Kamikaze, ianuarie-iunie 2015 (Anul 6, nr. 1-25)

2015-06-24 / nr. 25

KAMIKAZE NR. 25­24-30 IUNIE 2015 Nu sunteți ce ar trebui să fiți 9­9 ...îmi vine să le strig politicienilor noștri, care par reciclați cu măiestrie de Iliescu din magazia de rebuturi a KGB-ului. începând din ianuarie 1990, mă tot ciupesc să văd dacă nu visez. Dacă un dramaturg ar fi scris o piesă în care să apară toți cei pe care i-am vă­zut în acești 25 de ani la televizor, am fi zis că e tâmpit, că nu știe să-și dozeze efectele caricaturale și cade el însuși în ridicol încercând să-și ridiculizeze personajele. Oricât era de dezgustat de contemporani, Caragiale nu a avut stân­găcia să creeze o lume compusă doar din imbecili și ticăloși. Mai apărea câte un personaj care putea vorbi normal (Tipătescu), altul care avea un dram de luciditate morală (cetățeanul turmentat, mai degrabă cetățean decât turmentat), un primar care nu lua comision (culmea, se pare că taman în orașul unde a fost diputat domnul 0049). Realitatea la noi este șarjată mult peste limitele suportabilului. Aproape toți par clone ale lui Agamiță Danda­nache. Și totuși, nu mă deranjează așa mult zona patologică a politicienilor și nici măcar cea sociopatologică. Sunt gata să accept că aberații precum Iosi­­pescu Zambru, Vadim, Brătianu Cartof, Năstase, Căcărău, Becali, Ponta sunt posibile în orice parlament democratic. Știința a arătat că și cristalele perfecte au nevoie de niște gunoaie în noduri­le rețelei, aceste defecte fiind necesare echilibrului termodinamic. Ce mă­ustură cel mai tare este lipsa aproape totală a unor oameni normali printre politicieni. Toți par modelați din aceeași plastilină refrământată, în care culorile inițiale s-au amestecat într-un maro murdar. Mi se pare aberant ca, în peste o mie de oameni în Parlament, Guvern și primăriile principalelor orașe, să nu apară măcar o duzină de oameni de ispravă. Poate nu am cu ținere de minte, nu-mi vin în cap decât Băsescu, Macovei, Boc și Pleșu, aș fi bucuros să mă contrazică cineva înșirând încă alte zeci de nume. Dar mă tem că mă veți contrazice prin tăierea de pe listă și a acestora patru, cu argumente pe care sunt gata să vi le accept. Lipsa unei mase critice de politici­eni cu intenții bune și cu abilitatea de a pune în practică asemenea intenții este cu atât mai acută, cu cât s-a văzut ce mult pot face o mână de oameni cu niște obiective decente. Niciun analist lucid nu ar fi pariat pe succesul refor­mării Justiției, pornind de la numărul celor dispuși să se ia la luptă cu caraca­tița juridică moștenită de la Ceaușescu și moșită de Iliescu. Mă întreb cine și unde a greșit. De­mocrația parlamentară este - din câte ni se spune - cel mai bun sistem din câte există. Așa ar trebui să fie, doar cetățenii își aleg din mijlocul lor pe cei mai buni, care să aibă grijă de treburi­le obștești. Dar dacă ăștia sunt cei mai buni dintre noi, începe să-mi bâzâie prin cap un gând. Nu suntem ce ar trebui să fim. fW.DJ 4* In atenția nesimțiților din bănci, f­i­i ce păreau creditorii acum 700 de ani O doamnă șefă de la CEC­­ nu am reținut cum o cheamă și nici nu me­rită să-l deranjăm pe Google cu atâta lucru, că poate are și el griji mai im­portante decât să indexeze numele tuturor idioților - a explicat că dator­nicii la bănci au viață ușoară astăzi, în comparație cu datornicii din anti­chitate, care, dacă nu-și mai puteau plăti datoriile, nici măcar de viață nu mai beneficiau, întrucât erau omorâți și tăiați în atâtea bucăți câți creditori aveau. Nu e o noutate că, la adăpostul asi­gurat de complicitatea Băncii Națio­nale, sistemul bancar s-a umplut de nesimțiți cu astfel de idei, așa că do­rim să le amintim, tot din istorie, ce păreau creditorii ceva mai recent, să zicem acum 700 de ani. Toată lumea a auzit de sfârșitul violent al primei bănci multinaționale­­ pe numele ei Templierii­­, care a trebuit să se închidă fiindcă unul dintre datornici a considerat că e mai bine așa decât să-și plătească datoria. Șefii acestei bănci au fost întemnițați și torturați până au recunoscut, printre altele, că sunt homosexuali, după care au fost arși de vii. Așa că mare atenție, domnu' Ghețea, cine mai vorbește în numele băncii pe care o condu­ceți în anul 2015 și mai ales ce spune despre datornici, că nici datornicii nu v-au obligat pe dumneavoastră să recunoașteți că sunteți homosexual, da? (M.N.) Liejile pi înțăliesu’ tuturor (Liecica o suti duouăzieci șî duoi) !a Duoamni, și-o mai pr­ogriesat șîmiedișm­a asias­­ta! La și azi duomnul Ponta, acum 25 di ani niși nu si punea pr­obl­ema di operații. Ti împușca dir­ect! I> Mari ghinion ari puopuoru’ ista! Mai întâi s-o accid­entat Raț șî Sânmărtian, acu’ s-o rupt șî Vic­­tuor Puonta. I> Stau șî mă întuneb, ca vaca: oari cât o dat șpagî duoctoru’ turc ca sî-1 opieriezi pi Victuor Puonta? I> Nu înțălieg di și ies atâția discuții dispri faptu’ cî priemieru’ s-a aopierat la turși. Șî C­onstantin Brânc­ovianu s-a opierat în Turcia șî nu s-a făcut atâta panoramî prin priesî. In se cried cî următuorul prim-ministru ar trebui sî hii duomnul Avrămuțî, sterga­­rul dac. Dacî Vict­or Puonta siamânî din pr­ofil cu Tituliescu, duomnul Avrămuțî siamănî la barbî cu Iorga șî la cuoc cu Selena Ștaușiescu, șeea și nu puati hi văzut d­ecât ca un pruogries. I> Șu­iesc cu gruoazî cî în duosarul’ lu’ Andriei Chiliman s-o pus siechiestru de 570 di milițioani pe avienili ălora. Sî him serios’, niși dacî furi patru vieț’ nu pooț’ strânji atâția bănică primar șinstit la siectuoru’ 1. I> Dijiaba ti lasî ca sî intri doar cu buletinul în Riepublica M­old­ova dacî di ieșât ti lasî cî sî ieși tot ca înainti, fără p­ortofel. I. La câtî lume si fuolosești în ultima vriemi, ar hi ghini ca dubili Puolițiii sî aibî trasiei fixi, ca transp­ortul în c­o­­mun. THEN & NOW

Next