Lumea, octombrie-decembrie 1936 (Anul 19, nr. 5533-5607)
1936-12-31 / nr. 5607
PE LA O ZI LA ALTA Etape 1. h." XII 29 1936 Italia revin* in apele engleze din care cu greu s'a custras in timpul crizei abia atciene. Dl. Mussolini n'a fost nici odată prea incântat de adversitatea Londrei pe care n-o ura pe deantregul nic>i la cele mai crude momente ale sancțiunilor. Italia are nevoe de Anglia ți de Înțelegerea ei și azi când este socotita mare putere. Dacă este grav ai devii putere mare este și mai greu sa te menții Poate de aceia Ducele a Înclinat spre acel aranjament amical cu Marea Britanie care deocamdată nu-i oferă altceva decât promisiunea că vor fi reluate bunele raporturi dinainte de criza ebisiniană. Odată recâștigat drumul Londrei, Italia va regăsi și aurul ei cu care va consolida marea ei putere atfăzi cam șubrezită din cauza lipsei de capital. Roma se desprinde de Berlin și se îndreaptă spre Londra și Paris, așa cum natural să fie după războiul e comun din 1915-1918. De Hitler nu poate oferi Ducelui decât idei*, or de ele e sătulare el tasus suficiente. Afacerile spaniole Guvernul englez a recunoscut In fine ci a greșit tolerând mișcarea rebelilor spanioli, mișcare pusă la cale In mare parte pe teritoriul statului portughez, atât de mult Îndatorat Angliei . Propunerea franceză a primit-o cu gândul de a sustrage pe susținătorii frontului popular francez de la obligațiile lor naturale de sprijinire a guvernamentalilor spanioli, in fond Anglia nu vedea cu ochi răi Înaintarea generalului Franco pe care il consideră lesne anexibil. Socoteala pe teren nu s'a dovedit la fel cu cea din birou. Guvernamentalii au primit ajutoare sovietice in măsura in care naționaliștii fuseseră ajutați de naziști și fasciști. Eșecul din fața Madridului a dovedit tuturor că guvernamentalii sunt mai tari, ceiace a atins grozav mândria d-lui Hitler. Drept revanșă s'a decis să trimeată trupe în toată regula. Această eventualitate nu convenea Franței și nu mai puțin Angliei care vedea guvernul din Paris obligat să intervie și el in Spania. Pentru toate aceste motive, Londra s-a hotărât să intervie inzistent la Roma și persistent la Berlin ca să se curme cu orice fel de amestec la afacerile spaniole. Lăsați la propriile lor puteri, spaniolii se vor împăca sau ajunge la un compromis În tot cazul vor înceta a h marfă de compensație între frontul roș și cel dre ai noegru, imprumut Parlamentul francez a autorizat pla;area unui împrumut polonez de 1 miliard jumătate franci pe piața pariziană. Valoarea Împrumutului va servi pentru procurarea de armament. Franța are o putere de atracție irezistibilă : economiile ei. Germania d-lui Hitler nu poate oferi prietinilor un materii de devize, decât devize politice și rassiste. Prea puțin pentru a satisface enormele nevoi ale ceasului de față Până la urmă și Berlinul va înțelege că nu se poate faca politică mare fără avere la fel da mare. Vizita Se anunță vizite importante in București. Ministrul de externe polonez va preceda pe cL Ivan Delbos ministrul de externe al Franței. Capitala albastră devenind importantă, va fi tot de infih hitleriste. atică“, LUMEA. >■<1. G. TilSr.ia inistru fiind ocupat putut partiți pentru po Duca, trie de scuză gli fostului i partidului fabricant da ciocolată Zamfirescu a avut nu de mult un accident cu mașina, in apropierea Hușului. Mașina s'a Împotmolit într’un lac cu nămol, care era cât pe ce să „înghită" automobilul cu ocupant cu tot: industrii de cauciucuri „Caurom" îi s'a refuzat de către comisia contingentării, autorizația de a importa mașinile necesare. .«•un nou mare lot de supuși străini au primit preaviza de a părăsi țara ; printre aceștia sunt doi ieșeni și trei ieșene*, ...M. S. Regal* a acordat următorilor ieșeni „Răsplata Muncii“ pentru 25 ani la serviciul statului • profesorii V. Petrovanu, M. Barbu, Radu Manoliu, d-nei dr. Sazana Groși asistentă la clinica obstetricală, profesoarelor Natalia Papacostea, Alexandrina Haralamb, Paraschiva Teodoreanu, Elena Deleanu da la șc, Sf. Sava. .„principa Marie Eleonore Eliibeta Cecilia Matilda deied— rudă cu fosta regină a Albaniei—stabilită actualmente la Fântânele-Bacău, a cerut să i se acorde cetățenia română. ..Mara principesă, veniți in țară in 1931, este în etate de 26 ani și are titlul de doctor in științele ad-tive de la Berlin. ..printre dansatorii trupei „Alhimbra” se află și un cunoscut tânăr ieșan, fost frecvent și activ membru la „Sport și Muzică". u.Celebrul violonist mondial Vasa Prihoda va concerta la Iași in cursul lunii Ianuarie. Apariția acestui ilustru virtuos a necesitat mari sacrificii din partea agenției teatrale „Socec". ..Jainițial s'a perfectat angajamentul Lisei Duncan, fiica Isadorei Duncan, pentru câteva reprezentații recitaluri de duos la România. Celebra dansatoare va apare și pe sosna ieșană și luna Ianuarie, s.,t. S. S. S. Mitropolitul Nicoden* a trimis ori M. S. Regatul o telegramă prin care solicită să nu se dea curs demisiei P. S. S. Visarion Puiu al Bucovinei. înaltul Chiriarh al Moldovei este pentru o acțiune de aplanare a conflictului. rtol d-nei Sarah Goldstein din seara de 8 ianuarie în sala Trianon cuprinde programul recitalului de la Paris, recital recenzat elogios de presa mare parisiană, ...o.l.ga i. de preoți in frunte cu profesorii universitari pr. Cicerone și pr. Valeriu IordăchescU s'a gnszentat ori in audiență d-lm ministru laoianc’L „Lumea"spune ca... La Amsterdam Surpriză neplăcută s’a consiliui un grup dio ere* dîtori ai Municipiului Iași — Sunt șî deținători olandezi de titluri ai primăriei. — Dl. primar Racovitză chemat urgent în țară. Intervenția Băncii Naționale. —■ Aranjamentul cu creditorii belgieni a fost perfectat —— Dl. primar Racovitză și doamna, vor fi azi la Iași sau la Galați« Din anturajul primarului ni s’a relatat că d-sa a fost chemat telegrafic in țară, din cauza unui caz grav de boală in familie. O soră a doamnei Racovitză, din Galați, s’a îmbolnăvit, astfel că s’a crezut necesară prezența acolo a doamnei și d-lui primar Racovitză, care sosesc azi direct de la Viena prin punctul de graniță Grigore Ghica Vodă. Acordul financiar cu grupul belgian deținător de obligațiuni ale Municipiului Iași, a fost perfectat acum câteva zile la Bruxelles. In cadrul unei adunări generale a asociației detentorilor belgieni, la care a fost chemat a să participe și dl. primar Racovitză, s'au ratificat și aprobat aranjamentele survenite astfel că, probleme aceasta — atât de importantă pentru bugetul Iașului — poate i socotită de domeniul trecutului. Aflăm că dl. primar Racovitză are promisiuni ferme din partea Băncii Naționale, care și-a luat angajamentul de a asigura transferul sumelor ce se vor expedia belgienilor de primărie, pentru lichidarea Împrumutului din 1906 pentru apă. Dri dimineață a sosit la municipiu o scrisoare-surpriză. Banca Națională a României a Înaintat municipiului copia de pe o adresă primită din partea unui grup de candezi, care arată că și ei posedă titluri ale primăriei de 4 juni, din 1906, la fel ca și grupul belgian, cerând să li se comunice modalitatea de a încasa aceste titluri sau, eventual, a li se indica bazele unui aranjament similar cu cel de la Bruxelles. Desigur că scrisoarea a constituit o surpriză întrucât la municipiu nu s'a știut până ori că titlurile emise in 1906, au ajuns și la,. Olanda. Scrisoarea mai indică și constituirea unui grup de creditori — după modelul celuia din Belgia—pentru ca interesele deținătorilor olandezi să fie luate in seamă. Dl. primar interimar Pasu Stanciu a dispus deocamdată să se comunice Băncii Naționale a României ca să procedeze ca și până în prezent, adică să achita cupoanele acestor obligațiuni creditorilor olandezi, prin intermediul unei bănci din Higa. In orice caz, aranjamentele și contractele încheiate cu creditorii belgieni — care dețin 90 la sută din obligațiunile primăriei—nu va avea de suferit nici un impediment, panlian O nouă sesiune a comisiunei fiscale de apel la Iași Comisiunea fiscală de apel își Încheie sesiunea mâine seara. Din cauza marelui număr de apeluri fiscale, multe din ele nu au putut fi soluționate de comisiunea prezidată de d. Alfred Winder. Dl. Valeriu Gavrilescu, administrator financiar de constatare, a intervenit la ministerul de finanțe pentru aprobarea unei noui sesiuni extraordinare a comisiunilor fiscale de apel. Sesiunea va avea loc la cursul lunei Februarie și ea ar dura până la soluționarea tuturor apelurilor fiscale introdusa de Întreprinderile ieșene. Rămâne ca ministerul de finanțe să Încuviințeze această sesiune. Banu. Trei iviri I Dl. Victor Iamandi, vorbind la Senat, de reaua credință a unui anumit partid politic, s'a oprit la un moment dat și adresăndu-se d-lui profesor Cuza, i-a spus : — „Stimate domnule profesor, mă știți de 25 de ani. V'am fost student și colaborator... V'a spus cineva sau aflat-ați cumva in decursul acestui timp că eu aș fi naturalizat ? Dl. A. C. Guza: Nici ?■ dată ! Dl. Iamandi ! Nu sunt eu român ? Dl. A. C. Cazar De cine a spus asta ? Dl. Iamandi. A apărut, domnule profesor, in presa de dreapta un articol în care mi se contestă dreptul de a vorbi ca român, in numele românilor, sub cuvânt că aș fi fanariot. Dl. A. C. Cuza ! Cine a mai auzit fanariot din Belceștii.. Dl. Iamandi. Da, domnule profesor, mi s'a spus mie, fiul învățătorului Iamandi din Belcești că aș fi fanariot. Stifi și d-vstră câți răzeși de pe plaiurile Moldovei, statorniciți pe pământul acesta de secole, poartă numele de Iamandi. Și afectat peste măsură, ministrul cultelor a simțit nevoia să facă in fata Maturului Corp, biografia lui și a părinților lui din Belcești ca să se disculpe. N'am relevat acest amănunt la 29 Noembrie fiindcă socoteam că era un incident care era izolat. M'am înșelat. Inter cursul săptămânii trecute, s'au perindat pe la tribuna Camerei, ilustre personalități din lumea politică, foști și viitori miniștri în această țară, spre a dovedi că sunt români Au făcut lucrul acesta d-nii Octavian Goga, Virgil Madgearu, Ghiță Pop, Pan Halipa, Mihalache, d-rul Lupu, ș. a. Când in comisia afacerilor străine se discuta politica externă, pe culoare, un domn colonel se întreba dacă d. Titulescu e român și interlocutorul său, scosesc din buzunar o hârtie, lungă, lungă, și ii arăta că tatăl d-lui Titulescu era avocat la Craiova, bunicul d-lui Titulescu, moșier oltean iar străbunicul lui, haiduc din ceata lui Tudor Vladimirescu. Furia rassistă a dus la nebunii. A început iar să se discute sângele, amestecul de neamuri, nația, religia. Parcă Ferdinand Catolicul nu putut erija ruguri și arde pe toti evreii din Spania deși, mama lui era nepoata unui[ evreu din Toledo pe care il chema Palamo? Parcă Papa Anaclet al II- lea nu a putut fi bun creștin deși ambii săi părinți erau evrei botezați. Parcă fiul ducelui de Gloucester, (fratele Regelui George al III- lea) n'a putut să apere Anglia și să moară pentru ea deși mama lui era evreică din Veneția și o chema Hanna Norza ? .e-ar fi dacă am ajunge romanismul și patriotismul să devină apanajul exclusiv al acelora cari nu-s nici Mavrocordati, nici Madgeri, nici Istrati, nici Mitilinei, nici Callimachi, nici Caragea, nici Sculy, nici Vironii, nici Franasovici, nici Diamandy, nici Asaky, nici etc etc. ? Goethe, întrebat odată (pe vremea când nazismul nu era încă la putere și nici rassismul nu era la modă) cine i-au fost părinții, a improvizat următoarele patru versuri : Vom Vater hab'ich die Statur Des Lebens ernstesíühren Vom Mütterchen die froh Natur Die Lust zu fabulieren... Numai într’atâta interesează cine ti a fost ascendența , spre a stabili ce însușiri ai moștenit, in ce măsură si-au transmis modul onest de a te conduce in viată și dorul de muncă. „Le reste — cum spunea Corneille—ne vaut plus l'honneur d'être nomme". Cel mai bun, mai blând, mai divin dintre creștini a fost Fiul unui modest dulgher evreu din Nazareth. De ce să mai insistăm ? FLAVIUS Epitropii așezămintelor Sf. Spiridon în audiență la primul ministru O rentă anuală, pentru salvarea Spiridoniei In legături cu acțiunea Epitropiei Sf. Spiridon pentru revendicarea unor compensații in urma exproprierilor ce i s'au aplicat după razboiu, suntem in măsură să precizăm că reprezentanții Epitropiei vor avea tot de Crăciun și Anul Nou, o audiență comună la d. G. Tatărescu, președintele consiliuui, pentru a se perfecta acordul dintre stat și instituția e.nă. Aceste compensații ce vor urma să revină Epitropiei, vor fi in raport cu exproprierile făcute domeniilor Spiridoniei, in Basarabia și Moldova, statul urmând a plăti Spiridoaiei o rentă anuală care va salva situația precară act aii, redresându-se instituția de caritate și binefacere din Iași. Dacă acordul acesta va fi soluționat așa cum este susținut de d-nii efori ai Casei Sf. Spiridon, situație bugetară a Epitropiei se va schimba radical, la bine, putând pe viitor să-și echilibreze balanța bugetară. Se pare că d. prim ministru Gh. Tătârescu va avea f ață de instituția ieșirii, întreaga solicitudini, pentru a o salva de la un inevitabil dezastru. Eri. Epitropia Sf. Spiridon a trimis ministerului sănătății și ocrotirilor sociale o adresă prin care supune cererea d-lui dr. C. Discŭ, mare primar al spitalului din Hârlâu, proprietatea Casei, acesta solicitând un concediu de un an de zile pentru etudi in străinătate. D. dr. Diaca propune in jocul d-s.le, pe tot timpul cât va spsi din țară, pe d. dr. Poplicher Hascal. Epitropia, având in vedere, că acest spital din Hirlău a trecut la stat pe timp de 10 ani, solicită ministeerului soluționarea favorabilă a cererei d-lui dr. Discs. * r» 98 Zilei« trecute, printr'un proces verbal, Epitropia Sf. Spiridon a suspendat, in urma unei achate inopinata le schitul Tărâță, pa ieromonahul Maxim Trofin, îngrijitorul acestui schit. Ieromonahul Trofin s'a făcut vinovat de bătie, scandal etc., aducând prejudicii Epitropiei Sf. Spiridon. Mitropolia Moldovei a fost Înștiințată de această punere in disponibilitate, pentru a lua măsurile impuse de Împrejurări. In locul de răspundere de la schitul Târâu a fost desemnat provizor ieromonahul Ghedeon Dedencu. r ■* ra 101 Melodii“ , azi la I și Genul revuistic e evoluat la noi, grație întreprinderii „Alhambra“ care, deși numai de câțiva ani fondatăii a reușit a plasa acest gen pe primul plan. De aceia se explică și succesul acestei trupe. De pildă „Alhambra 101 Melodii" care se joacă azi in matineu și seara la „Trianon" întrunește toate condițiile unei reviste occidentale. Montarea, muzica, artiști și vestitele" Alhambra gris" constitue puncte de atracție pentru marele public. Cu toții deci azi la ,,Al*hambra 101 melodii". O nouă publicație ieșată "Iașul Medical" noua publicație de sub direcția medicilor dr. Dobrovici, Gr. Gr. Iamandi și Lambescu se prezintă de debut cu un material de specialitate, interesant și utilizabil și de lumea pro- fană. Profesorul Tănăsescu deschide primul număr cu o dedicație omagială din partea conducătorilor revistei c are invoacă astfel patronajul intelectual al maestrului chirurgiei române.»'. JUDICIARE . Camera de punere sub acuzura a respins cererea făcuă de Natalia Caișor, aliați pe 6 luni ia prevenția la Golata, sub acuzarea de a-și fi ucis soțul, pentru a fi pusă la libertate. Caragiale și Academia Română Catiseriile radiofonice ale d-lui N. Petrașcu. — Eminescu și Veronica Mîcle. — lin Crăciun la Anghel Demetrescu. — Ironia malițioasă a lui Caragiale. — Replica cerului C. Istrate. — Gestul lui Al. Vlăhuță Mi-aș permite să atrag iswspectuos binevoitoarea atențiune tuturor persoanelor cari urmăresc cu interes conferințele „Universitatea Radio“ București, ca să audieze cui atențiune conferințele scriitorului N. Petrașcu, fostul director al revistei „Literatura și arta română". Rădicioniștii cari au ascultat carseria sa despre umorul lui Eminescu și Veronica Micle, mă vor pnțelege că prin aceasta, nu firic, cum se zice în termenii comuni, „reclamă“ acestui scriitor, care a scris romane ca „Miron Galet", sau studii ca cel recent asupra lui Eminescu, sau volum"(II .Figuri literare" tn care ei caracterizat personalitățile literei* cel* mai proeminente de asana patru-cinci decenii* Dl. N. Petrașcu este un scriitor al generației trecute și unul dintre aceia care s’a bucurat de cunoștința mai apropiată a lui Vasile Alecsandri și de intimitatea lui D. Ollănescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, și alții, cărora le-a consacrat prea interesante bio-monografii, presărate cu amintiri personale, de ordin artistic și cultural, povestite cu o deosebită savoare în cadrul evenimentelor epocale și in ambianța faptelor evocate. La postul radio-difuziune București, dl. N. Petrașcu continuă această prea interesantă activitate culturală, având darul și farmecul deosebit de impresionant al melodic și vibrațiunea accentuărilor sale, și dau nuanțe de adevărată interpretare artistică.Sa ® Ceceo* notez in ultimile rânduri, nu poate fi nicidecum atât de comunicativ, precum este o conferință radiofonică a bătrânului scriitor cu faima atât de tânără și cu prospețimea sa spirituală. Se resimte din admirabilele sale istorisiri la aparatul radiofonic, că dl. N.Petrașcu, «este un temperament de o foarte delicată sensibilitate , modul in care a descris ln radio,—mai zilele trecute,— iubirea ideală a lui Eminescu pentru Veronica Micle, a fost atât de elegant și de delicat, qatarfuan, un ene^lihaoț «iudae4t este imposibil ca litere rece a tiparului, să poată rada vrs[odită, farmecul și interpretarea melodică a acestor conferine culturale, in care nu lipsesc amintirile duioase, sau aproposurile spirituale, precum și coloritul pitoresc al vremurilor. • t In a treia seară de Crăciun, dl. N. Petrașcu a conferențiat despre „Un Crăciun acum 40 ani", istorisind o masă dată de eminentul și uitatul profesor și literat Anghel Demetrescu, la care fuseseră invitați fosul ministru dr. C. Istrate, Coco Demetrescu Iași, Ștefan Hepites, Delavrancea, Caragiale, Ionescu-Gion, V. D. Păun și N. Petrașcu. ^ Evocând apele frumoase vremuri dispărute și aceste figuri culturale, dl. N. Petrașcu a istorisit un foarte spiritual apropos al lui Caragiale . Știind ca Anghel Demetrescu a fost aies membru corespondent al Academiei Roaioe,deciaerele cetin 2 il aprecia cu drept cuvânt că prin vasta sa cultură, măriți să fie ales membru activ al înaltului for,—Caragiale,—vâzându-l între comeseni și pe doctorul C Istrate, atunci președintele Academiei Române, și a manifestat astfel nemulțumirea : — „Bine, dragă Anghele, ce fel de corespondent al Academiei vei fi tu, când domiciliezi peste drum de ea? A Jicătelea, nu vei avea dreptul să intri la Academie ci să-i trimiți răvașe prin poștă, numai ca să ți se zică, că ești membru corespondent ? Malițiozitatea lui Caragiale, poate fi apreciată astăzi ca o veritabilă și foarte spirituală anecdotă. ” Doctorul C. Istrate la calitatea sa de președinte al Academiei Române, firește că in termenii cei mai amicali, a căutat să explice rolul membrului corespondent in deosebire de al membrului activ, luând apărarea instituției, dar efectul era absolut sarcastic și naragealisc. De notat că Delavrancea incă nu fusese ales membre a instituției,ceea ce in seamă că era da partea lui Caragiale și având in vadera prietenia ce a existat intra Caragiale și Vlăhuță, bazat pe faptele istorisite la d. N. Petrașcu, se poate afirma că sub influența lui Caragiale, Al. Vlăhuță a refuzat onoarea alegerii sale in Academie, motivând acest refuz pe faptul că nu i s'au premiat aici „Poeziile", nici volumul său de proză „Din goana Vieții". Pentru interesul snsus al episodului și al sarcasmulului Caragiale, am reținut pentru cetitorii noștri, acest prea interesnt pasaj din patiserii d-lui N. Petrașcu. C. Snln*„„ Dela Parchy. D-ra Elena Nădejde din Iași a solicitat eri Parchetului dispensa de publicații spre a se căsători cu di, subiecet. Archipeseto, t \