Kamikaze, martie-iunie 2010 (Anul 1, nr. 1-16)
2010-04-21 / nr. 6
A cui nu este Puterea? Ziarul Puterea nu este nici al lui Vântu, nici al lui Patriciu, nici al lui Voiculescu. Cu atât mai puțin al lui Hrebenciuc. Acești onorabili domni nu au și calitatea de proprietar. Ei sunt doar producători și beneficiari. Rețeta e verificată: se ia o înregistrare video mai veche cu Băsescu, se post-post-procesează la ziar, băgând și scoțând elemente (deci, logic, ar trebui să urmeze ceva gen Matures, MILF sau Secretary). Patriciu o face publică și o validează, eventual în calitate de martor, televiziunile lui Vântu și ale lui Voiculescu o preiau și o rulează non-stop. Ciutacii și Dumitreștii o joacă 48 de ore, zi-noapte, în timp ce favoritul lui Hrebenciuc crește fulminant în preferințele electoratului. Teoretic! se mai contează că ziarul vinde cel mult 3.000 de exemplare și, când se va îngloda în datorii, se va închide brusc, la fel ca și Gardianul, lăsându-și creditorii cu buza umflată și pălmașii cu salariile neplătite? Mare șmecherie! Face Alecu Racoviceanu alt cotidian și îl invită pe Chavez la lansare. Sau pe fratele lui Fidel Castro. Și musai pe reportervirtual.ro. Printre alții. Păi, ce făcea Sorin Roșca Stănescu pe vremea când plăsmuia scrisori de la Botnarciuc (monitorul NKVD al lui Ion Iliescu de pe vremea studiilor sale moscovite), scrise „cu mânuța“ Tanei Ardeleanu, era joacă de copii pe lângă ce e în stare co nuplecu să facă pe video! Că, de, trăim în era imaginii. MIHAIL KAMIRACIOV Alabala, portocala, Botezatu trecu la Cabala. Ștefan Bănică Talpălute e plin de obuze-n curte. Trei pastile Triferment, Piersic se făcu student. Sînt fericit că am trecut la Cabala, dar am o mică reținere: am înțeles că dumneavoastră nu croiți sîmbăta. Nu de alta, dar m-ar interesa măcar vineri seara să-mi bage și mie cineva ața-n sac. Cătălin Botezatu, un trendsetter care a auzit că în 2010 nu se mai poartă manșoanele cu guler împrejur, așa că a trecut la iudaism Auzi, madam Trotinetă... că profesoară nu pot să-ți zic. Nu ți-e rușine să-mi dai șapte la psiho-pedagogie, că ești femeie bătrînă? O să vorbesc cu bunică-ta, aia care suspina după mine cînd scuipam ia semințele din înaltul roibului. Florin Piersic, bobocul celor șapte cai, supărat că profesoara l-a chemat în doamnă la mărire, deși, la vîrsta lui, ar fi venit cu plăcere la o întărire Andreico, mai ușor cu tabla dăpă casă, că nu-i pusă la mișto! Aia ne apără de apă, fă! Mai bine lasă ifosele și mai aruncă la căruță șapte-opt obuze de-alea din grădină, că astea valorează la fier vechi. Că și așa, de cînd am aflat că e amorsate și poate să explodează dacă calci pe ele, mi-a fost și frică să mai mă duc la privată, în cazul meu! Ștefan Bănică Paradel și Andreea lui nea Marin, zîna minune, protagoniștii poveștii „Dragostea din Tei", undeva aproape de Bucur Obor. AM COPILĂRIT CU O VEDETĂ Am nepot cu unchi miu Pe unchiul meu îl cheamă Ionel Manțog și e celebru la Antena 3 și în Jurnalul național. Pe celelalte posturi, în restul de ziare și pe bloguri, apare cam la fel de des ca mine. Care-s și eu vedetă, dacă nu erați, cumva, la curent. Dar cum nu pot să povestesc cum am copilărit cu mine, mă rezum la unchiu". La începutul anilor '90, unchiul meu era foarte iubit de ai mei, pentru că avea mașină. Un jaf de Dacia o mie trei sute și ceva care avea o problemă la telescoape. Cînd treceai peste un vîrf de pantă, ziceai că ești la Disneyland,în roller-coaster-u ăla de cinci locuri, cu bord de CN și tub de GPL în portbagaj. Adică eu nu fusesem niciodată la Disneyland, dar așa îmi imaginam că trebuie să arate trenulețele p-acolo. Mergeam, în schimb, la mare, cu mașina su' unchi-min, în cele zece ore de drum (Motru-Constanța,în coloană de 7-8 mașini) vomitam de aproximativ opt ori de la telescoape și făceam pipi de șase de la arșița din mașină tratată cu Coca-Cola. Și asta cred că este o amintire fabricată. Miram-aș să-mi fi cumpărat ai mei atîta Cola pe drum, că ar fi însemnat să ne scurtăm sejurul din lipsă de fonduri. Sau poate că așa mă păcăleau ei, că în găletușa aia din care tot turnau într-un pet de firmă e Coca-Cola. în fine, despre unchi miu vă mai pot spune că-i bun la fotbal și la șah. Aproape la fel de bun ca mine, deși mă bate mereu. ANDREI MANȚOG Concursul Kamikaze s-a încheiat cu succes, necâștigându-se nimic! Concursul cu premii foarte mici, adică inexistente, desfășurat zilele trecute pe siteul nostru (www.kamikazeonline.ro), s-a încheiat. Avem și un câștigător, care nu a câștigat nimic. Posesorul adresei de e-mail nothing_ro@yahoo. com a ghicit corect numele vedetei politice care ne-a făcut dedicația alăturată: este vorba despre Honorius Prigoană, deci nu despre Silviu Prigoană, așa cum au răspuns toți ceilalți cititori, printre care sperăm să nu se afle și Adriana Bahmuțeanu. La aflarea veștii că a răspuns corect la întrebare, fericitul câștigător ne-a declarat: „Mă simt honorat! E prima dată când câștig și eu ceva! Adică nimic“. Concursul nostru cu premii atât de mici încât nu există a avut un asemenea succes la public încât luăm în calcul ca data viitoare să cerem noi niște premii de la câștigători.