Informatia Bucureştiului, aprilie 1986 (Anul 33, nr. 10091-10116)
1986-04-14 / nr. 10102
ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ SÎNTEM acţiunile de înfrumuseţare şi I Ne aflăm la jumătatea lunii aprilie. Acum in plină primăvară, oraşul pare mai tinăr, mai frumos, in dinamica dezvoltării sale inscriindu-se nu numai importantele prefaceri urbanistice, ci şi preocuparea acordată bunei sale gospodăriri. Pe baza programului de lucrări stabilit de municipalitate, de consiliile populare ale sectoarelor, de întreprinderile specializate, printr-o largă participare a oamenilor muncii din întreprinderi, a cetățenilor s-au efectuat plantările de primăvară, s-au reamenajat intr-o mare măsură locurile de joacă şi zonele de agrement, au fost înfrumuseţate foarte multe balcoane, s-au reparat garduri, s-au asigurat ordinea si curăţenia in cartiere, in spatiile din jurul blocurilor, pe şantiere, in incinte ale întreprinderilor. Fapta gospodărească de zi cu zi a cetăţenilor, iniţiativa lor, implicarea fivică au făcut din această primăvară an anotimp al hărniciei, al manifestării concrete a dragostei faţă de oraş. Ceea ce se impune acum este continuarea acţiunilor de întreţinere a acela ce s-a făcut, stimularea iniţiativelor şi desigur combaterea atitudinilor de delăsare, astfel incit oraşul în care trăim şi muncim să fie cit mai frumos, cit mai bine îngrijit, chemaţi Să continuăm bună gospodărire a oraşului „Noi toţi răspundem de ordinea şi curăţenia străzilor in care locuim, a aleilor, a spaţiilor verzi — ne spune file Marcui, preşedintele comitetului de cetăţeni din circumscripţia 49 —sectorul 6. Intr-adevăr cetăţenii au preluat spre întreţinere străzile. Ca urmare, aici s-a născut un adevărat cartier al florilor, al bunilor gospodari. „Avem în zonă 22 de blocuri, ai căror administratori sunt gospodari recunoscuţi, pasionaţi. In fiecare bloc, locatarii, pe baza unui grafic realizat de comun acord, participă zilnic la acţiunile de curăţenie, la întreţinerea spaţiilor comune, a zonelor verzi etc., astfel incit permanent cineva urmăreşte, ca să zic aşa, fiecare metru de spaţiu verde, destradă sau trotuar. Ne ajută din plin şi cei peste 1 500 de copii din blocuri, copii buni şi harnici. Fiecare bloc are trandafiri, de altă specie şi culoare, în total peste 400 de tufe Cele două terenuri de joacă au fost reamenajate şi facem încă unul. Cu resurse proprii am amenajat două alei de ieşire la blocul 5 din str. Floarea Roşie nr. 3 şi blocul 62 din str. Partiturii nr. 8, iar cei 51 de legumicultori care cultivă peste 3 000 mp ne asigură că vor obţine recolte bune. Mi-ar fi greu să menţionez pe cineva anume, dar se cuvine totuşi să amintim asociaţiile din blocurile 51, 53, 63, iar dintre locatari pe Ion Marchiş, George Sava, Nicolae Laită, Marin Piţa, Ilie Mirică, Grigore Vasiu, Ion Iovănel, Ion Lupăşteanu. Să ştiţi că noi considerăm că nu ne facem decit datoria ; ar fi o ruşine să vină primăria şi să ne atragă atenţia asupra a ceea ce avem de făcut, sau a unor neajunsuri“. • O competiţie a hărniciei şi in alte părţi ale oraşului. Pe calea Rahovei de exemplu secretarul organizaţiei de partid 17 — cartier, din sectorul 5, Nicolae Salman, preferă să vorbească ...faptele : în toată zona, pomii au fost văruiţi, gărduleţele de sîrmă reparate şi vopsite, s-au mai plantat 10 arbori în spaţiul verde din spatele blocului 16. Au fost sădiţi trandafiri agăţători, s-a însămînţat gazon. Antrenaţi în această competiţie sunt şi vecinii de la blocul 20 B, care au făcut şi ei un părculeţ, precum şi cei de la „13“. „Este de mirare, ne spune Nicolae Salman, că unii locatari se rezumă să „participe“ numai ca spectatori la tot efortul care se depune acum, neglijindu-şi elementare îndatoriri civice. Bunăoară, asociaţiile de locatari de la blocurile 57, 57 A şi 59 nu s-au apucat de treabă decit după ce au cunoscut rigorile legii : 1000 Iei amendă. Şi un alt exemplu, chiar lingă noi, pe strada Modoran Ene, vecinii s-ar fi apucat de curăţenie, dar practic nu pot face nimic : au venit nişte lucrători, au scos dalele de beton, iar acum sunt numai mormane de betoane şi pămint. Ar fi util aici — şi spaţiu există cu prisosinţă — un teren de joacă pentru copii“. Cum A.D.P. sector 5 nu e prea departe şi cum problema e cunoscută, considerăm că trebuie luate grabnic măsuri pentru degajarea terenului si pentru sprijinirea cetăţenilor în amenajarea locului de joacă. ADRESE ALE NEGLIJENTEI Da, se mai intilnesc asemenea adrese si in alte zone ale oraşului, si anume acolo unde unii cetăţeni si unele întreprinderi se sustrag de la obligatiile ce le revin in spiritul Legii nr. 10. • Terenul situat in careul blocurilor 117—125 din str. Sergent-major Samoilă Dumitru nr. 3 a fost un frumos spațiu de joacă pentru copii. Acum prin „grija" constructorilor din zonă a devenit un maidan. La sfirșitul lui ianuarie, reprezentantul D.G.D.A.L și al constructorului au încheiat un proces verbal prin care se stabilea amenajarea acestui spațiu pină la 15 aprilie. Mai este o singură zi și ...nici o mișcare. Să fie vorba de aprilie ’87 ? • Sub influentarea întotdeauna nefastă a lui Bachus, Laurenţiu Ciobanu din str. Jarului nr. 2, bloc 52, a tăiat o parte din viţa de vie plantată de ani şi ani », care se ridicase frumos pină la balconul Si ieri, în tot oraşul au continuat activităţile de muncă patriotică. In imagine, oameni ai muncii de la întreprinderile „Neferal" şi „Acumulatorul" au plantat pomi în Parcul Hăţişului etajului II şi constituia o adevărată podoabă a blocului. Semnalăm A.D.P. sector 6 acest act cu totul necivic. • In întreg oraşul sunt montate de către I.P.S., cintare publice. Acestea insă nu au mai fost vopsite de ani de zile, oglinzile au devenit nişte pete negre, iar tariful nu se mai vede. Oare I.P.S. le-a abandonat ?... Ileana COMAN Marian CIOBA Maria PETRE SĂ NU UITĂM : de aportul fiecăruia dintre noi depind înfăţişarea oraşului, curăţenia şi buna sa întreţinere, faptele noastre gospodăreşti fiind, de fapt, oglinda vie a participării noastre la înfrumusețarea Capitalei, la tinerețea sa. La dispoziţia producătorilor agricoli Linii I. T. B. directe spre pieţele oraşului • Mijloace special amenajate, cu inscripţia „Transport marfă“ ; 12 puncte de îmbarcare a producătorilor ; 15 trasee de troleibuze şi tramvaie spre toate pieţele bucureştene. •Pentru a veni în sprijinul micilor producători care aprovizionează cu legume şi zarzavaturi proaspete pieţele Capitalei, începînd cu data de 15 aprilie. I.T.B. înfiinţează 12 puncte de îmbarcare a acestora pe 15 trasee de troleibuze şi tramvaie, cu legături directe la toate pieţele bucureştene • Staţia Mezeş (pentru producătorii care vin din comuna Chitila şi de la gara Chitila) spre pieţele Mureş, 7 Noiembrie, 1 Mai. Buzeşti. Unirii. Rahovei • Staţia Granitul (preia producătorii din comunele Pantelimon, Cernica, gara Căţelu) spre pieţele Delfinului. Pantelimon. Buzeşti. Unirii. Traian • Staţia întreprinderea de Ţevi Sudate (comunele Voluntari şi Afumaţi) spre Dietele Obor. Pantelimon. Delfinului • Staţia întreprinderea „Republica“ (gara Titan) spre Dietele Delfinului, Pantelimon. Obor, Galaţi. Buzeşti. Unirii. Decebal • Staţia Intrare sat Căţelu (comunele Glina şi Căţelu) spre pieţele Titan. Ion Sulea, Unirii. Buzeşti • Staţia C.F.R. Progresul (comunele Jilava, 30 Decembrie, Adunaţii Copăceni) ; de aici sunt formate trei trasee : a) spre pieţele Unirii. Obor, Buzeşti, Gorjului ; b) spre pieţele Unirii. Buzeşti. 1 Mai. Mureş ; c) spre pieţele Unirii. Buzeşti. Obor • Staţia întreprinderea de Motoare Diesel (comuna Popeşti Leordeni) spre pieţele Sudului, Unirii. Buzeşti. 1 Mai. 7 Noiembrie • Staţia Depoul I.T.B. Alexandriei (comunele Bragadiru, Domneşti, Măgurele), spre pieţele Rahovei. Unirii. Buzeşti. Obor, Traian. Iată şi traseele servite de troleibuze care vor avea, de asemenea, inscripţia amintită şi vor avea ca punct de plecare : • Statia Laromet (pentru producătorii din comuna Mogoşoaia) spre pieţele Mureş. Buzeşti. Amzei, Galaţi • Staţia Dumitru Petrescu — capătul troleibuzului 94 (comunele Jilava, 30 Decembrie, Berceni, Popeşti Leordeni) spre pieţele Sura Mare, Unirii, Amzei • Gara de Est, spre piaţa Buzeşti • De la staţia Str. Tăcerii (comunele Bragadiru, Măgurele, Domneşti) Se formează două trasee : a) spre pieţele Unirii, Operei ; b) spre pieţele Moghioros, Operei. După cum ne informează ing. Ion Stoica, directorul Exploatării transport electric, programul mijloacelor I.T.B. este corelat cu cel al autobuzelor I.T.A., scurtîndu-se timpul de transport, tocmai ca produsele să ajungă în pieţe foarte proaspete. Pentru informarea celor interesaţi menţionăm că pe aceste mijloace se percep tarife diferenţiate astfel : pină la 4 km/10 kg — 1,50 lei ; între 4 şi 6 km/10 kg — 2 lei ; intre 6 şi 8 km/10 kg — 2,75 ; intre 8 şi 10 km/10 kg — 3,50 lei, iar peste 10 km/10 kg este de 4,25 lei (acest tarif cuprinde și costul biletului de transport al persoanei ce transportă produsele agricole). Maria RADULESCU Un „extemporal" de primăvară ne-a fost sugerat de mai mulţi cititori : „Cine şi cum asigură întreţinerea şi repararea acestor mijloace de transport şi de agrement, care sunt bicicletele şi al căror număr a sporit considerabil?“ De la bun început trebuie menţionat că această prestaţie este oferită, în primul rind, de unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. In acest sens, a fost creat un cadru organizatoric adecvat: o serie de unităţi ale cooperativei „Automecanica“ au ca profil şi repararea bicicletelor. Iată-ne, aşadar, în postura unui posesor de bicicletă încercînd să remediem unele defecţiuni. Apelăm la cîteva dintre unităţile specializate în acest sens, care sînt trecute ca atare în „Ghidul prestărilor de servicii" din Bucureşti. Prima adresă: Valea Lungă nr. 47, tel. 60.66.38. Sunăm. Ne răspunde unul dintre lucrători : — Fiţi amabil, vrem să reparăm un „Pegas“... — Noi nu mai reparăm. Centrul s-a mutat în Sirenelor, şi ni se închide telefonul, deşi am fi vrut să aflăm măcar numărul de telefon sau perimetrul geografic al... Sirenelor. Reluăm dialogul, de data aceasta în calitate de reporter. Şeful unităţii, Florin Bărbulescu, rămîne surprins : „Reparăm biciclete, cum să nu ?! Suntem chiar foarte bine aprovizionaţi cu piese de schimb“ (?!)... Am încercat să aflăm motivul refuzului cu care am fost... serviţi la telefon. „In mod sigur, ne spune F.B., lucrătorul a confundat garanţiile cu post-garanţiile“. Tot în mod bine şi cum asigură sigur ne permitem să afirmăm că în aprovizionarea unităţii nu piesele de schimb lipsesc — cum ne-a spus de altfel şeful unităţii — ci solicitudinea. In cazul nostru, a mecanicului Cristian Seuşan a cărui atitudine a păgubit unitatea de un client, iar dacă lucrătorul a fost de serviciu la telefon în acea zi, mai mulţi solicitanţi au fost îndrumaţi la altă unitate... Şi să nu uităm că, dacă bicicleta e defectă, aceasta înseamnă să mergi pe Ungă ca dintr-o parte în alta a oraşului... Bulevardul Bucureştii Noi nr. 47, centru de prestări servicii „Automecanica“. Aceeaşi cerere, acelaşi răspuns: „Nu la noi“. Dar adresa unităţii, unde am fost trimişi a fost schimbată: „încercaţi în Buzeşti“. După cîteva minute, revenim. Interlocutor de această dată , Dumitru Cotoi, şef de unitate, care ne asigură că se primesc comenzi pentru reparaţii de bacadete (?!). „Nu prea avem piese de schimb, dar în apropiere este un magazin şi clienţii găsesc acolo cele mai multe dintre reperele care lipsesc la noi“. Şi aici aceeaşi întrebare: Oare ce mentalitate îl conduce pe un lucrător (în acest caz, Vasile Cotoi, fratele şefului de unitate, n.n.) din cadrul unei unităţi specializate în reparaţii de biciclete să refuze o comandă pe profilul unităţii ? De unde acest dezinteres, această comoditate ? Oare retribuţia pe care o primesc nu depinde de volumul prestaţiilor efectuate şi implicit al încasărilor ? Ne-am adresat şi în str. Buzeşti nr. 24. Şeful centrului Emil Toma, ne invită să venim cu bicicleta la unitate: „Găsim noi o soluţie pentru repararea bicicletelor? remediere, doar pentru asta sîntem puşi aici. Avem piese de schimb. Ne lipsesc tijele pentru ghidon top Pegas, dar în rest, avem tot ce ne trebuie“. Un răspuns care ar fi putut sosi chiar de la primul apel. Cu o condiţie însă : solicitudinea să fie o componentă a comportamentului celor puşi să dialogheze cu clienţii. Rezultatul testului nostru l-ara adus la cunoştinţa conducerii cooperativei „Automecanica“. Tovarăşul Mihai Burada, inginer şef, ne-a informat în legătură cu aceste situaţii: „Cei doi lucrători care au refuzat să preia comanda vor fi sancţionaţi, iar unitatea din Buzeşti va primi piesele de schimb care deocamdată îi lipsesc. De asemenea, îi vom instrui pe toţi cei care lucrează în unităţile noastre cu profil de reparaţii biciclete, intensificînd totodată controlul, spre o descifrare cu exactitate a cauzelor acestor refuzuri". Notăm aceste măsuri, dar ele, mărturisim, ne provoacă o oarecare nedumerire dintr-un anume punct de vedere. Oare este nevoie de o... instruire specială pentru ca un lucrător dintr-o unitate să preia şi să execute o comandă care corespunde întru totul profilului unităţii respective ? Oare este nevoie de semnale „din afară“ pentru ca toate centrele să fie aprovizionate corespunzător ? Sau, mai curând, era necesar ca, în preajma sezonului, să se fi luat toate măsurile tehnicoorganizatorice pentru ca prestaţiile specifice să decurgă ireproşabil ? Scop în care, desigur, şi controlul intern ar fi trebuit să fie exercitat cu rigoare și eficientă Marian CIOBA INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI .