Lumea, octombrie-decembrie 1924 (Anul 7, nr. 1818-1895)

1924-11-01 / nr. 1845

STIRI­DIVERSE si ar ilea ira la sate organele administrative sub supravegherea ava­ătorului — Școala româ­nească Ia munca pentru ținuturile alipite — Am arătat altădată în anii ge­nerale,­ care ar fi calea de ur­mat pentru realizarea unității su­fletești. Am cerut ca învățătorul trimis în ținuturile alipite să în­deplinească trei cerinți: Cultură solidă, înțelegerea problemei na­ționale in numele căreia este trimis să muncească și mult, foarte mult idealism. Am m­ai aratat prin­tr’un exem­plu trăit de mine cum două e­­lemente din stat: învățătorul și jandarmul pot cădea în conflict, făr­ă ca unul din ei să fie vino­vat ; amândoi pășesc pe drumul datoriei lor. linul merge călăuzit de­ un bun simț cultivat prin scală, iar celălalt călăuzit de un ordin cu caracter uniform și de o sta­­­bilitate de lucru, nu de influență asupra unor suflete. Acest conflict se va continua *­n chip firesc întrucât el repre­zintă antagonismul între două metode de stăpânire radical o­­puse și el nu va avea altă ur­mare decât întârzierea unității sufletești atât de necesară con­­­solidării. De renunțat nu putem renunța la nici unul din acești factori, pentru că amândoi sunt necesari; e necesară însă o ar­monizare în atribuțiile lor, f­ără ca jandarmul să sufere o știrbire de autoritate, el ar tre­bui să aibă conștiința, inferiori­tății sale față de învățător și sta­tul chiar, să vină și să’­ pună untr’o ușoară dependentă de a­­cesta din urmă și iată de ce: învățătorul (dacă se trimit din­­ cei mai bine pregătiți sufletește) Í va căuta să se apropie de su­­f­le!l­e celor străini sau de cele i instr­ă­nate și fără nici o masca­ ]­ie de idealism exagerat, șovin­e­ta se arate în chip sincer unele­­ scăderi ale noastre cu motivă­­r­­ile lor, dar și calitățile și virtu­țile poporului nostru ofelit de­­ vremuri grele. Avem și noi o­­ artă, o literatură românească,­­ care interp­etază stăruitor în­­ chip conștient și cu focul dra­­i gosist de patrie nu se poate­­ ce străinul să n o recunoască. Mi-aduc aminte, când la un­­ i curs de vară cu învațătorii mi­­­­noritari, la școala „V. Lupu“ d. l Mihail Sadoveanu le-a citit în­­­­tr’o zi din Eminescu „Somno- i­roase păsereie“ „Calin“ și „Mor­ < lua Est“. Tonul d-lui Sadoveanu și căldura sufletească cu care­­ d-sa le a interpretat ideile și­­ imaginiile desprinse din aceste­i poezii—li-au înmuiat sufletele, i-au umanizat întăi, apoi i-a tă­­i­cut să admire sincer, opera ro­­­­manțului „Eminescu“ l-am văzut­­ în urmă căutând cu mai mult­­ interes operele scriitorilor ro­mâni, la biblioteca școlii; ba u­­nul nu știu din ce legătură de drum, a scos și mi-a arătat poe­­­­zia „Somnoroase păstrese“ în­­ nemțește. Se înțelege că inter­­pretarea d-lui Sadoveanu a fost artistică și nu toți sunt artiști, mi se va obiecta și cu drept cu­­­­vânt, însă, dacă învățătorul e pă­­­­truns de opera unui scriitor cred­e că, va fi în stare a trezi în străin măcar slabe sentimente de ad­­­­mirație și respect pentru opera­­ sa deodată și aceasta ar m- i semna foarte mult. I ! Dacă Nem­ii din Bucovina au i pe Schiller și Goethe, Ucrainenii i pe Șevcenco ; Basarabenii ruși < pe Gogol, Maxim Gorki, Ler­­­­montow, 1­olstoi, Dostoevschi, 1 Ungurii pe Petőfi apoi avem și­­ noi pe Eminescu, Creangă, Ca­­­­ragiale, Vlăhuță, Coșbuc, Sado­­­­veanu, B­ătescu Voinești, în o­­­­pera cărora putem arăta și nota specifică românească, dar și c­­eia ce se ridică din opera lor , mai presus de limitele națiunii­­ noastre și pe deasupra vremu­­­­rilor,­­ înțelepciunea poporului nostru în proverbele și zicătorile lui,­­ gustul artistic în închinarea culo­­­­rilor de pe cusuturi și alesaturi de covoare, imaginara vie în­­ poezia sa, durerea cântată în­­ doină bucuria manifestată în i hora sa domoală sau în băiutele » pline de energie, toate sunt­­ mijloace prețioase pentru învă­­­­țatorul trimis acolo să ne for­­­­meze o unitate de suflet, sau i măcar, deocamdată să domo­­l * n­ască sentimentul de ură impot­* riva noastră acolo unde el i * există. Cu aceste mijloace, jandar­­­­mul, din pricina nepregătirii sale 1 1 nu poate lucra și de aceia este­­ necesar ca el să lucreze după i și în spiritul învățătorului. —Se poate să cer o imposi­bilitate (jandarmul independentă morală de învățător) și aceasta pentru că din nenorocire principii politice ce n’au forța ideală de a se ridica mai presus de pa­terni de partid și persoane vin să mărginească tot mai mult în­crederea pe care publicul tre­­bue să o dea acestui element de cultură, învățătorul. Tendința pare a fi acela de a-l subordona, nu moralmente fiindcă aceasta nu se poate, dar polițienește, jandarmului și tuturor celorlalte autorități co­­­­munale și după cât se așteaptă chiar de a-l desposeda și de dreptul de a se manifesta ca cetățean. In aceste condiții în­vățătorul, nu va putea face uni­tatea sufletească în condițiunile ideale. Învățătorul alunei va fi un element de care statul se va dispensa, stăpânind exclusiv cu baioneta. Că acest fel de stăpânire nu­­ e bun, am văzut-o în relațiile­­ dintre maghiarii stăpânitori și­­ românii supuși.­­ Ungurii au cautat să preseze­­ ca jandarmul și să îngroziască cu tomnița de la Gherla și din­­ alte părți și drept resultat a fost­­ întărirea conștiinții naționale la * ai noștrii care a fructificat așa­­ de frumos. Când însă un Josef I­II-lea al Austriei vine și le dă­­ oarecări libertăți și știm că-i s­uneau românii drepturi, I­ndră­­­ quțu de î­mpărat1 Austriecii în stăpânirea lor din Bucovina ne-au arătat câtă 2 putere. Ie-a dat asupra celor­lalte națiuni cinstea și ordinea­­ lor în administrare și superio­­­­ritatea de cultură. Nemții au In­ Je reles că respec­tiva in­ anumite­­ margini aceia ce e gingaș din sufletul na(îonalităților din Buco­­­­vina și prin școală se vor putea­­ face respec­a­i și s’au și făcut. * Intelectualitatea Bucovinei poartă * pretutindeni pecetea culturii și * civilizației germane. Toate acestea ne dovedesc * până la evidentă superioritatea­­ sau inferioritatea unei metode de stăpânire.­­ Școala și slujitori ei sunt ehe­­m ma­i a face în primul rând uni­tatea sufletească și o va face, de va fi pusă în condițiuni pri­elnice. Gh. Ghirițescu unificare in LUMEA Inaugurarea­ ­ foalei de ViSicu jiiura Participarea ministrului agri­culturei.—­Discursurile. — Vizi­tele Huși 27.— După cum am a­­nunțat la timp, cu un fe­l deo­sebit a avut loc Duminică 26 Ort, inaugurarea noului local al­­ școliloi de viticultură din Huși I și aniversarea a 16 ani de acti­­vitate, inaugurare la care a par­­­­ticipat și guvernul prin prezenta , d-lui subsecretar al agriculture­­i dl. Cipăianu, toate autoritățile­­ locale și invitații. Cum a decurs solemnitatea ! Cu trenul de 8 dim. a sosit aci dl. ministru Cipăianu in sos­­iți de dl. Ionescu Sisești direc­torul din ministerul agriculturei. In gară oaspeții au fost în­­tâmpinați de către d-nii N. N. Tiron prefect, Zonet Corlăteanu ajutor de primar având delega­ție de primar în locul d-lui Gheorghiu bolnav, colonel Mir­­cea, colonel Negulescu, Gh. Corciovei consilier agricol, C. Hogaș direct, școalei de viti­cultură și alți representanți ai autorităților. 1 Dl. Tiron a rostit câte­va cu­ 1 vnde de bună primire, după­­ care în automobile și trăsuri oaspeții și oficialitățile au por­nit la Episcopie unde au parti­cipat la un serviciu divin. La ora 10 și un sfert au so­sit la școala de viticultură. Aci într’un careu format din elevii și absolvenții școalei, din invitați și din membrii corpului didactic al școalei s’a oficiat un te-de-um de către protoereul ju­­dețuluV pe țintele Hagiu asistat de el. S Inaiflce oficierea serviciului­­ divin, ministru Cipăianu ur­mat de invitați, a vizitat toate clasele, laboratorul, cancelaria, dormitorul, înteresându-se de a­­proape de mersul școalei, deslu­­c­­rările practice ale elevilor,, de­ci producția podgoriei și diferite si alte chestiuni privitoare la ad­ s­ministrațra școalei. Vorbesc d-nii C. Hogaș, Ne­­stian, Pavel Bulucea. D. ministru Cipăianu închee seria discursurilor și își exprimă mulțumirea de a fi venit în rân­dul muncitorii^­ Ucoli într’o legiune bogată ca Fâlciul. Ne dăm seama—spune d-sa— că țara nu poate progresa fă­ră sporirea producției. Ca atare a fost o idee fericită că s’a ri­dicat o școală de viticultură în­tr’un centru podgoric ca Hușul. Ii Promite tot concursul din par­­tea ministerului ca școala să a poată merge­ progresiv.­­ A urmat un banchet in sala­­ prefecturii. L. i . ——ooxxoo—« “ ------CCXXQO------I ÎNTRUNIREA­­ dela Ciurea a partidu­­i­lui nationalist al po­­­­porului Partidul nationalist al poporu­­­­lui își continuă activitatea de propagandă în județ. Ultima în­trunire a avut loc în satul Ciurea. Din Iași au luat parte frun­tașii partidului: d-nii H. Suru, C. Stamboliu, D. Cilibidache, G. Mihalcea, G. Stângaciu, Neculau­­ și alții. Toti au participat la celebra­rea a două nunți din Comună după care s-a ținut consfătuirea­­ la care au luat cuvântul toți fruntașii, examinând situația po­litică a cărei creată de ultimile evenimente și mijloacele care­­ ar putea duce la îmbunătățirile necesare. Vorbitorii au subliniat că în­­ dezordinea de azi cei doi con­­­­ducători ai partidului dl. Iorga și Argetoianu—sunt singurii care­ ar putea aduce­­ ordinea în­tre­­­­burile țărei. Întrunirea a luat sfârșit spre sară când fruntașă au plecat­­ spre Iași. La această întrunire membrii comitetului executiv în unire cu sătenii prezenți au ales ca șef , al comitetului de acțiune din a­­cea comună pe fruntașul sătean , Gh. Gr. Vuza iar ca membri pe dr. G.­­Rusu, Costache Călin, , Vasile Gălățeanu, secretar al co­­­­mitetului a fost Alexandru Car­­­­­temir. Informații h — In ziua de 2 Noembrie or­­­­ganizația ieșană inaugurează noul­­ club din strada Lăpușneanu 12. Organizația locală a partidului­­­­poporului a luat toate măsurile , ca să dea aceste solemnități, o importanță­­ deosebită, anunțând b o întrunire cu caracter demon­strativ.­­ In invitările făcute se vorbește de necesitatea de a se continua l campania de răsturnare, impo­­n­triva partidului liberal care stă­­ îndărătnic la putere. Au fost în­­a­intate organizațiile județene din Moldova, Basarabia și Bucovina. Va avea loc un banchet cu ca­­­­racter politic în care după cum­­ suntem informa­i, se vor face declarațiomi de câtre fruntașii partidului. Se comentează mult în cer­curile politice participarea la congresul țărănist din ulti­mul timp, a delegației parti­dului agrarian Ceho-Slovac a cărui președinte e primul mi­nistru al cabinetului din Praga. . In această situație presa ofi­­­cioasă își impune rezerve în " atacurile îndreptate împotri­va partidului "țărănist, în ce privește caracterul său bol­șevic.­­ In articolul asupra schim­­­­barei calendarului bisericesc, sem­nat de preotul Chirica si a omis , din eroare, sub titlul ,Stil nou­­ sau vechi“. — Terminându-se intrucția, ju­decătorul de instrucție, a pus­­ în libertate pe Vasiliu, implicat­­ în fraudele de la Regie Mono­­t potur­ei Setului din focalitate. II CERE TI­­ fRESELE „IAC­OBUL“ I cu care veți putea văpsi singuri în casă, orice bluze, Ro­ I ,o­chii, haine etc. de lâna, bumbac sau mătasă. I Reușită garantată N^XSb £ Su I­ De vânzare la : »1^* Societatea „Orient—Expres" caută bun contabil autorizat. Chi­șinău._______________ TEATRUL ELISABETA . Joi 30 Octombrie orele 9 are loc O seară de Cânte­ce populare j cu d-na Sarah­­ Joldstein și d-l L Glantz Puținele bilete rămase se­­ pot găsi la librăria D. P.­­ I Orriștei» Str. Lăpușneanu. H DE VANZARE un motor de b­nzină nou. Sistem Deutz 12114 Sp. A se adresa Agenția „Lu­­n­ea“ Lăpușneanu. _____________ 5765—6 Nu aruncați , ciorapii rupți o nouă și modernă fabrică îi incăputează aplicându-le o căpută dublată în vârf și căl­câi. Biroul. BLĂNĂRIA „AU BONHEUR Iași, Unirei 4 5751—5 DE ÎNCHIRIAT în centru 2 tinere pe birouri sau întrepin­­eri comerciale putând eventual și locuită de o singură per­­sană. Informațiuni la ziar. _______________13869­5 Profesor Doctor E. I. MIRONESCU BOLI DE PIELE, PAR ȘI SIFILIS — S’a mutat i.. — str. Crap­­u (Milei) i Cons. 5—5 p. m. 2oo.oco lei se caută pe prima ptecă a se adresa d-nei Nico­­lae Anastasie Panu 7. Tot­­alo de vânzare una sufragerie egantă de 12 persoane. Mobile, s­ardele de lux, covoare, visibile -5. 15945-6 "CURIER care să cunoască lăzile orașului se caută spre neciată angajare. Se preferă a ști factori A. se adresa Banca acia. 13947 — 3 STUDENTA caută preparație, urs primar și secundar. Adresa ogălniceanu 15.______5776­5 DE ÎNCHIRIAT o cameră mo­­n­ală cu intrare separată. Se preferă ofițer. Str. Palat Io. 17.__________ 15938-2 LUCRATOARE și ucenice la scru ușor angajează D­na Ma­­otiti str. Silivestru No. 23. (iân­­ă Uzină). 15969—4 DE VANZARE o corti­­ță mare de catifea verde a broderii, bună pentru orice scenă de teatru. A se adresa la ziar. ANUNȚ Anunț pe onor­­ea clientelă că, sub Hotel Traianf vis­­a-vis de D-na Saly Porjes, am deschis Salon pentru co for de Dame ma­­nicure. Marioara Gheorghiță ____________ 5765—5 Dr. C. Popa Radu MEDIC PRIMAR­pitalul de boli mentale Socola Consult: 2—4 d. a. iul. Elisabeta S (Râpă galbenă). IAȘI DE VANZARE -trasură un cal ăsură și docar doi cai la ate­erul de trăsuri Frantz Kosciel­izkî, st. Berărie Veche No. 4, m­n­ 1 ECONOMISIȚI BANI ---------- ți-----------­MĂRIȚI LUMINA UTILIZÂND TEATRUL ELISABETA . JOI 30 OCTOMBRIE ORELE 9 ARE LOC în: 0 Sil DE (Ilii MIDIK SI D-L L. GLANTZ---­Ornștein Vechiul Atelier de broderie LeonWexIerS-sor S’A MUTAT In strada Cuza Vodă 42 la primul etaj (Casele Cristofor) Se primesc comenzi rochii, voaluri de mirese și tot ce atinge branșa broderiei. Totodată anunță onoratei clientele că primim comenzi cu prețuri modeste, având și cele mai fru­moase modele. 5757—15­­ v COMANDAȚI CLIȘEE IN ZING, LINIARE :: și AUTOTID2E :: LA AGENȚIA „LUMEA“ STR. LĂPUȘNEANU 17 Se caută pititori la tipografia „Lumea” -----CU D-NA SARAH GOLDSTEIN Puținele bilete rămase se pot găsi la librăria D­ P ___Strada Lăpușneanu.__________ ' * «i»

Next