumează 46 hectare, din care 43 au fost date producţiei. Un adevărat ogor unde nu va fi iarnă niciodată. Am vizitat zilele trecute această oază de verdeaţă şi belşug de legume, care va înfrunta cu semeţie intemperiile sezonului rece. ing. Ion Rădulescu, directorul întreprinderii, ne prezintă cu justificată mîndrie instalaţiile şi primele roade ale serelor. Intrind sub imensul acoperiş de sticlă am fost întîmpinaţi de şiruri nesfirşite culturi de roşu în pîrgă. Spre mirarea noastră numărul muncitorilor întâniţi era foarte mic. Prevenind Întrebarea noastră, directorul întreprinderii ne dă primele explicaţii. — Cea mai mare parte a procesului de producţie este mecanizată şi automatizată. De pildă, amestecurile de pămînt pentru confecţionarea cuburilor nutritive se face cu ajutorul maşinilor cuburile înseşi sunt confecţionate cu ajutorul unor maşini electrice I* lucrarea solului (arat, săpat, nivelat etc.) sunt folosite tractoare speciale de seră dotate cu rotosape şi freze de mărunţit şi nivelat *“2*W.& priveşte ventilaţia şi irigatul acestea se fac automat. In funcţie de temperatura dorită, geamurile serelor se deschid şi închid automat. Ploaia artificială este reglată la fel pe bază de programare electronică, ca durată şi respectiv cantitate de apă. Polenizarea artificială, stropitul cu diverse substanţe chimice pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor şi a bolilor sînt efectuate cu ajutorul aparatelor electrice uşor de mînuit. Vedeţi deci că munca manuala a legumicultorilor a fost înlocuită cu cel© mai moderne cuceriri ale tehnicii. — Cînd au fost plantate primele răsaduri de roşii 7 — Pe măsură ce cîte un corp al serelor era terminat am şi început lucrările de pregătire şi plantare. Astfel, eşalonat, din luna august şi piuă nu de mult am reuşit sa pregătim pentru producţie 42 hectare de sere, unde au şi fost semănate roşii. Urmează ca în luna octombrie să mai plantăm un ha cu salată verde şi ardei iute. Restul de trai ha, la care încă lucrează constructorii, vor fi semănate şi ele tot cu roşii. In aceste condiţiunii avem posibilitatea ca începînd din prima decadă a lunii octombrie să începem recoltatul roşiilor, activitate care se va desfăşura continuu pînă la sfirşitul anului, pe măsura maturizării şi coacerii legumelor. Trebuie să arăt, de asemenea, că anual, în serele noastre se vor realiza culturi în două cicluri. Anul acesta, Gh. Miculița (Continuare în pag. a 3-a) Industria Capitalei şi-a îndeplinit înainte de termen de producţie pe 9 luni Direcţia de statistică a municipiului ne-a comunicat că, industria oraşului şi-a realizat, pînă la 28 septembrie, sarcinile de plan pe 9 luni ale anului, la principalii indicatori. Printre întreprinderile care au raportat cu multe zile înainte îndeplinirea planului producţiei globale şi a planului producţiei marfă vîndută şi încasată, se număra Uzina de anvelope „Danubiana", Uzina mecanică de material rulant, Uzina mecanică de utilaj chimic, întreprinderea de prefabricate „Progresul", IPROFIL I Tehnica lemnului, „Neferal", „Vis- Icofil", ICECHIM-Dudești, uzineletextile „7 Noiembrie", „Mătasea populară", fabricile de bere „Renova" și „Grivița", Fabrica de produse zaharoase-București, „Delicia" și altele. Urmărind din stat programul primelor cinci zile ale competiţiei artiştilor amatori bucureşteni, nu poţi să nu remarci, în primul rînd, opţiunea tuturor pentru pagini de incontestabilă valoare ale dramaturgiei şi poeziei, cu precădere din literatura română. Şi nu rareori satisfacţia de a intîlni în program numele lui Eminescu sau Coşbuc, ale lui Alecsandri, Tudor Muşatescu sau Al. Mirodan, ale lui Labiş sau Ana Blandiana a continuat, după ridicarea cortinei, cu bucuria de a constata că pasiunea şi talentul interpreţilor au reuşit să ne ofere momente de emoţie artistică autentică. Gh. Constantinescu de la ÎNCERC — care şi-a dovedit calităţile de interpret citind o pagină din Sadoveanu, ca şi pe cele de regizor menţină cu colegii săi de muncă „Noaptea e un sfetnic bun“ de Al. Mirodanu, Mate La sediul agenţiei O.N.T. din calea "Victoriei '100, se primesc înscrieri pentru noi excursii cu trenul pentru 6 zile în R. P. Ungară, la Budapesta. Plecările au loc în 9, 13, 16, 23 şi 28 noiembrie şi 7 şi 14 decembrie. Kia Labiş — recitind cu reală dăruire poezia fratelui ei, Nicolae Labiş, „Moartea căprioarei“ —, Adriana Preda de la „Vulcan“ — trecînd cu dezinvoltură de la patosul versurilor lui Eotuşenko la partitura comică din piesa lui Mirodan „într-o zi de primăvară“ montată de colectivul de teatru al uzinei — şi mulţi alţii, au demonstrat că teritoriul scenei, cu exigenţele ce le impune, nu e de Recucerit cînd ai drept călăuză, alături de dorinţa reuşitei, seriozitatea pregătirii. Dacă înţelegerea — şi implicit sublinierea E. Gomarnescu (Continuare in pag. a 7-a) BIENALA J. L CARAGIALE ÎNSEMNĂRI DE SPECTATOR PROGRAMUL ZILEI DE LA ORA 17, IN SALA TEATRULUI EVREIESC: —■ „Povestea vremii noastre“, montaj literar — prezintă un colectiv de la T.L.C.R. — Recitatori (Radu Paula, Bălan Margareta, Ilie Antoaneta, Killlerman Aurelia, Bratu Mariana, Olteanu Ilie) de la Casa de cultură a sectorului 5. — „Sosesc diseară“, comedie de Tudor Mușatescu — prezintă formaţia de teatru a Casei de cultură a sectorului 5. Scenă din „Harţă Răzeşul“ de Alecsandri, spectacol prezentat sîmbătă de colectivul de la Universal-club. GRIJA PENTRU CONSERVAREA FONDULUI LOCATIV PORNEŞTE DE LA... ACOPERIŞ Un recepţioner care nu iartă: ploaia Ultimele ploi au adus la redacţie şi o... „ploaie“ de sesizări. In acestea, diferiţi locatari ne semnalează cu vădită preocupare pentru buna conservare a caselor în care locuiesc, unele neajunsuri privind întreţinerea acestora — în special a aco„Nu s-a împlinit anul de cînd s-au făcut reparaţii capitale la acest imobil. Totuşi, ploile, mai ales cea din 24—25 septembrie a.c., continuă să roadă tavanul, să se scurgă pe pereţi, să ne oblige să stăm cu ligheanele în casă. De mai multe ori am sesizat administraţia I.A.L. nr. 1 a sectorului 5, dar nimeni nu a venit pînă acum măcar să vadă“. (Felicia Croitoru, str. Olimpului nr. 6). „La 16 mai şi apoi la 7 august 1967, am depus la I.A.L. sectorul 4, cereri prin care solicitam repararea unor porţiuni de jgheab, deoarece pe timp de ploaie apa se scurge la subsol, unde locuiesc. La 17 august 1967 mi s-a răspuns că lucrarea va fi executată. Iată însă că a trecut anul. Nimeni nu a venit, Jgheaburile curg şi astfel... curg şi neajunsurile mele“. (Marin pantea, str. Pascal nr. 68). „In 1965 s-au efectuat, la imobil, reparaţii în valoare de circa 65 000 lei. Iată însă că, în prezent, ne plouă prin acoperiş. Noi, locatarii, înţelegem să păstrăm şi să îngrijim avutul statului, dar ce putem face, cînd ploaia pătrunde prin tavan . Menţionăm că a fost sesizat I.A.L. sectorul 2, dar nu s-au luat măsuri. De altfel, nici cînd s-a recepţionat lucrarea nimeni nu a solicitat şi părerea noastră“. (Maria Aurelian, str. Luncşoarei 7). „I.C.R. sectorul 4 a început , în luna iulie, reparaţiile solicitate de I.A.L. Iată însă că lucrările, care nu necesitau mai Aurel Radu (Continuare în pag. a 3-a) perişurilor, îngrijorarea lor are temei: ploaia de toamnă este neiertătoare faţă de acoperişurile deteriorate. Cuplajul interbucureştean Cum au jucat selecţionabilii Radiografia „triunghiularului" de atletism Dinamoviştii au cucerit „Cupa Metalul" la box 9 Derbiul de rugi şiuri meci spectaculos 9 Pe velodromcampion... fondistul Gonfea (Amănunte în pag. a IV-a) Meciul internaţional amical de fotbal dintre selecţionatele României şi Poloniei va avea loc la 9 octombrie, probabil la Iaşi şi nu la Bucureşti, aşa cum se preconiza iniţial. „ La Copenhaga s-a disputat întîlnirea de tenis de masă dintre echipele C.S.M. Cluj şi Viram Copenhaga, contînd pentru „Cupa campionilor europeni“. Sportivii români au obţinut o victorie categorică cu scorul de 5—0. Rezultatele tehnice : Giurgiucâ — Ramberg 21—17, 21—17; Doboş — R. Petersen 21—15, 21—12; Negulescu — R. Petersen 23—21, 21—13; Giurgiuca — R. Petersen 21—15, 21—18; Negulescu — Ramberg 21— 21—19. Veşnic tînarul Constantin participă la duelul aerian »»»mumh» in care portarul Matache reuşeşte să rezolve situația... ri • Preţul cartofilor a fost stabilit la 0,90 lei începînd de astăzi preţul cartofilor care se vînd prin unităţile IX,F, atît pentru consumul curent cît şi în vederea aprovizionărilor de iarnă a fost fixat la 0,90 lei kg. De la 1 octombrie va începe şi livrarea cartofilor la domiciliu.La preţul curent de 0,90 lei kg. se vor adăuga cheltuielile de transport, ambalare, sortare). Comenzile se primesc în continuare la numerele de telefon anunţate, şi anume : pentru sectoarele 1 şi 8 tel. 17.21.17 şi 17.26.92; pentru sectoarele 2 şi 3 telefon 35.59.13 şi 35.37.71; pentru sectoarele 4 şi 5 telefon 23.08.17; pentru sectoarele 6 şi 7 telefon 31.23.49. Comenzile se primesc între orele 8—11 şi 16—19. • MANUALE PENTRU CLASELE I - VIII • După cum ne anunţă Centrul de librării Bucureşti, începînd de mîine dimineaţă, la librăriile „G. Coşbuc“, „M. Eminescu", „Dacia" , „Ion Creangă“, „N. Bălcescu“, „B. P. Haşdeu“, „L. Retireanu" şi ,,Tineretului", cei interesaţi vor putea găsi manuale şcolare pentru clasele I—VIII. T VERNISAJ LA B.C.U. Mîine, la ora 18, în holul Bibliotecii centrale universitare, din calea Victoriei nr. 88, are loc vernisajul expoziţiei Elena Mănescu-Tailer. Artista expune peste 40 de lucrări, uleiuri şi monotipuri. • Ieri, la baza hipică din cal. Plevnei s-a încheiat concursul pe ţară de clini de vînătoare. în urma probelor disputate au fost declaraţi campionii. In încheierea concursului ,cîştigătorii au făcut o demonstraţie de dresaj vînătoresc. Butelia meteorologie INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 9 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 18 grade. Iar minima din cursul nopţii de 7 grade. Timpul probabil de miine . Vreme în Încălzire. Cerul va fi variabil, favorabil ploii slabe în a doua parte a intervalului. Vint slab plnă la potrivit. Temperatura minimă 9—11 grade, iar maxima 21—23 grade. Pentru 2, 3, i octombrie . Vreme ușor Instabilă cu cerul temporar noros. Ploaie de scurtă durată. Temperatura in scădere ușoară în a doua parte a intervalului. Vint slab pînă la potrivit predominînd din nord-est. I I EIg I I I III I IIII I I 111 S S1 . Mâine, 1 octombrie, la orele 12, în sala Teatrului de Comedie, va avea loc deschiderea expoziţiei de grafică a binecunoscutului umorist CIK DAMADIAN. Anul acesta artistul a participat la numeroase expoziţii internaţionale: Bordighera (Italia), Bruxelles (Belgia), Montreal (Canada), Uppsala (Suedia), Söllingen (R.F.G.), Linz (Austria). 1 I I 8 Isg11 începînd de ieri str. Biserica Enei a fost rezervată în exclusivitate pentru parcarea autoturismelor. I 1 I 1 I II Proiectul celui mai lung pod din lume # 20 de kilometri deasupra strimtorii daneze Marele Belt PRIVITA pe o hartă de atlas obişnuit, Danemarca pare legată de Peninsula Scandinavică printr-o „punte de insule“. Intr-adevăr, o bună parte a teritoriului acestei ţări este împărţit în insule, unele demai mare întindere, ca Sjaelland, cea mai apropiată de Suedia (și pe care este situată capitala Copenhaga), Fyn sau Lolland. Această particularitate geografică creează Danemarcei probleme de circulaţie deosebit de dificile. Datorită numeroaselor puncte de transbordare a pasagerilor şi vehiculelor pe mare, se vorbea şi se mai vorbeşte despre ea ca despre o „ţară a bacurilor“. E o denumire care tinde în prezenţ să se schimbe în aceea de „ţară a podurilor“... Necesitatea construirii unui sistem de poduri între insule — pentru a se face faţă creşterii continue a traficului şi a se asigura o mai mare viteză de circulaţie — a inspirat danezilor un proiect de ample proporţii. Este vorba, în primul rînd, de trei superpoduri: primul, peste strîmtoarea Micul Belt (intro .Tutlanda, partea continentală a ţării, şi insula Fyn); al doilea, pesta strîmtoarea Marele Belt (între insulele Fyn şi Sjaelland), iar al treilea, între insula Sjaelland şi Peninsula Scandinavică. Acest vis ingineresc a fost parţial înfăptuit : Iutlanda şi insula Fyn sînt de mai multă vreme legate de un pod. Dar celelalte poduri ? (Continuare in pag. a 3-a)