Lumea, octombrie-decembrie 1924 (Anul 7, nr. 1818-1895)
1924-11-01 / nr. 1845
STIRIDIVERSE si ar ilea ira la sate organele administrative sub supravegherea avaătorului — Școala românească Ia munca pentru ținuturile alipite — Am arătat altădată în anii generale, care ar fi calea de urmat pentru realizarea unității sufletești. Am cerut ca învățătorul trimis în ținuturile alipite să îndeplinească trei cerinți: Cultură solidă, înțelegerea problemei naționale in numele căreia este trimis să muncească și mult, foarte mult idealism. Am mai aratat printr’un exemplu trăit de mine cum două elemente din stat: învățătorul și jandarmul pot cădea în conflict, fără ca unul din ei să fie vinovat ; amândoi pășesc pe drumul datoriei lor. linul merge călăuzit de un bun simț cultivat prin scală, iar celălalt călăuzit de un ordin cu caracter uniform și de o stabilitate de lucru, nu de influență asupra unor suflete. Acest conflict se va continua *n chip firesc întrucât el reprezintă antagonismul între două metode de stăpânire radical opuse și el nu va avea altă urmare decât întârzierea unității sufletești atât de necesară consolidării. De renunțat nu putem renunța la nici unul din acești factori, pentru că amândoi sunt necesari; e necesară însă o armonizare în atribuțiile lor, fără ca jandarmul să sufere o știrbire de autoritate, el ar trebui să aibă conștiința, inferiorității sale față de învățător și statul chiar, să vină și să’ pună untr’o ușoară dependentă de acesta din urmă și iată de ce: învățătorul (dacă se trimit din cei mai bine pregătiți sufletește) Í va căuta să se apropie de sufle!le celor străini sau de cele i instrănate și fără nici o masca ]ie de idealism exagerat, șovineta se arate în chip sincer unele scăderi ale noastre cu motivările lor, dar și calitățile și virtuțile poporului nostru ofelit de vremuri grele. Avem și noi o artă, o literatură românească, care interpetază stăruitor în chip conștient și cu focul drai gosist de patrie nu se poate ce străinul să n o recunoască. Mi-aduc aminte, când la un i curs de vară cu învațătorii minoritari, la școala „V. Lupu“ d. l Mihail Sadoveanu le-a citit într’o zi din Eminescu „Somno- iroase păsereie“ „Calin“ și „Mor < lua Est“. Tonul d-lui Sadoveanu și căldura sufletească cu care d-sa le a interpretat ideile și imaginiile desprinse din acestei poezii—li-au înmuiat sufletele, i-au umanizat întăi, apoi i-a tăicut să admire sincer, opera romanțului „Eminescu“ l-am văzut în urmă căutând cu mai mult interes operele scriitorilor români, la biblioteca școlii; ba unul nu știu din ce legătură de drum, a scos și mi-a arătat poezia „Somnoroase păstrese“ în nemțește. Se înțelege că interpretarea d-lui Sadoveanu a fost artistică și nu toți sunt artiști, mi se va obiecta și cu drept cuvânt, însă, dacă învățătorul e pătruns de opera unui scriitor crede că, va fi în stare a trezi în străin măcar slabe sentimente de admirație și respect pentru opera sa deodată și aceasta ar m- i semna foarte mult. I ! Dacă Nemii din Bucovina au i pe Schiller și Goethe, Ucrainenii i pe Șevcenco ; Basarabenii ruși < pe Gogol, Maxim Gorki, Lermontow, 1olstoi, Dostoevschi, 1 Ungurii pe Petőfi apoi avem și noi pe Eminescu, Creangă, Caragiale, Vlăhuță, Coșbuc, Sadoveanu, Bătescu Voinești, în opera cărora putem arăta și nota specifică românească, dar și ceia ce se ridică din opera lor , mai presus de limitele națiunii noastre și pe deasupra vremurilor, înțelepciunea poporului nostru în proverbele și zicătorile lui, gustul artistic în închinarea culorilor de pe cusuturi și alesaturi de covoare, imaginara vie în poezia sa, durerea cântată în doină bucuria manifestată în i hora sa domoală sau în băiutele » pline de energie, toate sunt mijloace prețioase pentru învățatorul trimis acolo să ne formeze o unitate de suflet, sau i măcar, deocamdată să domol * nască sentimentul de ură impot* riva noastră acolo unde el i * există. Cu aceste mijloace, jandarmul, din pricina nepregătirii sale 1 1 nu poate lucra și de aceia este necesar ca el să lucreze după i și în spiritul învățătorului. —Se poate să cer o imposibilitate (jandarmul independentă morală de învățător) și aceasta pentru că din nenorocire principii politice ce n’au forța ideală de a se ridica mai presus de paterni de partid și persoane vin să mărginească tot mai mult încrederea pe care publicul trebue să o dea acestui element de cultură, învățătorul. Tendința pare a fi acela de a-l subordona, nu moralmente fiindcă aceasta nu se poate, dar polițienește, jandarmului și tuturor celorlalte autorități comunale și după cât se așteaptă chiar de a-l desposeda și de dreptul de a se manifesta ca cetățean. In aceste condiții învățătorul, nu va putea face unitatea sufletească în condițiunile ideale. Învățătorul alunei va fi un element de care statul se va dispensa, stăpânind exclusiv cu baioneta. Că acest fel de stăpânire nu e bun, am văzut-o în relațiile dintre maghiarii stăpânitori și românii supuși. Ungurii au cautat să preseze ca jandarmul și să îngroziască cu tomnița de la Gherla și din alte părți și drept resultat a fost întărirea conștiinții naționale la * ai noștrii care a fructificat așa de frumos. Când însă un Josef III-lea al Austriei vine și le dă oarecări libertăți și știm că-i suneau românii drepturi, Indră quțu de împărat1 Austriecii în stăpânirea lor din Bucovina ne-au arătat câtă 2 putere. Ie-a dat asupra celorlalte națiuni cinstea și ordinea lor în administrare și superioritatea de cultură. Nemții au In Je reles că respectiva in anumite margini aceia ce e gingaș din sufletul na(îonalităților din Bucovina și prin școală se vor putea face respecai și s’au și făcut. * Intelectualitatea Bucovinei poartă * pretutindeni pecetea culturii și * civilizației germane. Toate acestea ne dovedesc * până la evidentă superioritatea sau inferioritatea unei metode de stăpânire. Școala și slujitori ei sunt ehem mai a face în primul rând unitatea sufletească și o va face, de va fi pusă în condițiuni prielnice. Gh. Ghirițescu unificare in LUMEA Inaugurarea foalei de ViSicu jiiura Participarea ministrului agriculturei.—Discursurile. — Vizitele Huși 27.— După cum am anunțat la timp, cu un fel deosebit a avut loc Duminică 26 Ort, inaugurarea noului local al școliloi de viticultură din Huși I și aniversarea a 16 ani de activitate, inaugurare la care a participat și guvernul prin prezenta , d-lui subsecretar al agriculturei dl. Cipăianu, toate autoritățile locale și invitații. Cum a decurs solemnitatea ! Cu trenul de 8 dim. a sosit aci dl. ministru Cipăianu in sosiți de dl. Ionescu Sisești directorul din ministerul agriculturei. In gară oaspeții au fost întâmpinați de către d-nii N. N. Tiron prefect, Zonet Corlăteanu ajutor de primar având delegație de primar în locul d-lui Gheorghiu bolnav, colonel Mircea, colonel Negulescu, Gh. Corciovei consilier agricol, C. Hogaș direct, școalei de viticultură și alți representanți ai autorităților. 1 Dl. Tiron a rostit câteva cu 1 vnde de bună primire, după care în automobile și trăsuri oaspeții și oficialitățile au pornit la Episcopie unde au participat la un serviciu divin. La ora 10 și un sfert au sosit la școala de viticultură. Aci într’un careu format din elevii și absolvenții școalei, din invitați și din membrii corpului didactic al școalei s’a oficiat un te-de-um de către protoereul județuluV pe țintele Hagiu asistat de el. S Inaiflce oficierea serviciului divin, ministru Cipăianu urmat de invitați, a vizitat toate clasele, laboratorul, cancelaria, dormitorul, înteresându-se de aproape de mersul școalei, deslucrările practice ale elevilor,, deci producția podgoriei și diferite si alte chestiuni privitoare la ad sministrațra școalei. Vorbesc d-nii C. Hogaș, Nestian, Pavel Bulucea. D. ministru Cipăianu închee seria discursurilor și își exprimă mulțumirea de a fi venit în rândul muncitorii^ Ucoli într’o legiune bogată ca Fâlciul. Ne dăm seama—spune d-sa— că țara nu poate progresa fără sporirea producției. Ca atare a fost o idee fericită că s’a ridicat o școală de viticultură într’un centru podgoric ca Hușul. Ii Promite tot concursul din partea ministerului ca școala să a poată merge progresiv. A urmat un banchet in sala prefecturii. L. i . ——ooxxoo—« “ ------CCXXQO------I ÎNTRUNIREA dela Ciurea a partiduilui nationalist al poporului Partidul nationalist al poporului își continuă activitatea de propagandă în județ. Ultima întrunire a avut loc în satul Ciurea. Din Iași au luat parte fruntașii partidului: d-nii H. Suru, C. Stamboliu, D. Cilibidache, G. Mihalcea, G. Stângaciu, Neculau și alții. Toti au participat la celebrarea a două nunți din Comună după care s-a ținut consfătuirea la care au luat cuvântul toți fruntașii, examinând situația politică a cărei creată de ultimile evenimente și mijloacele care ar putea duce la îmbunătățirile necesare. Vorbitorii au subliniat că în dezordinea de azi cei doi conducători ai partidului dl. Iorga și Argetoianu—sunt singurii care ar putea aduce ordinea întreburile țărei. Întrunirea a luat sfârșit spre sară când fruntașă au plecat spre Iași. La această întrunire membrii comitetului executiv în unire cu sătenii prezenți au ales ca șef , al comitetului de acțiune din acea comună pe fruntașul sătean , Gh. Gr. Vuza iar ca membri pe dr. G.Rusu, Costache Călin, , Vasile Gălățeanu, secretar al comitetului a fost Alexandru Cartemir. Informații h — In ziua de 2 Noembrie organizația ieșană inaugurează noul club din strada Lăpușneanu 12. Organizația locală a partiduluipoporului a luat toate măsurile , ca să dea aceste solemnități, o importanță deosebită, anunțând b o întrunire cu caracter demonstrativ. In invitările făcute se vorbește de necesitatea de a se continua l campania de răsturnare, impontriva partidului liberal care stă îndărătnic la putere. Au fost înaintate organizațiile județene din Moldova, Basarabia și Bucovina. Va avea loc un banchet cu caracter politic în care după cum suntem informai, se vor face declarațiomi de câtre fruntașii partidului. Se comentează mult în cercurile politice participarea la congresul țărănist din ultimul timp, a delegației partidului agrarian Ceho-Slovac a cărui președinte e primul ministru al cabinetului din Praga. . In această situație presa oficioasă își impune rezerve în " atacurile îndreptate împotriva partidului "țărănist, în ce privește caracterul său bolșevic. In articolul asupra schimbarei calendarului bisericesc, semnat de preotul Chirica si a omis , din eroare, sub titlul ,Stil nou sau vechi“. — Terminându-se intrucția, judecătorul de instrucție, a pus în libertate pe Vasiliu, implicat în fraudele de la Regie Monot poturei Setului din focalitate. II CERE TI fRESELE „IACOBUL“ I cu care veți putea văpsi singuri în casă, orice bluze, Ro I ,ochii, haine etc. de lâna, bumbac sau mătasă. I Reușită garantată N^XSb £ Su I De vânzare la : »1^* Societatea „Orient—Expres" caută bun contabil autorizat. Chișinău._______________ TEATRUL ELISABETA . Joi 30 Octombrie orele 9 are loc O seară de Cântece populare j cu d-na Sarah Joldstein și d-l L Glantz Puținele bilete rămase se pot găsi la librăria D. P. I Orriștei» Str. Lăpușneanu. H DE VANZARE un motor de bnzină nou. Sistem Deutz 12114 Sp. A se adresa Agenția „Lunea“ Lăpușneanu. _____________ 5765—6 Nu aruncați , ciorapii rupți o nouă și modernă fabrică îi incăputează aplicându-le o căpută dublată în vârf și călcâi. Biroul. BLĂNĂRIA „AU BONHEUR Iași, Unirei 4 5751—5 DE ÎNCHIRIAT în centru 2 tinere pe birouri sau întrepineri comerciale putând eventual și locuită de o singură persană. Informațiuni la ziar. _______________138695 Profesor Doctor E. I. MIRONESCU BOLI DE PIELE, PAR ȘI SIFILIS — S’a mutat i.. — str. Crapu (Milei) i Cons. 5—5 p. m. 2oo.oco lei se caută pe prima ptecă a se adresa d-nei Nicolae Anastasie Panu 7. Totalo de vânzare una sufragerie egantă de 12 persoane. Mobile, sardele de lux, covoare, visibile -5. 15945-6 "CURIER care să cunoască lăzile orașului se caută spre neciată angajare. Se preferă a ști factori A. se adresa Banca acia. 13947 — 3 STUDENTA caută preparație, urs primar și secundar. Adresa ogălniceanu 15.______57765 DE ÎNCHIRIAT o cameră monală cu intrare separată. Se preferă ofițer. Str. Palat Io. 17.__________ 15938-2 LUCRATOARE și ucenice la scru ușor angajează Dna Maotiti str. Silivestru No. 23. (iână Uzină). 15969—4 DE VANZARE o cortiță mare de catifea verde a broderii, bună pentru orice scenă de teatru. A se adresa la ziar. ANUNȚ Anunț pe onorea clientelă că, sub Hotel Traianf visa-vis de D-na Saly Porjes, am deschis Salon pentru co for de Dame manicure. Marioara Gheorghiță ____________ 5765—5 Dr. C. Popa Radu MEDIC PRIMARpitalul de boli mentale Socola Consult: 2—4 d. a. iul. Elisabeta S (Râpă galbenă). IAȘI DE VANZARE -trasură un cal ăsură și docar doi cai la ateerul de trăsuri Frantz Koscielizkî, st. Berărie Veche No. 4, mn 1 ECONOMISIȚI BANI ---------- ți-----------MĂRIȚI LUMINA UTILIZÂND TEATRUL ELISABETA . JOI 30 OCTOMBRIE ORELE 9 ARE LOC în: 0 Sil DE (Ilii MIDIK SI D-L L. GLANTZ---Ornștein Vechiul Atelier de broderie LeonWexIerS-sor S’A MUTAT In strada Cuza Vodă 42 la primul etaj (Casele Cristofor) Se primesc comenzi rochii, voaluri de mirese și tot ce atinge branșa broderiei. Totodată anunță onoratei clientele că primim comenzi cu prețuri modeste, având și cele mai frumoase modele. 5757—15 v COMANDAȚI CLIȘEE IN ZING, LINIARE :: și AUTOTID2E :: LA AGENȚIA „LUMEA“ STR. LĂPUȘNEANU 17 Se caută pititori la tipografia „Lumea” -----CU D-NA SARAH GOLDSTEIN Puținele bilete rămase se pot găsi la librăria D P ___Strada Lăpușneanu.__________ ' * «i»