Informatia Bucureştiului, aprilie 1986 (Anul 33, nr. 10091-10116)

1986-04-14 / nr. 10102

ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ SÎNTEM acţiunile de înfrumuseţare şi I Ne aflăm la jumătatea lunii aprilie. Acum in plină pri­măvară, oraşul pare mai tinăr, mai frumos, in dinamica dezvol­tării sale inscriindu-se nu numai importantele prefaceri urba­nistice, ci şi preocuparea acordată bunei sale gospodăriri. Pe baza programului de lucrări stabilit de municipalitate, de consiliile populare ale sectoarelor, de întreprinderile specializate, printr-o largă participare a oamenilor muncii din întreprinderi, a cetățenilor s-au efectuat plantările de primăvară, s-au reamenajat intr-o mare măsură locurile de joacă şi zonele de agrement, au fost în­frumuseţate foarte multe balcoane, s-au reparat garduri, s-au asigurat ordinea si curăţenia in cartiere, in spatiile din jurul blocurilor, pe şantiere, in incinte ale întreprinderilor. Fapta gospodărească de zi cu zi a cetăţenilor, iniţiativa lor, implicarea fivică au făcut din această primăvară an anotimp al hărniciei, al manifestării concrete a dragostei faţă de oraş. Ceea ce se impune acum este continuarea acţiunilor de între­ţinere a acela ce s-a făcut, stimularea iniţiativelor şi desigur combaterea atitudinilor de delăsare, astfel incit oraşul în care trăim şi muncim să fie cit mai frumos, cit mai bine îngrijit, chemaţi Să continuăm bună gospodărire a oraşului­ ­­ „Noi toţi răspundem de ordinea şi curăţenia străzilor in care locuim, a aleilor, a spaţi­ilor verzi — ne spune file Marcui, preşedintele comitetu­lui de cetăţeni din circum­scripţia 49 —sectorul 6. Intr-a­devăr cetăţenii au preluat spre întreţinere străzile. Ca urmare, aici s-a născut un adevărat cartier al florilor, al bunilor gospodari. „Avem în zonă 22 de blocuri, ai căror administra­tori sunt gospodari recunoscuţi, pasionaţi. In fiecare bloc, locatarii, pe baza unui grafic realizat de comun acord, parti­cipă zilnic la acţiunile de curăţenie, la întreţinerea spaţi­ilor comune, a zonelor verzi etc., astfel incit permanent cineva urmăreşte, ca să zic aşa, fie­care metru de spaţiu verde, de­­stradă sau trotuar. Ne ajută din plin şi cei peste 1 500 de copii din blocuri, copii buni şi harnici. Fiecare bloc are tran­dafiri, de altă specie şi culoa­re, în total peste 400 de tufe Cele două terenuri de joacă au fost reamenajate şi facem încă unul. Cu resurse proprii am amenajat două alei de ieşire la blocul 5 din str. Floarea Ro­şie nr. 3 şi blocul 62 din str. Partiturii nr. 8, iar cei 51 de legumicultori care cultivă peste 3 000 mp ne asigură că vor ob­ţine recolte bune. Mi-ar fi greu să menţionez pe cineva anume, dar se cuvine totuşi să amin­tim asociaţiile din blocurile 51, 53, 63, iar dintre locatari pe Ion Marchiş, George Sava, Nicolae Laită, Marin Piţa, Ilie Mirică, Grigore Vasiu, Ion Iovănel, Ion Lupăşteanu. Să ştiţi că noi considerăm că nu ne facem decit datoria ; ar fi o ruşine să vină primăria şi să ne atragă atenţia asupra a ceea ce avem de făcut, sau a unor neajun­suri“. • O competiţie a hăr­niciei şi in alte părţi ale o­­raşului. Pe calea Rahovei de exemplu secretarul organizaţiei de partid 17 — cartier, din sectorul 5, Nicolae Salman, pre­feră să vorbească ...faptele : în toată zona, pomii au fost vă­ruiţi, gărduleţele de sîrmă re­parate şi vopsite, s-au mai plantat 10 arbori în spaţiul verde din spatele blocului 16. Au fost sădiţi trandafiri agăţători, s-a însămînţat gazon. Antrenaţi în această competiţie sunt şi vecinii de la blocul 20 B, care au făcut şi ei un părculeţ, pre­cum şi cei de la „13“. „Este de mirare, ne spune Nicolae Salman, că unii loca­tari se rezumă să „participe“ numai ca spectatori la tot e­­fortul care se depune acum, neglijindu-şi elementare îndato­riri civice. Bunăoară, asociaţiile de locatari de la blocurile 57, 57­ A şi 59 nu s-au apucat de treabă decit după ce au cu­noscut rigorile legii : 1000 Iei amendă. Şi un alt exem­plu, chiar lingă noi, pe strada Modoran Ene, vecinii s-ar fi a­­pucat de curăţenie, dar prac­tic nu pot face nimic : au ve­nit nişte lucrători, au scos da­lele de beton, iar acum sunt nu­mai mormane de betoane şi pămint. Ar fi util aici — şi spaţiu există cu prisosinţă — un teren de joacă pentru copii“. Cum A.D.P. sector 5 nu e prea departe şi cum problema e cunoscută, considerăm că tre­buie luate grabnic măsuri pen­tru degajarea terenului si pen­tru sprijinirea cetăţenilor în a­­menajarea locului de joacă. ADRESE ALE NEGLIJENTEI Da, se mai intilnesc aseme­nea adrese si in alte zone ale oraşului, si anume acolo unde unii cetăţeni si unele în­treprinderi se sustrag de la o­­bligatiile ce le revin in spiritul Legii nr. 10. • Terenul situat in careul blocurilor 117—125 din str. Ser­­gent-major Samoilă Dumitru nr. 3 a fost un frumos spațiu de joacă pentru copii. Acum prin „grija" constructorilor din zonă a devenit un maidan. La sfir­șitul lui ianuarie, reprezentan­tul D.G.D.A.L și al construc­torului au încheiat un proces verbal prin care se stabilea amenajarea acestui spațiu pină la 15 aprilie. Mai este o sin­gură zi și ...nici o mișcare. Să fie vorba de aprilie ’87 ? • Sub influenta­r­ea întot­deauna nefastă a lui Bachus, Laurenţiu Ciobanu din str. Ja­rului nr. 2, bloc 52, a tăiat o parte din viţa de vie plantată de ani şi ani », care se ridi­case frumos pină la balconul Si ieri, în tot oraşul au continuat activităţile de muncă patriotică. In imagi­ne, oameni ai muncii de la întreprinderile „Neferal" şi „Acumulatorul" au plantat pomi în Parcul Hăţişului etajului II şi constituia o ade­vărată podoabă a blocului. Semnalăm A.D.P. sector 6 a­­cest act cu totul necivic. • In întreg oraşul sunt mon­tate de către I.P.S., cintare pu­blice. Acestea insă nu au mai fost vopsite de ani de zile, o­­glinzile au devenit nişte pete negre, iar tariful nu se mai vede. Oare I.P.S. le-a aban­donat ?... Ileana COMAN Marian CIOBA Maria PETRE SĂ NU UITĂM : de aportul fiecăruia dintre noi depind înfăţişarea oraşului, curăţenia şi buna sa întreţinere, faptele noastre gospo­dăreşti fiind, de fapt, oglinda vie a participării noastre la înfrumusețarea Capitalei, la tinere­țea sa. La dispoziţia producătorilor agricoli Linii I. T. B. directe spre pieţele oraşului • Mijloace special amenajate, cu inscripţia „Trans­port marfă“ ; 12 puncte de îmbarcare a producătorilor ; 15 trasee de troleibuze şi tramvaie spre toate pieţele bucureştene. •Pentru a veni în sprijinul micilor producători care a­­­provizionează cu legume şi zarzavaturi proaspete pieţele Capitalei, începînd cu data de 15 aprilie. I.T.B. înfiinţează 12 puncte de îmbarcare a acestora pe 15 trasee de troleibuze şi tramvaie, cu legături directe la toate pieţele bucureştene • Staţia Mezeş (pentru produ­cătorii care vin din comuna Chitila şi de la gara Chitila) spre pieţele Mureş, 7 Noiem­brie, 1 Mai. Buzeşti. Unirii. Rahovei • Staţia Granitul (preia producătorii din comu­nele Pantelimon, Cernica, gara Căţelu) spre pieţele Delfinului. Pantelimon. Buzeşti. Unirii. Traian • Staţia întreprinderea de Ţevi Sudate (comunele Vo­luntari şi Afumaţi) spre Die­tele Obor. Pantelimon. Delfinu­lui • Staţia întreprinderea „Republica“ (gara Titan) spre Dietele Delfinului, Pantelimon. Obor, Galaţi. Buzeşti. Unirii. Decebal • Staţia Intrare sat Căţelu (comunele Glina şi Că­­ţelu) spre pieţele Titan. Ion Sulea, Unirii. Buzeşti • Staţia C.F.R. Progresul (comunele Ji­lava, 30 Decembrie, Adunaţii Copăceni) ; de aici sunt formate trei trasee : a) spre pieţele U­­nirii. Obor, Buzeşti, Gorjului ; b) spre­ pieţele Unirii. Buzeşti. 1 Mai. Mureş ; c) spre pieţele Unirii. Buzeşti. Obor • Staţia întreprinderea de Motoare Diesel (comuna Popeşti Leor­­deni) spre pieţele Sudului, U­­nirii. Buzeşti. 1 Mai. 7 Noiem­brie • Staţia Depoul I.T.B. Alexandriei (comunele Bragadi­ru, Domneşti, Măgurele), spre pieţele Rahovei. Unirii. Buzeşti. Obor, Traian. Iată şi traseele servite de troleibuze care vor avea, de asemenea, inscripţia amintită şi vor avea ca punct de plecare : • Statia Laromet (pentru producătorii din comuna Mogo­­şoaia) spre pieţele Mureş. Bu­zeşti. Amzei, Galaţi • Staţia Du­mitru Petrescu — capătul tro­leibuzului 94 (comunele Jilava, 30 Decembrie, Berceni, Popeşti Leordeni) spre pieţele Sura Mare, Unirii, Amzei • Gara de Est, spre piaţa Bu­zeşti • De la staţia Str. Tăcerii (comunele Bragadiru, Măgurele, Domneşti) Se for­mează două trasee : a) spre pieţele Unirii, Operei ; b) spre pieţele Moghioros, Operei. După cum ne informează ing. Ion Stoica, directorul Exploa­tării transport electric, progra­mul mijloacelor I.T.B. este corelat cu cel al autobuzelor I.T.A., scurtîndu-se timpul de transport, tocmai ca produsele să ajungă în pieţe foarte proaspete. Pentru informarea celor interesaţi menţionăm că pe aceste mijloace se percep tarife diferenţiate astfel : pină la 4 km/10 kg — 1,50 lei ; între 4 şi 6 km/10 kg — 2 lei ; intre 6 şi 8 km/10 kg — 2,75 ; intre 8 şi 10 km/10 kg — 3,50 lei, iar peste 10 km/10 kg este de 4,25 lei (acest tarif cuprinde și costul biletului de transport al persoanei ce transportă produ­sele agricole). Maria RADULESCU Un „extemporal" de pri­măvară ne-a fost sugerat de mai mulţi cititori : „Cine şi cum asigură întreţinerea şi repararea acestor mijloace de transport şi de agrement, care sunt bicicletele şi al că­ror număr a sporit consi­derabil?“ De la bun început trebuie menţionat că această prestaţie este oferită, în pri­mul rind, de unităţile coope­raţiei meşteşugăreşti. In a­­cest sens, a fost creat un ca­dru organizatoric adecvat: o serie de unităţi ale coopera­tivei „Automecanica“ au ca profil şi repararea biciclete­lor. Iată-ne, aşadar, în postura unui posesor de bicicletă în­­cercînd să remediem unele defecţiuni. Apelăm la cîteva dintre unităţile specializate în acest sens, care sînt tre­cute ca atare în „Ghidul pres­tărilor de servicii" din Bucu­reşti. Prima adresă: Valea Lungă nr. 47, tel. 60.66.38. Su­năm. Ne răspunde unul din­tre lucrători : — Fiţi amabil, vrem să re­parăm un „Pegas“... — Noi nu mai reparăm. Centrul s-a mutat în Sirene­lor, şi ni se închide telefonul, deşi am fi vrut să aflăm mă­car numărul de telefon sau perimetrul geografic al... Si­renelor. Reluăm dialogul, de data aceasta în calitate de repor­ter. Şeful unităţii, Florin Băr­­bulescu, rămîne surprins : „Reparăm biciclete, cum să nu ?! Suntem­ chiar foarte bine aprovizionaţi cu piese de schimb“ (?!)... Am încer­cat să aflăm motivul refu­zului cu care am fost... ser­viţi la telefon. „In mod si­gur, ne spune F.B., lucrăto­rul a confundat garanţiile cu post-garanţiile“. Tot în mod bine şi cum asigură sigur ne permitem să afirmăm că în aprovizionarea unită­ţii nu piesele de schimb lip­sesc — cum ne-a spus de alt­fel şeful unităţii — ci solici­tudinea. In cazul nostru, a me­canicului Cristian Seu­şan a cărui atitudine a păgubit u­­nitatea de un client, iar dacă lucrătorul a fost de serviciu la telefon în acea zi, mai mulţi solicitanţi au fost în­drumaţi la altă unitate... Şi să nu uităm că, dacă bici­cleta e defectă, aceasta în­seamnă să mergi pe Ungă ca dint­r-o parte în alta a ora­şului... Bulevardul Bucureştii Noi nr. 47, centru de prestări ser­vicii „Automecanica“. Aceeaşi cerere, acelaşi răspuns: „Nu la noi“. Dar adresa unităţii, unde am fost trimişi a fost schimbată: „încercaţi în Bu­zeşti“. După cîteva minute, revenim. Interlocutor de a­­ceastă dată , Dumitru Cotoi, şef de unitate, care ne asi­gură că se primesc comenzi pentru reparaţii de bacade­­te (?!). „Nu prea avem piese de schimb, dar în apropiere este un magazin şi clienţii gă­sesc acolo cele mai multe din­tre reperele care lipsesc la noi“. Şi aici aceeaşi întrebare: Oare ce mentalitate îl con­duce pe un lucrător (în acest caz, Vasile Cotoi, fratele şe­fului de unitate, n.n.) din ca­drul unei unităţi specializate în reparaţii de biciclete să refuze o comandă pe profilul unităţii ? De unde acest de­zinteres, această comoditate ? Oare retribuţia pe care o pri­mesc nu depinde de volumul prestaţiilor efectuate şi impli­cit al încasărilor ? Ne-am adresat şi în str. Buzeşti nr. 24. Şeful centru­lui Emil Tom­a, ne invită să venim cu bicicleta la unitate: „Găsim noi o soluţie pentru repararea bicicletelor? remediere, doar pentru asta sîntem puşi aici. Avem piese de schimb. Ne lipsesc tijele pentru ghidon top Pegas, dar în rest, avem tot ce ne tre­buie“. Un răspuns care ar fi putut sosi chiar de la primul apel. Cu o condiţie însă : so­licitudinea să fie o componen­tă a comportamentului celor puşi să dialogheze cu clien­ţii. Rezultatul testului nostru l-ara adus la cunoştinţa con­ducerii cooperativei „Auto­­mecanica“. Tovarăşul Mihai Burada, inginer şef, ne-a in­format în legătură cu aceste situaţii: „Cei doi lucrători care au refuzat să preia comanda vor fi sancţionaţi, iar unita­tea din Buzeşti va primi pie­sele de schimb care deocam­dată îi lipsesc. De asemenea, îi vom instrui pe toţi cei care lucrează în unităţile noastre cu profil de reparaţii bici­clete, intensificînd totodată controlul, spre o descifrare cu exactitate a cauzelor acestor refuzuri". Notăm aceste mă­suri, dar ele, mărturisim, ne provoacă o oarecare nedume­rire dintr-un anume punct de vedere. Oare este nevoie de o... instruire specială pentru ca un lucrător dintr-o unitate să preia şi să execute o co­mandă care corespunde întru totul profilului unităţii res­pective ? Oare este nevoie de semnale „din afară“ pentru ca toate centrele să fie aprovizio­nate corespunzător ? Sau, mai curând, era necesar ca, în preajma sezonului, să se fi luat toate măsurile tehnico­­organizatorice pentru ca pres­taţiile specifice să decurgă ireproşabil ? Scop în care, de­sigur, şi controlul intern ar fi trebuit să fie exercitat cu ri­goare și eficientă Marian CIOBA INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI .

Next