Kamikaze, iulie-decembrie 2018 (Anul 9, nr. 27-52)

2018-12-05 / nr. 49

Fix de Centenar, statul sa dea Transilvania in Instanțele de judecată din România, nu „instanțele de judecată de la agenția Deutsche Presse-Agentur“, se pare că vor ca Transilvania să fie răpită de vecinii noștri de la vest. în ciuda evidențelor, acestea se încăpățânează să facă deseori jocuri străine României. Vă oferim câteva exemple. Cum am prezentat și în episoadele anterioare, în puținele cazuri în care statul român s-a ho­tărât să facă ceva pentru recuperarea bunurilor pierdute în condiții de ilegalitate, apar rezistențe din partea instanțelor supreme, decise parcă să nu facă dreptate nici măcar în al nouălea ceas. Astfel, statul român a identificat circum­stanțe care pot justifica inițierea de demersuri în justiție în contradictoriu cu beneficiarii legi­lor de reparație în favoarea cărora instanțele de judecată au dispus reconstituirea dreptului de proprietate prin hotărâri judecătorești definiti­ve deși sub aspect probatoriu în aceste cauze a fost dovedită achitarea justei și prealabilei des­păgubiri în temeiul Legii din 30 iulie 1921 pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș,­­ într-unul din aceste litigii s-a ridicat pro­blema prescripției dreptului material la acțiune al Statului Român, discuțiile vizând mai exact momentul de la care începe să curgă termenul general de prescripție de 3 ani pentru a fi so­licitată restituirea prețului exproprierii achitat de stat ignorându-se faptul că, instituțiile care reprezintă statul român (Ministerul Finanțelor Publice), nu au fost parte în litigiul soluționat definitiv în sensul obligării comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate priva­tă asupra terenurilor, la reconstituirea dreptului de proprietate. Pe de altă parte, în raport de dispozițiile art.25 din Legea nr. 7/1996 în forma în vigoare la data republicării, care reglementează principiul opo­zabilității înscrierilor în cartea funciară, s-a apre­ciat că de la momentul intabulării în cartea fun­ciară a dreptului de proprietate al beneficiarilor legilor fondului funciar a început să curgă ter­menul de prescripție, fără a se ține seama că în speță nu au fost îndeplinite formalitățile cerute de lege pentru respectarea principiului relativi­tății înscrierilor în cartea funciară. De asemenea, nu s-a avut în vedere faptul că dreptul de proprietate al beneficiarilor legilor de reparație nu a fost înscris în cartea funciară în care a fost inițial înscris și dreptul de proprie­tate al statului român și nici în cartea funciară rezultată ca urmare a conversiei cărții funciare vechi în care figurează ca ultim proprietar sta­tul român. Or, în lipsa îndeplinirii formalităților ceru­te de Legea cadastrului și publicității imobili­are nr.7/1996, nu se poate aprecia că termenul de prescripție curge de la momentul intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară al be­neficiarilor legii fondului funciar. TRASEUL COMPLICAT AL UNEI DECIZII PE CARE O PUTEM NUMI SIMPLU: TRĂDARE DE ȚARĂ în contextul prezentat se înscrie și litigiul ini­țiat de Statul român în contradictoriu cu moște­nitorii lui Misckolczy István și ai lui Misckolczy Josef soluționat de înalta Curte de Casație și Justiție (dosar 2495/305/2014) prin Decizia nr. 3779/2018 (Complet ICCJ-AP2 Romanița Vrâncea­­nu / Paula Pantea / Sorinela Alina Macovei). Din ac­tele dosarului rezultă următoarele: prin cererea nr.84/15.09.2005, pârâta Kuharcz Sofia Maria și autoarea pârâților Zsuffa Levente și Zsuffa Bor­bála au solicitat Comisiei locale Covasna, în baza Legii nr.247/2005, reconstituirea dreptului de pro­prietate asupra suprafețelor de teren deținute anterior de autorii acestora Miskolczy István și Miskolczy József. Prin Hotărârea nr.14/B/2005, art.1, Comisia Locală Covasna a propus admi­terea cererii nr.84/2005 și a cererii nr.175/2005 depusă de Kuharcz Sofia Maria și validarea pe anexa 37 Covasna a 310,12 ha pădure de pe urma autorilor Miskolczy István și Miskolczy József. De asemenea, Comisa locală Covasna pentru apli­carea Legii 18/1991 a propus spre validare, re­constituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei Zsuffa Vera Agnes asupra suprafeței de 50 ha în calitate de moștenitoare a lui Miskolczy József, și asupra suprafeței de 45,39 ha în calitate de moștenitoare a lui Miskolczy István. Comisia Județeană, prin Hotărârea nr. 590/ 2006, art.2, a respins propunerea Comisiei Locale raportat la împrejurarea că așa cum relevă acte­le aflate la dosar, terenurile au fost expropriate anterior anului 1945,în favoarea statului român, în motivare, Comisia Județeană a avut în vedere datele înscrise în CF 1604 Covasna, re­spectiv faptul că terenul a fost expropriat în anul 1931 în favoarea statului român în baza Hotărâ­rii nr.508/1931 a Comisiunii de ocol pentru Ex­propriere Sfântu Gheorghe. Potrivit încheierii 899/09.03.1944, în baza Ordinului Ministerului Agriculturii nr.502117/944/I/C/l terenul a trecut în proprietatea statului maghiar, în conformitate cu încheierea nr. 642/ 21.05.1945, rezultă că în baza Legii nr. 260/1945 asupra terenurilor litigioase s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea statului român. Astfel, terenul a fost înscris în proprietatea statului român prin expropriere și ulterior, în baza Legii nr.260/1945 privitoare la legislația aplicabilă în Transilvania de Nord, precum și la drepturile dobândite în acest teritoriu în timpul operațiunii ungare, împotriva Hotărârii nr.590/2006, au formulat plângere pârâtele, dosarul ajungând în cele din urmă la curtea de apel Brașov care a decis că nu contează faptul că există dovezi de plată aferente suprafețelor litigioase, hotărând și asupra pune­rii în posesie, împotriva Deciziei civile nr.1258/Ap/06.07.2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov a declarat recurs Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice criticând hotărârea sub aspectul admi­terii excepției prescripției dreptului material la acțiune în condițiile în care pârâții nu au făcut mențiunea că apelul este îndreptat și împotri­va încheierii interlocutorii prin care instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, în motivarea cererii de recurs s-au învederat următoarele aspecte:­­ Instanța de apel nu a avut în vedere faptul că în speță efectul de opozabilitate a transmite­rii dreptului de proprietate nu s-a produs față de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publi­ce întrucât așa cum rezultă din actele anexate, în cartea funciară nr.28043 provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul 1604, în care au fost evidențiate imobilele ce fac obiectul prezen­tului litigiu, nu a fost intabulat dreptul de propri­etate al beneficiarilor legilor de reparație Zsófia Vera Agnes și Koharcz Sofia Maria. Astfel, la solicitarea Ministerului Finanțelor Publice prin mandatarul Direcția Generală Re­gională a Finanțelor Publice Brașov - Adminis­trația Județeană a Finanțelor Publice Covasna privind votarea în cartea funciară a unui liti­giu conex, Biroul de Cadastru și Publicitate Imo­biliară Târgu Secuiesc a comunicat încheierea nr.20835/15.09.2014 însoțită de extrasul de carte funciară de informare din data de 15.09.2014 din care rezultă cu evidență că la poziția BI figurează ca ultim proprietar Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Aceasta, în condițiile în care dreptul de proprietate asupra imobilelor în dis­cuție se transmisese în patrimoniul intimaților din prezenta cauză încă din anul 2007. Mai mult decât atât, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu Secuiesc a dispus notarea litigiului în cartea funciară nr.28043 în condițiile în care așa cum rezultă din corespon­dența purtată cu Agenția Națională de Cadas­tru și Publicitate Imobiliară, aceste imobile erau evidențiate în cărți funciare deschise ulterior. Suplimentar, s-a învederat instanței că așa cum rezultă din adresa nr.75/16.12.2015 comu­nicată instituției noastre de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Târgu Secuiesc, înche­ierile prin care s-a dispus intabularea drep­tului de proprietate în baza titlurilor de pro­prietate nr.4494/24.11.2008, 4493/24.11.2008, nr.7606/22.12.2008 nu au fost comunicate Sta­tului Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Or, atitudinea pasivă a unui terț (Biroul de Cadas­tru și Publicitate Imobiliară Târgu Secuiesc) nu poate atrage sancționarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Next