Informatia Bucureştiului, februarie 1972 (Anul 19, nr. 5733-5757)
1972-02-11 / nr. 5742
Pag. a 2-a INFORMAŢIA wtW1t * SERFI ŞERBANESCU are, ca pictor, o evoluţie artistică proprie, nu atit izolată şi singulară faţă de aceea a confraţilor lui, cu subiectiv-picturală şi indiferentă la ecourile multiple ale lumii exterioare. Cu alte cuvinte, el nu este nici tradiţionalist, adept al trăirii impresioniste a naturii, nici „avangardist" afişind un super şi ultim sistem artistic raţional sau incoerent. Şerfi Şerbănescu nu dispreţuieşte natura Sau mediul in care trăieşte vizual şi afectiv ; el le transpune metamorfozîndu-le cu autoritate picturală, apelînd, în primul rînd, la stilizări şi sinteze subiective coloristice. Artistul ignoră convulsiile şi „agitaţiile gotice“ ale formei, fiind străin şi faţă de cele ale propriei sale vieţi fremintate- Temele tablourilor sale — „Mă gîndesc”, „Ne jucăm”, „întrebări“, „Examen”, „Dansul”, ne amintesc de pictorul Gauguin în încercarea acestuia de a sugera poezia şi gîndirea. Şerbănescu obţine, un loc de ilustrarea intrigii şi a pasiunilor omeneşti şi livreşti, calmul, farmecul, decorativul, misterul. Personajele umane apar, într-o pictură plată şi monumentală, ca nişte petale de flori alungite, iar conflictele şi legăturile dintre ele se reduc la un dans exotic, decorativ. „Dansurile“, „Circul“, „Pegasul”, par hîrtii colorate decupate, metodă obişnuită prin care se obţine o uniune intimă între culori şi desen, culoarea dobindind o puritate maximă, iar desenul o expresie netă, categorică. Pictura lui Şerfi Şerbănescu ne dă impresia că este puternic construită, şi că decorativul capătă o mare importanţă. Deşi clare în ceea ce exprimă, ea rămîne la marginea realităţii, impusă doar de propriile necesităţi interioare aleartistului. De aceea, pentru artist, pictura rămîne o transpunere subiectivă condensată. Economia limbajului plastic, la care face apel, prin aportul purităţii culorii şi incisivitatea desenului, îi favorizează o intensitate picturală, calitatea esenţială a stadiului său artistic actual, obţinută de artist după o îndelungată, lentă şi proprie evoluţie. NCA ŞERBĂNESCU are firesc în expoziţia sa, „feminitate“ , şi mai puţină expresivitate brutală, tranşată, în peisajele expuse. Ea priveşte cu emoţie timidă şi cu gingăşie natura, (îndeosebi au fer-Aimecat-o priveliştile dobrogene şi cele dunărene), cu reţinere, sesizînd doar atmosfera poetică fără să pătrundă insă în profunzimea şi semnificaţia subiectelor abordate. Chiar atunci cînd o preocupă figura umană, ca in „Fata in alb“, „Portret“ ş.a., artista este exterioară modelului, ca un student în atelierul şcolii preocupat mai mult de exactitatea construcţiei, de poza modelului, de raportul între tonuri şi mai puţin interesat de caracterul personajului. Peisajele sale sunt însă delicate, fără violenţe Şi stridenţe. Pentru Anca Şerbănescu realismul impresionist şi-a pierdut farmecul, dar nici nu s-a putut desprinde de natură, menţinindu-se la stadiul de formă simplificată Şi de schemă naturalistă. Viziunea sa nu este încă originală, dar ea poate fi asemuită cu gingăşia şi puritatea afectivă a unui sonet închinat farmecului naturii. MIRCEA DEAC Jurnalul galeriilor Flori din expoziţia de la „Simeza“ „MANUSCRIPTUM“ într-o nouă formulă grafică A apărut într-o noua formulă grafică nr. 1/1972 al publicaţiei de istorie literară MANUSCRIPTUM, editată de Muzeul literaturii române. Aşa cum, de altfel, ne-a obişnuit cu apariţiile anterioare, revista oferă un sumar variat, alcătuit cu pondere şi cu spirit riguros ştiinţific, plasat in plină actualitate culturală. Reţinem astfel, în primul rînd, materialele documentare şi iconografice — grupate sub titlul «Zile cu trei sori în frunte» (vers desprins dintr-o poemă eminesciană) — menite să omagieze sărbătorirea unor date aniversare ale celor trei piscuri ale scrisului românesc dintotdeauna : Eminescu, Creangă, Caragiale. Precizindu-şi mai clar profilul publicistic, „Manuscriptum“ aduce, de astă dată, prin diversificarea riuricilor, o mai justă decantare a bogăţiei documentelor şi a lucrărilor inedite încredinţate tiparului. Rubrica Revelaţia documentului rezervă, astfel, surpriza cunoaşterii unor materiale istoriografice definitorii. O altă rubrică, Ipoteze, propune dezbaterii specialiştilor unele documente şi fragmente literare încă neelucidate din perspectiva cercetării ştiinţifice. Un enigmatic Jurnal (aflat în arhiva Lucian Blaga) pune sub semnul întrebării prototipul unei eroine ibseniene ca şi ineditul confesiunilor. Noutăţi în ultimul număr al Manuscriptum-ului sunt rubricile Fişă autobiografică, Cronica ediţiilor, Restabiliri. O scrisoare a lui B. P. Haşdeu către Franz Miklosich (descoperită la Budapesta de profesorul universitar D. Păcurariu) şi corespondenţa dintre T S. Eliot şi Alfred Margul Sperber — exemplifică în acest număr interferenţele dintre scrisul românesc şi celelalte literaturi. Versuri de Tudor Arghezi şi de Octavian Goga, o piesă de teatru într-un act de Anton Holban şi un Jurnal intim de AL Davila— ilustrează aspectul beletristic al sumarului. In CONTUL 45 Manifestări artistice ale amatorilor în diferite instituţii din domeniul culturii de masă se pregătesc diverse manifestări artistice ce se înscriu în ampla acţiune de contribuţie la Fondul de solidaritate internaţională (contul 45). • Tehnic-club, de pildă, pregăteşte o seară de muzică simfonică ce va fi susţinută, în curînd, de orchestra alcătuită din elevi ai Liceului de muzică nr. 1. Intre 28 februarie şi 26 martie, la Ecran-club se vor desfăşura şase spectacole de divertisment în cadrul cărora îşi vor da concursul formaţiile artistice de amatori aie clubului (teatru, brigadă, orches) tră de muzică populară) şi invitaţi din rîndul actorilor şi cîntăreţilor profesionişti. • Teatrul popular, ce funcţionează sub egida Universalclubului, îşi propune ca, în cursul acestei luni, să prezinte cîteva spectacole ale căror încasări să fie donate în contul 45. Artiştii amatori de aici vor juca „Profesorul de franceză“ de Tudor Muşatescu (comedie a cărei premieră a avut loc in decembrie) şi piesa care se află acum în repetiţii generale: „O apărare ciudată“ de Ionel Hristea. • Elevii de la secţiile de artă aplicată şi ceramică de la Şcoala populară de artă pregătesc, în aceste zile, lucrări ce vor face obiectul unei expoziţii cu vînzare.Aşadar, un grup de vreo 50 de utecişti au alcătuit, de curînd, nucleul unui cerc al iubitorilor de literatură, muzică, teatru, fiind, totodată, autorii şi interpreţii spectacolelor, recitalurilor, montajelor pe care le prezintă colegilor de muncă. Un prim asemenea colaj muzical-literar dedicat semicentenarului U.T.C. se şi află in preajma premierei. — Dorim să atragem cit mai mulţi tineri în jurul acestui grup de animatori — precizează interlocutorul nostru. Căci spectacolele, discuţiile despre muzică, poezie, teatru pot deveni forme pe cit de atractive, pe atit de instructive, în măsură să contribuie la îmbogăţirea universului spiritual al fiecăruia. E ceea ce urmărim, de pildă, prin concursul de recitări „Te cîntăm, tinereţe“, programat pentru 1 martie. Juriul competiţiei — alcătuit din cîţiva actori ai Naţionalului, prezidat de Innea Tomoroveanu — va oferi, la rîndul lui, după acordarea premiilor, un recital poetic. „ Bănuiesc că acest studio se înscrie într-o arie mai largă de preocupări, ţintind continua împlinire a bagajului spiritual ce trebuie să caracterizeze pe fiecare tinăr al zilelor noas • ,,Tinereţe, eşti la tine acasă“ este titlul festivalului artistic al elevilor din şcolile generale ale sectorului 4, închinat sărbătoririi semicentenarului U.T.C. care va avea loc sâmbătă, 12 februarie, ora 9, la clubul T 4. „ In ciclul ,,Artişti români contemporani“, la sala Dalles va fi prezentată (sîmbăta, 12 februarie, ora 18,30) artista emerită Elena Zamora. • Luni, 14 februarie, ora 17, in sala de festivităţi a Consiliului popular al sectorului 5, se va desfăşura un spectacol muzical-coregrafic susţinut de corul ,,Gh. Danga“ şi ansamblul folcloric „Struna“, ale casei de cultură din sector. Simpozionul „Eroi au fost, eroi sunt incă“ va prilejui (marti 15 februarie, ora 18.30, la Tehnic-club) intîlnirea tinerilor din sectorul 5 cu vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti. Urmează montajul de vers, sunet şi imagine „Februarie »33“. O gală de filme ştiinţifice — „Memoria vieţii“, „Paşii vieţii“ — şi momente din spectacolul „Mai sunt unii şi aşa...“ al brigăzii artistice de agitaţie, constituie numere din programul zilei de 16 februarie, ora 18.30, de la Casa de cultură a sectorului 3. Un montaj muzical-literar dedicat evenimentelor de la Griviţa din 1933, organizat de Casa de cultură a sectorului 4, va avea loc miercuri 16 februarie, ora 15, la întreprinderea „Grafica nouă“, îşi dau concursul un grup de actori ai Teatrului de comedie. „ In cadrul breviarului de istorie a i mozicii, ce se desfăşoară la Casa de cultură a sectorului 1, prof. univ. Mircea Brucăr prezintă tema : „Romantismul străbate Europa — Schubert“. Urmează exemplificări susţinute de formaţia Lyra. O manifestare dedicată anului internaţional al cărţii va fi găzduită, joi, 17 februarie, ora 16, de Casa de cultură a sectorului 6. Cu acest prilej scriitorul Dumitru Almas prezintă cartea „Fraţii Buzeşti“, un grup de actori ai Teatrului Naţional făcind lectura unor fragmente din INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI In locul „Artei fugii", de Bach, dirijată de Constantin Bugeanu — după cum prevedea pliantul de stagiune pentru concertul de aseară — Radioteleviziunea ne-a oferit un alt program Bach sub conducerea lui Emanuel Elenescu şi cu un conţinut nu mai puţin atractiv: Concertele brandenburgice nr. 3 şi 4, avînd intercalate două concerte pentru orgă şi orchestră (în fa minor şi La major). Aşa cum a început, seara se anunţa generatoare de mari satisfacţii. Concertul brandenburgic nr. 3 a fost realizat într-o manieră viguroasă şi precisă, ambele Aliegno-uri, mustind de viaţă. Cele două concerte pentru orgă care au urmat — cunoscute publicului şi sub forma lor originală pentru clavecin — fac parte din ansamblul celor 7 lucrări cu ca re J.S. Bach a îmbogăţit literatura concertantă pentru un instrument cu tastatură, acompaniat de orchestră. Ele sunt incluse şi în repertoriul pianiştilor, deşi Bach nu a cunoscut încă acest urmaş perfecţionat al clavecinului. Dintre toate cele trei instrumente la care pot fi interpretate astăzi cele 7 concerte bachieşit nivelul unei prime lecturi. Concertul brandenburgic nr- 4, cu care s-a încheiat programul, se bazează pe opoziţia clasică a ansamblului orchestral faţă de grupul solistic „concertino”, alcătuit aci dintr-o vioară şi două „blockflötén” (înlocuite în practica zilelor noastre prin obișnuitele flaute tra- Simfonicul de ase ne — orga oferă, desigur, cele mai largi posibilităţi, datorită varietăţii registrelor şi strălucirii sonorităţilor sale. Din păcate, Horst Gehann — aplaudat nu o dată ca un interpret de valoare al muzicii baroce — ne-a decepţionat de această dată tocmai prin absenţa brioului şi a vigoarei din jocul său, dar, mai ales, prinlipsa de finisaj a execuţiei, resimţită cu deosebire în Concertul în fa minor, care nu a depăversiere). Interpretarea a fost echilibrată şi elegantă, desfăşurată într-un tempo riguros. Cei doi flautişti (Ionel Năstase şi Ion Caţianis) au apărut bine sincronizaţi, în frazele expuse cu o sonoritate dulce, dar penetrantă. Partea viorii — instrument căruia îi sînt rezervate cîteva intervenţii solistice dificile — a fost susţinută corect, dar fără strălucire, de Igor Turjaflăchi. E. Elian pe ecrane. Locotenentul Bullitt Nu ştiu dacă un film poliţist trebuie neapărat să demonstreze ceva. Dar, de vreme ce-şi îngăduie luxul unor afirmaţii grave, Locotenentul Bullitt ar fi trebuit să aibă şi puterea de a Ie face palpabile prin consistenţa faptelor, prin densitatea semnificaţiilor, prin tensiunea ciocnirilor de caractere. Filmul lui Peter Yates pluteşte însă la suprafaţa întîmplărilor povestite, izbutind numai incidental, în scăpărarea unei inspiraţii de o clipă, să ne sensibilizeze acut la reverberaţiile neaşteptate ale unui gest, ale unei situaţii, pentru ca totul apoi să se scufunde din nou în noianul locurilor comune. Senatorul-geambaş de gangsteri îşi declară ipocrizia, de la bun început, şi-o etalează consecvent şi metodic, dar nimic nu ne face s-o simţim mai limpede şi mai aproape decit acest final de secvenţă , înfrînt în disputa sa cu poliţistul Bullitt, senatorul părăseşte nervos „terenul“, făcînd eforturi disperate să-şi ascundă iritarea ; ocolindu-i limuzina, aparatul de filmat se opreşte pe inscripţia oficială, caligrafiată pe spatele ei, cu litere albe, de-o şchioapă : „Support your local police“ — „Sprijiniţi-vă poliţia locală“. După cum lucruri îndelung discutate mai înainte şi trecute pe lingă noi cuindiferenţă prind viaţă din cîteva mişcări şi priviri ale unui om obosit , locotenentul Bullitt se întoarce acasă, îşi descinge pistolul şi-l leapădă cu scîrbă pe balustrada scării, se apleacă deasupra chiuvetei, spălîndu-şi mîinile de toată murdăria meseriei şi priveşte cercetător în ochii istoviţi ai omului din oglindă, ca şi cum l-ar întreba de ce şi pentru cine, la urma urmei, toată această osteneală... Ceea ce e pe deplin izbutit, în pelicula lui Peter Yates, în afară de aceste două-trei momente de veritabilă inspiraţie pe întinderea unui film — sunt urmăririle. Nu există poveste poliţistă fără maşini care se vînează pe autostrăzi ca nişte fiare dezlănţuite, dar Peter Yates ştie să le fotografieze în aşa fel ,şi dintr-un asemenea unghi imposibil, incit ele par că se prăbuşesc unele asupra altora de undeva de foarte sus, de parcă în secunda următoare totul în jur va fi făcut sub roţile lor una cu pămîntul. A. R. Producţie a studiourilor americane (distinsă cu premiul Oscar 1868 pentru montaj). Scenariul : Alan K. Trustmann, Harry Kleiner. Regia : Peter yates. In distribuţie : Steve MaQueen (Bullitt), Robert Vanghan, Jacqueline Bisset. .Unul dintre cei „şapte magnifici" de odinioară : Queen, Steve Mc Tineri în dialog cu anele ® Studio de muzică, poezie şi teatru în pragul premierei nr. 1 ® De la spectatori, la creatori şi interpreţi ® Drumeţie cu argumente poetice ® Cu toate că Universalclub e la doi paşi... o Biblioteci de secţie. La început — e 8 dimineaţa — în sediul comitetului U.T.C. de la uzina „23 August“ II am partener de conversaţie numai pe tovarăşul VASILE CRISTEA, secretarul comitetului. Dar abia apucăm să intrăm în subiectul discuţiei şi încăperea devine neincăpătoare : se transformă în sală de repetiţii. Mai mulţi tineri selectează versuri dintr-un volum de Al. Gh. Pogomeşti. — Ştiţi, mîine (adică azi, n. n.) tinerii din cîteva secţii ale uzinei se întîlnesc cu scriitorul Al. Gh. Pogoneşti, vechi militant al mişcării muncitoreşti. Prilej cu care vrem să-i facem surpriza unui recital din lirica sa. Interpreţi : membrii foarte tînărului nostru studio de muzică, poezie, teatru, tre. Ce grad de diversitate asiguraţi manifestărilor cultural-educative şi artistice ? — Ne străduim să împletim caracterul educativ al acţiunilor noastre cu prerogativele atractivităţii. De aceea, căutăm mereu forme noi, modalităţi ingenioase, în măsură să stimuleze curiozitatea, interesul tinerilor. Ţinem, bineînţeles, seama de preferinţele lor, de înclinaţiile lor artistice. Din pasiunea unora pentru arta plastică s-a născut cercul de sculptură. La începutul lunii viitoare vă invităm la vernisajul celei dinţii expoziţii, pe care o va găzdui Universal-clubul, situat în apropierea uzinei. De asemenea, mulţi tineri sunt membrii formaţiilor artistice ale uzinei (orchestra de muzică uşoară, echipa de dansuri, avem şi două brigăzi artistice de agitaţie ale tineretului). Dar predilecţia pentru a face artă e dublată de pasiunea de spectator. Numai comitetul U.T.C. difuzează lunar 400 de bilete de teatru, concerte. Fireşte, nu reducem la atit preocuparea în acest sens. De cîteva ori pe lună grupuri de tineri din secţii vizitează Muzeul de artă, Muzeul militar : în martie vom face o excursie, în al cărei itinerar se include şi vizitarea Doftanei, unde membrii studioului vor prezenta un montaj de versuri patriotice. — Apropo de faptul — pe care-l aminteaţi — că în preajma uzinei se află Universal-clubul. Cum profitaţi de această vecinătate ? — Tinerii noştri sunt adesea oaspeţii, clubului, câteodată şi organizatorii unor manifestări, cum a fost, recent, concertul orchestrei „Camerata" a Conservatorului. Spuneam de expoziţia cercului de sculptură ; o dată cu ea vom deschide la Universalclub o alta, reunind lucrări executate de elevii şcolilor pe care le patronăm (şcolile de cultură generală nr. 71, 85, liceul nr. 38). Dar, trebuie să recunosc, suntem departe de a epuiza posibilităţile de colaborare cu Universal-clubul. — Se apropie semicentenarul U.T.C. O sărbătoare pe care, desigur, o întâmpinaţi prin acţiuni speciale... — Fără îndoială. Dar manifestările închinate sărbătorii se înscriu în preocupările noastre curente, avînd drept scop educaţia patriotică, îmbogăţirea cunoştinţelor politice. M-aş referi la adunarea festivă din 15 martie, în cadrul căreia vom primi noi membri in rîndul organizaţiei de pionieri (de la Şcoala nr. 85) şi a U.T.C.-ului. In acelaşi context au avut loc întîlniri ale tinerilor cu Eroul Muncii Socialiste Vasile Iscru, cu Duţu Constantin, vechi membru de partid, care au animat pasionante discuţii despre satisfacţia muncii. N-aş omite nici faptul că, de curînd, am dotat 13 secţii cu biblioteci cuprinzînd cărţi social-politice. Aş afirma că, în domeniul educaţiei politice şi cultural-artistice, se fac la noi lucruri bune, cu vădită eficienţă în formarea conştiinţei socialiste a tinerilor. Ne reproşăm însă, că n-am izbutit să atragem încă, în sfera acestor preocupări, pe toţi tinerii uzinei. Un reproş pe care, sperăm, nu vom mai fi obligaţi să ni-l facem. Şi asta, cit mai curînd. E. Comarnescu Răspunsuri entuziaste chemărilor la întrecere (Urmare din pag. 1) la 30 octombrie a.c., cu 53 zile înainte de termenul contractual. — Cele 3 477 apartamente se vor preda integral pînă la 30 noiembrie 1972, cu scurtări de termene între 30—60 de zile la cel puţin 30 la sută din totalul apartamentelor predate. • Sporirea productivităţii muncii faţă de nivelul planificat, de la 83 800 Iei la 85 000 lei pe salariat, realizindu-se pe această bază o producţie suplimentară în valoare de 4 700 000 Iei . • Reducerea cheltuielilor la 1000 lei volum producţie construcţii-montaje cu 2 lei faţă de sarcina planificată ; • Asigurarea unei mai bune utilizări a timpului de lucru, mărind cu 0,5 la sută faţă de 1971 indicele de folosire a timpului maxim disponibil, astfel ca, în anul 1972, acesta să ajungă la cel puţin 97 la sută ; • Organizarea unui şantier-model de construcţii locuinţe în zona Drumul Taberei, microraioanele 7 şi 7. de următoarele criterii : — pregătirea producţiei şi programarea realizării, cu individualizarea sarcinilor pe maiştri şi formaţiuni de lucru tehnice şi metode de lucru avansate, cu grad superior de mecanizare, realizarea de economii la materialele şi cheltuielile de producţie, faţă de nivelele prevăzute, executarea lucrărilor de construcţiimonitare în acord global în proporţie de 80 la sută. • Extinderea folosirii utilajelor de construcţie in schimburile II şi III, în proporţie de peste 50 la sută; • Şcolarizarea prin diverse forme de pregătire (prin ucenicie la locul de muncă, calificare gradul I şi gradul II, cursuri de perfecţionare şi specializare) a unui număr de 600 de muncitori din meseriile de bază ; • Ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor de construcţii-montaj astfel ca lucrările să fie recepţionate cu calificativul „foarte bine“. Întreprinderea poligrafică „Arta grafică“ • Depăşirea prevederilor de plan la producţia globală şi marfă cu 750 000 lei. • Creşterea productivităţii muncii pe salariat cu 460 lei. • Realizarea de beneficii plan de 150 000 lei, peste • Generalizarea metodei autocontrolului muncitoresc in vederea creşterii calităţii produselor. • Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice . Prin perfecţionarea continuă a soluţiilor tehnice aplicate la proiectele de execuţie se vor reduce investiţiile, faţă de valorile aprobate prin studiile tehnico-economice, cu circa 20 milioane lei. Totodată se vor economisi 155 mc. material lemnos, 2090 tone ciment şi 440 tone metal. Prin mai buna organizare a muncii în sectoarele de proiectare şi cercetare se va scurta durata de întocmire a proiectelor cu 2000 zile proiect. • Depăşirea planului de producţie globală la proiectare cu 300 000 lei şi a planului de producţie marfă la proiectare cu 500 000 lei. • Realizarea de economii peste plan la preţul de cost 500 000 lei și de beneficii peste plan de 500 000 lei. Profesia nu se alege la întîmplare... (Urmare din pag. 1) submediocră la fizică şi matematică: I.S. vrea să ajungă cu orice preţ arhitect (pentru că-i o „meserie de viitor“) deşi este foarte slab pregătit, fiind un client frecvent al corigentelor. După discuţia cu elevii am invitat părinţii la un dialog pe aceeaşi temă. Le-am explicat că orice meserie cere calificare, cunoştinţe temeinice, pasiune şi dăruire de sine. Că meseria trebuie să fie ca o mănuşă pe mină, să i se potrivească perfect celui care o practică. Altfel riscă să rămînă un element mediocru toată viaţa. Motivaţia etică — element esenţial al opţiunii profesionale (prof. PAULA CHITIMIA, directoarea liceului). — Nu trebuie să ignorăm faptul că în adolescenţă tînărul, aflat sub puternica influenţă a părinţilor, ia un şir de decizii pripite. Uneori chiar tinerii cei mai preocupaţi de viitorul lor manifestă ezitări, contraziceri. Iată un exemplu : cu cîţiva ani în urmă am avut o elevă foarte talentată, cu reale înclinaţii literare, cu preocupări în acest domeniu, extrem de sensibilă şi bine pregătită. In ultima etapă a anuilui IV şi-a schimbat brusc decizia, hotărindu-se pentru Politehnică. A intrat în facultate, dar depune eforturi mari pentru pregătirea seminariilor pentru a ţine pasul cu cerinţele şi exigenţele specialităţii. Este în fond un student conştiincios, corect, dar nemulţumit de rezultatele obţinute. Deşi se pregăteşte zilnic, nu va putea fi niciodată mai mult decit un specialist corect, care îşi va exercita profesiunea numai din datorie, fără pasiune şi iniţiativă. Eu consider că motivaţia etică este unul din elementele esenţiale ale opţiunii profesionale, care, la rîndul ei, este un indiciu (între altele) pentru gradul şi tipul formării personalităţii morale. — Ce întreprinde şcoala pentru cunoaşterea profesiilor ? — Principala cale de orientare şcolară şi profesională o constituie procesul de invăţămînt, disciplinele de studiu pe care le predăm. Apoi, introducerea muncii ca obiect de studiu in şcoală creează un cadru propice de informare a elevilor asupra problemelor tehnicii şi profilului diferitelor meserii, educării în spiritul interesului şi dorinţei de muncă. Pe de altă parte, cercurile tehnicoaplicative reprezintă un important mijloc informaţional în orientarea şcolară şi profesională. Antrenaţi în activităţi teoretice şi aplicative, elevii iau cunoştinţă de tehnologia diverselor profesiuni, de statutul social şi moral al acestora, lărgindu-şi astfel nu numai aria de cunoaştere, ci şi a intereselor spre o profesie sau alta. Nu trebuie minimalizată nici contribuţia altor mijloace folosite frecvent de noi : vizitele în întreprinderi şi instituţii, excursiile tematice, Intilnirile cu muncitori, tehnicieni, Intelectuali etc. Orientarea şcolară şi profesională — un proces îndelungat şi dificil (prof. ŞTEFANIA DINU, diriginta anului IV A —clasă reală). — Munca de îndrumare profesională este complexă şi delicată. Ea cere profesorului un plus de cunoştinţe de specialitate, competenţă şi discernămint in aprecierea individualităţii elevului. I se cere mult tact pedagogic pentru a fi în stare să bareze drumul întimplării, fenomenele de conjunctură ce intervin uneori în alegerea profesiei. Această importantă muncă pune în faţa noastră responsabilităţi sporite. In acest sens, simţim însă nevoia unor instrumente de lucru psihopedagogice ca, de pildă , îndrumătoare profesionale complexe, împrospătate periodic cu date asupra meseriilor nou apărute, teste şi chestionare tip, fişe psihopedagogice şi alte mijloace necesare în munca de orientare şcolară şi profesională. Cred că şi broşura „Admiterea in invăţămîntul superior“, este deficitara la acest capitol. Şi, iată de ce , candidatul la studenţie nu e lămurit pe deplin asupra planului de invăţămînt al secţiilor unor facultăţi, nu cunoaşte aptitudinile de bază cerute pentru profesia pe care doreşte s-o practice, broşura nu conţine date detaliate privitoare la perspectivele de integrare in muncă după absolvirea facultăţii etc. Din dialogul purtat cu profesori ai Liceului nr. 31 a reieşit limpede că problema orientării şcolare şi profesionale este de mare acuitate, că mijloacele folosite în acest proces se cer îmbunătăţite şi perfecţionate continuu. Dar în acelaşi timp au ieşit la iveală atribuţiile şcolii, ale profesorilor în direcţia muncii educative pentru formarea la elevi a unor concepţii juste despre muncă şi viaţă, cultivării încă din şcoală a unui ritm de muncă intens, solicitat în orice domeniu de societatea modernă, organizării cumpătate a timpului de studiu, dozării forţelor pentru a obţine un randament cit mai înalt. Numai în aşa fel absolventul şcolii de azi va putea fi lucrătorul competent de mîine cerut de societatea noastră socialistă. Programul Cabinetului Comitetului municipal de partid Bucureşti — perioada 14—19 februarie 1970 — UNIVERSITATEA SERALA Secţia filozofie — Anul I, luni 14 februarie, ora 17.00, la sediul Cabinetului: „Dezvoltarea gîndirii materialiste în secolele XVII şi XVIII“. Expune conf. univ. dr. Florica Neagoe. Anul II, luni 14 februarie, ora 17.00, la sediul Cabinetului : „Conştiinţa, produs al materiei superior organizate“. Expune lector univ. Mihai Florea. Anul III, luni 14 februarie, ora 17.00, la sediul Cabinetului, dezbatere la tema anunţată. Secţia etică — Anul I, luni 14 februarie, ora 17.00, la sediul Cabinetului : „Principiile fundamentale ale moralei socialiste“. Expune prof. univ. dr. Nicolae Bellu. STUDIU INDIVIDUAL Secţia economic — Marţi 15 februarie, ora 17.00, la sediul Cabinetului : „Probleme de bază ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România“. Anul I şi anul II, dezbateri la temele anunţate. Secţia istorie — Vineri 18 februarie, ora 17.00, la sediul Cabinetului : „Momente din istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R.“, dezbatere la tema anunţată. „Solidaritatea mişcării muncitoreşti din ţara noastră cu mişcarea muncitorească internaţională“, vineri 18 februarie, ora 17.00, la sediul Cabinetului, dezbatere la tema anunţată. CURSURI SPECIALE — Cursul special „Sociologia propagandei de partid“, vineri 18 februarie, ora 17.00, la Cabinetul municipal de partid. „Partinitatea, actualitatea şi legătura strânsă cu fenomenele vieţii economice, social-politice şi ideologice , principii de bază ale propagandei, condiţii ale eficacităţii sale politice. Conţinutul de idei şi formele de expresie ale propagandei de partid , factorii de ordin sociologic şi psihologic care condiţionează efectele propagandei“. Expune lector univ. Ion Perianu. „ Cursul politico-ideologic pentru cadrele didactice care predau ştiinţe sociale in invăţămîntul de cultură generală, profesional, liceal şi tehnic, luni 14 februarie, ora 9.00, la Liceul I. Neculce, str. General Vlădoianu nr. 3, vor avea loc dezbateri la temele anunţate, conduse de prof. univ. dr. Radu Florian, prof. univ. dr. Ion Blaga. Decada cărţii social-politice Urmare din pag.I instrument de bază în transmiterea, din generaţie în generaţie, a bunurilor ştiinţifice şi culturale. Iată de ce, la numai două săptămlni de la Închiderea Salonului naţional al cărţii, sîntem bucuroşi să anunţăm o nouă manifestare cu profil asemănător care Îşi propune să reţină atenţia bucureştenilor : DECADA CÂRŢII SOCIAL-POLITICE CE SE VA DESFĂŞURĂ INTRE 14—23 FEBRUARIE. ÎN LOC DE PROLOG, UN SUCCINT BILANŢ Cifrele — spun sociologii — pot emoţiona numai în măsura în care reuşesc să imagineze o realitate palpabilă, şi noi deţinem, într-adevăr, o astfel de cifră capabilă să suplinească orice comentariu : în 1971 fiecare bucureştean a cumpărat cărţi în valoare de 52 de lei. Aceasta dovedeşte, o dată mai mult, temeiul aprecierii făcute de secretarul general al partidului nostru, şi anume că, pe parcursul dezvoltării sociale şi al ridicării nivelului de cultură al poporului, ,,s-a format un public larg, competent, receptiv la arta profundă, avid de cărţi care să-i înaripeze mintea, să-i stimuleze gîndirea şi fantezia, să-i insulte idei şi sentimente înalte“. In contextul variatelor domenii care fac obiectul cuvîntului tipărit, cartea social-politica își cîștigă, pe zi ce trece, noi cititori statornici, dornici să afle un răspuns concludent la diversele probleme care ii preocupă. Semnificativ, în acest sens, este faptul că anul trecut numai în Editura politică au apărut 190 de titluri, într-un tiraj de aproximativ 4,6 milioane exemplare. Şi dacă cifrele au, fireşte, graiul lor, e locul e să precizăm că succesul la public al______ ,_______ _, cărţii social-politice a fost determinat, volumul recent apărut, * în primul rind, de valoarea mesajului transmis, de încărcătura de idei, de ţelurile informative şi formative pe care Ie-a urmărit, de contribuţia avută la elucidarea şi soluţionarea unor probleme majore ale dezvoltării societăţii noastre. Procentual vorbind, cartea social-politică ocupă, la ora actuală, 16 la sută din totalul tipăriturilor. Organizarea decadei amintite vine, aşadar, să răspundă interesului din ce în ce mai mare de care se bucură, in rindul cititorilor, literatura social-politică. UN CALEIDOSCOP AL ŞTIINŢELOR SOCIALE De la Centrul de librării Bucureşti ne-a sosit un plan bogat de acţiuni, sintetizind principalele direcţii ale activităţi de propagandă a cărţii Perioada 11—23 februarie a.c. Atrag, îndeosebi atenţia două ample expoziţii — la librăriile „Mihail Sadoveanu“ şi „Academiei“ , care, în intenţia organizatorilor, vor fi un veritabil caleidoscop al tuturor ştiinţelor sociale. Nu vor lipsi de la standuri cele mai recente apariţii in domeniul filozofiei, economiei politice, istoriei, sociologiei, relaţiilor internaţionale etc. Din lunga listă anunţată, menţionăm : „Enciclopedia ştiinţelor filozofice" (Hegel), monografiile„Tudor Vladimirescu“ (Marin Mihalache) şi „Nicolae Iorga" (Vasile Netea), „Lupta poporului român împotriva dictatului fascist de la Viena" (Tr. Bunescu) „Istoria românilor" (Constantin C Giurescu, Dinu C. Giurescu), „File dirn istoria U.T.C." ş.a. De asemenea, la principalele librării din sectoare vor fi amenajate vitrine festive, iar în opt mari unităţi industriale (I.P.R.S. Băneasa, „Tricodava", UREMOAS, Uzina de cauciuc Jilava, fabrica „Muntenia", R.M.E., Uzina „Republica", I.P.I.A.) vor funcţiona standuri permanente pe tot timpul decadei. De remarcat faptul că difuzorii din întreprinderi vor fi sprijiniţi in munca de desfacere a cărţii de personalul serviciilor popularizare, reţea carte, organizare, îndrumători standuri din cadrul Centrului de librării, realizindu-se, in felul acesta, un util şi necesar (de ambele părţi) schimb de experienţă. Precizind că sunt prevăzute acţiuni de difuzare a cărţii in circa 80 de întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, putem conchide că, deocamdată un proiect, Decada cărţii social-politice promite să se desfăşoare sub bune auspicii. CITITORUL — RAŢIUNEA DE A FI A CĂRŢII S-a subliniat deseori — şi pe bună dreptate — că cititorul — singură raţiune de a fi a cărţii — nu trebuie considerat ca un consumator neutru de bunuri spirituale, ci un factor activ in valorificarea bogatului tezaur al culturii naţionale şi universale. Pornind de la această premisă, în cadrul decade, au fost programate întîlniri cu autorii, fie la librării, fie în sălile bibliotecilor, caselor de cultură, cluburilor tineretului. Pe de altă parte, la cursurile de perfecţionare profesională a librarilor vor fi prezentate, cu precădere, cărţile social-politice de către înşişi autorii lor. O mutaţie nu lipsită de interes, după părerea noastră , scriitorii devin propagandişti ai propriilor creaţii, iar librarii — cititori. Promiţătoare se anunţă a fi şi dezbaterea organizată de Consiliul municipal al sindicatelor cu bibliotecarii şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii pe tema : cartea la locul de muncă (vineri, 18 februarie, ora 16, la clubul lucrătorilor sanitari). Cu titlu informativ anunţăm că, la o intilnire asemănătoare, s-au semnalat unele neajunsuri în ce priveşte calitatea tipăriturilor (litrice necorespunzătoare, litera măruntă, grafica ştearsă, nesugestivă), precum şi un mai vechi obicei de a aproviziona standurile din întreprinderi cu apariţii care şi-au făcut, în prealabil, „stagiul“ in rafturile librăriilor din centrul oraşului. In încheiere, o informaţie transmisă de organizatori : deschiderea festivă a Decadei cărţii social-politice — luni, după amiază, la librăria „Mihail Sadoveanu“. Darea în exploatare a unor centrale telefonice automate (Urmare din pag. 1) la 30 decembrie 1967. lylîine la ora 12 va începe prima etapă și la Centrala telefonică automată din cartierul Berceni. Vor fi rezolvate cererile de mutări şi de instalări din acest cartier ţinîndu-se seama de ordinea depunerii cererilor (vechimea pînă la sfîrşitul anului 1966). Numerele de telefon din această centrală vor începe cu cifrele 83. Pentru a asigura o bună servire a abonaţilor în perioada de preluare în noile centrale, respectiv de schimbare a numerelor de telefon, Direcţia de telecomunicaţii a municipiului a luat măsura ca toate unităţile şi întreprinderile de larg interes cetăţenesc ale căror numere se vor schimba, în ziua respectivă să fie conectate la „serviciul special“ care va indica operativ solicitatorilor ce formează vechile numere, noile numere de apel. Prin darea în exploatare a acestor noi centrale, se creează condiţii pentru o mai bună servire a bucureştenilor. (Urmare din pag 1) din jur erau mai pustii decit parcurile pe vreme de crivăţ. Pusă la vedere, condica de sugestii şi reclamaţii devenise un fel de carte de aur, precum cuptorul. Citeai în ea laude ce nu mai conteneau, elogii cum mai poţi vedea doar la este un vernisaj unde s-au adunat toţi prietenii şi toate rudele pictorului, întîlneai chiar şi apeluri cu text devenit stereotip : „Bravo vouă, felicitări calde ca plinea voastră“ Dar tot ca in basme, au trecut, ca şi clipele, una, două, trei, patru, cinci, şase luni. „Cuptorul de aur“ e tot acolo, vinde mai departe pîine, dar vorba unui text de muzică uşoară : „Ce-i cu tine, ce s-a întîmplat de te-ai schimbat Acum, plinea este adesea necoaptă sau prea arsă. Lipiile, celebrele lipii, vin in salturi : azi la ora zece, miine la trei, poimiine... cine ştie ! Cartea de onoare a devenit banal registru de muştruluieli Cuptorul lăudat scrise, adresate de cumpărători deopotrivă calităţii produselor şi insolenţei unor vînzătoare. Au apărut chiar, pe cotoarele unde responsabilul trebuie să răspundă La sesizări, tradiţionalele — vai — notaţii de genul „Se atestă prin prezenta că cetăţeanul care a scris era beat“. Altfel spus, s-a petrecut cu lăudatul „Cuptor de aur“ acel fenomen misterios ce poartă, în materie de teatru, savantul nume de „degradarea spectacolului”. Acolo, degradare înseamnă că decorul s-a fezandat, costumele s-au boţit şi s-au ferfeniţit, iar actorii, colaborînd cu autorul şi cu regizorul, adaugă nedorite cilige menite să amuze galeria. Dar în comerţ degradarea se materializează prin transformarea unei unităţi, îndelung aplaudate la debut, într-un exemplar mijlociu al speciei sale, sau chiar în mai rău. De obicei degradarea se accentuează pe parcurs şi după un anumit timp, în ciuda banilor cheltuiţi pentru profilul deosebit al unităţii, atunci când ea fost creată, unitatea în suferinţă se... reprofilează, îmi vin în minte destule exemple dintre care voi aminti restaurantul „Vinatorul“, colegul său „Mureş“, restaurantele-pensiune, magazinul „Polar“ şi mult încercata „Delta“ devenită „Fragus“, redevenită, prin ce vinde la etaj „Delta“, unde ba se vinde peşte, ba ţigări, ba lactate, ba peşte din nou. Revenind la „Cuptorul de aur“ îmi permit să parafrazez o cunoscută zicală : „La cuptorul lăudat să te duci cu sacul.... dar numai în preajma inaugurării“.