Lumea, octombrie-decembrie 1936 (Anul 19, nr. 5533-5607)

1936-12-31 / nr. 5607

PE LA O ZI LA ALTA Etape 1. h." XII 29 1936 Italia revin* in apele en­­gleze din care cu greu s'a custras in timpul crizei abia atciene. Dl. Mussolini n'a fost­ nici odată prea incântat de adversitatea Londrei pe care n-o ura pe deantregul nic>i la cele mai crude momente ale sancțiunilor. Italia are ne­­voe de Anglia ți de Înțele­gerea ei și azi când este so­cotita mare putere. Dacă este grav ai devii putere mare este și mai greu sa te menții Poate de aceia Ducele a În­clinat spre acel aranjament amical cu Marea Britanie care deocamdată nu-i oferă altceva decât promisiunea că vor fi reluate bunele rapor­turi dinainte de criza ebisi­­niană. Odată recâștigat dru­mul Londrei, Italia va re­găsi și aurul ei cu care va consolida marea ei putere atfăzi cam șubrezită din cauza lipsei de capital. Roma se desprinde de Berlin și se îndreaptă spre Londra și Paris, așa cum natural să fie după războiul e comun din 1915-1918. De Hitler nu poate oferi Ducelui decât idei*, or de ele e sătul­­are el tasus sufici­ente. Afacerile spaniole Guvernul englez a recu­noscut In fine ci a greșit tolerând mișcarea rebelilor spanioli, mișcare pusă la cale In mare parte pe teritoriul statului portughez, atât de mult Îndatorat Angliei . Pro­punerea franceză a primit-o cu gândul de a sustrage pe susținătorii frontului popular francez de la obligațiile lor na­turale de sprijinire a guverna­mentalilor spanioli, in fond Anglia nu vedea cu ochi răi Înaintarea generalului Franco pe care il consideră lesne a­­nexibil. Socoteala pe teren nu s'a dovedit la fel cu cea din birou. Guvernamentalii au primit ajutoare sovietice in măsura in care naționa­liștii fuseseră ajutați de na­ziști și fasciști. Eșecul din fața Madridului a dovedit tu­turor că guvernamentalii sunt mai tari, ceiace a atins gro­zav mândria d-lui Hitler. Drept revanșă s'a decis să trimeată trupe în toată re­gula. Această eventualitate nu convenea Franței și nu mai puțin Angliei care vedea guvernul din Paris obligat să intervie și el in Spania. Pentru toate aceste motive, Londra s-a hotărât să inter­­vie inzistent la Roma și per­sistent la Berlin ca să se curme cu orice fel de ames­tec la afacerile spaniole.­ Lăsați la propriile lor pu­teri, spaniolii se vor împăca sau ajunge la un compromis În tot cazul vor înceta a h marfă de compensa­ție între frontul roș și cel dre ai n­­oegru, imprumut Parlamentul francez a au­torizat pla;area unui împru­mut polonez de 1 miliard jumătate franci pe piața pa­riziană. Valoarea Împrumu­tului va servi pentru procu­rarea de armament. Franța are o putere de atracție ire­zistibilă : economiile ei. Ger­mania d-lui Hitler nu poate oferi prietinilor un materii de devize, decât devize politice și rassiste. Prea puțin pentru a satisface enormele nevoi ale ceasului de față Până la urmă și Berlinul va înțelege că nu se poate faca politică mare fără avere la fel da mare. Vizita Se anunță vizite importante in București. Ministrul de ex­terne polonez va preceda pe cL Ivan Delbos ministrul de externe al Franței. Capitala albastră devenind important­ă­, va fi tot de infi­­­h hitleriste. atică“, LUMEA. >■<­1. G. TilSr.i­a inistru fiind ocupat putut parti­­ți pentru po­ Duca, tri­­e de scuză gli fostului i partidului fabricant da ciocolată Zam­­firescu a avut nu de mult un accident cu mașina, in apro­pierea Hușului. Mașina s'a Împotmolit în­­tr’un lac cu nămol, care era cât pe ce să „înghită" auto­mobilul cu ocupant cu tot: industrii de cauciucuri „Cau­­rom" îi s'a refuzat de către comisia contingentării, auto­rizația de a importa mașinile necesare. .«•un nou mare lot de supuși străini au primit preaviza de a pă­răsi țara ; printre aceștia sunt doi ieșeni și trei ieșene*, ...M. S. Regal* a acordat următorilor ie­șeni „Răsplata Muncii“ pen­tru 25 ani la serviciul sta­tului • profesorii V. Petrova­­nu, M. Barbu, Radu Mano­­liu, d-nei dr. Sazana Groși asistentă la clinica obstetri­­cală, profesoarelor Natalia Papacostea, Alexandrina Ha­­ralamb, Paraschiva Teodo­­reanu, Elena Deleanu da la șc, Sf. Sava. .„princip­a Marie Eleonore Eli­ibeta Cecilia Matilda de­­ied— rudă cu fosta regină a Alba­niei—stabilită actualmente la Fântânele-Bacău, a cerut să i se acorde cetățenia română. ..Ma­ra principesă, veniți in țară in 1931, este în etate de 26 ani și are titlul de doctor in științele ad-tive de la Berlin. ..printre dansatorii trupei „Alhim­­bra” se află și un cunoscut tânăr ieșan, fost frecvent și activ membru la „Sport și Muzică". u.Ce­lebrul violonist mondial Vasa Pri­­hoda va concerta la Iași in cursul lunii Ianuarie. Apariția acestui ilustru vir­tuos a necesitat mari sacrificii din partea agenției teatrale „Socec". ..Jainițial s'a perfectat angajamentul Lisei Duncan, fiica Isadorei Duncan, pentru câteva repre­zentații recitaluri de duos la România. Celebra dansatoare va apare și pe sosna ieșană și luna Ianuarie, s.,t. S­. S. S. Mitropolitul Nicoden* a trimis ori M. S. Regatul o telegramă prin care soli­cită să nu se dea curs de­misiei­­ P. S. S. Visarion Puiu al Bucovinei. înaltul Chiriarh al Moldovei este pentru o acțiune de aplanare a conflictului. rtol d-nei Sarah Goldstein din seara de 8 ianuarie în sala Trianon cuprinde programul recitalului de la Paris, recital recenzat elogios de presa mare parisiană, ...o­­.l.ga­ i. de preoți in frunte cu pro­fesorii universitari pr. Cice­rone și pr. Valeriu Iordă­­chescU s'a gnszentat ori in audiență d-lm ministru la­­oianc’L „Lumea"spune ca... La Amsterdam Surpriză neplăcută s’a consiliui­ un grup dio ere* dîtori ai Municipiului Iași — Sunt șî deținători olandezi de titluri ai primăriei. — Dl. primar Racovitză chemat urgent în țară. Intervenția Băncii Naționale. —■ Aranjamentul cu creditorii belgieni a fost perfectat —— Dl. primar Racovitză și doamna, vor fi azi la Iași sau la Galați« Din anturajul primarului ni s’a relatat că d-sa a fost che­mat telegrafic in țară, din cauza unui caz grav de boală in familie. O soră a doamnei Raco­vitză, din Galați, s’a îmbol­năvit, astfel că s’a crezut necesară prezența acolo a doamnei și d-lui primar Ra­covitză, care sosesc azi di­rect de la Viena prin punctul de graniță Grigore Ghica Vodă. Acordul financiar cu grupul belgian deținător de obliga­­țiuni ale Municipiului Iași, a fost perfectat acum câteva zile la Bruxelles. In cadrul unei adunări generale a aso­ciației detentorilor belgieni, la care a fost chemat a să par­ticipe și dl. primar Raco­vitză, s'au ratificat și apro­bat aranjamentele survenite astfel că, probleme aceasta — atât de importantă pen­tru bugetul Iașului — poate i socotită de domeniul tre­cutului. Aflăm că dl. primar Ra­covitză are promisiuni ferme din partea Băncii Naționale, care și-a luat angajamentul de a asigura transferul su­melor ce se vor expedia bel­gienilor de primărie, pentru lichidarea Împrumutului din 1906 pentru apă. Dri dimineață a sosit la municipiu o scrisoare-sur­priză. Banca Națională a Româ­niei a Înaintat municipiului copia de pe o adresă primită din partea unui grup de c­­­­an­de­zi, care arată că și ei posedă titluri ale primăriei de 4 juni,­­ din 1906, la fel ca și grupul belgian, ce­rând să li se comunice mo­dalitatea de a încasa aceste titluri sau, eventual, a li se indica bazele unui aranja­­ment similar cu cel de la Bru­xelles. Desigur că scrisoarea a constituit o surpriză întrucât la municipiu nu s'a știut până ori că titlurile emise in 1906, au ajuns și la,. Olanda. Scrisoarea mai indică și constituirea unui grup de creditori — după modelul ce­luia din Belgia—pentru ca in­teresele deținătorilor olan­dezi să fie luate in seamă. Dl. primar interimar Pas­u Stanciu a dispus deocam­dată să se comunice Băncii Naționale a României ca să procedeze ca și până în pre­zent, adică să achita cupoa­nele acestor obligațiuni cre­ditorilor olandezi, prin in­termediul unei bănci din Higa. In orice caz, aranjamen­tele și contractele încheiate cu creditorii belgieni — care dețin 90 la sută din obliga­țiunile primăriei—­nu va avea de suferit nici un impedi­ment, panlian O nouă sesiune a comisiunei fiscale de apel la Iași Comisiunea fiscală de apel își Încheie sesiunea mâine seara. Din cauza marelui nu­măr de apeluri fiscale, multe din ele nu au putut fi soluțio­nate de comisiunea prezidată de d. Alfred Winder. Dl. Valeriu Gavrilescu, ad­ministrator financiar de con­statare, a intervenit la mini­sterul de finanțe pentru a­­probarea unei noui sesiuni extraordinare a comisiunilor fiscale de apel. Sesiunea va avea loc la cursul lunei Februarie și ea ar dura până la soluționarea tuturor apelurilor fiscale in­­trodusa de Întreprinderile ie­șene. Rămâne ca ministerul de finanțe să Încuviințeze acea­stă sesiune. Banu. Trei iviri I Dl. Victor Iamandi, vor­­bind la Senat, de reaua cre­dință a unui anumit partid politic, s'a oprit la un mo­ment dat și adresăndu-se d-lui profesor Cuza, i-a spus : — „Stimate domnule pro­fesor, mă șt­iți de 25 de ani. V'am fost student și colabo­rator... V'a spus cineva sau aflat-ați cumva in decursul acestui timp că eu aș fi na­turalizat ? Dl. A. C. Guza: Nici ?■ dată ! Dl. Iamandi ! Nu sunt eu român ? Dl. A. C. Cazar De­ cine a spus asta ? Dl. Iamandi. A apărut, domnule profesor, in presa de dreapta un articol în care mi se contestă dreptul de a vorbi ca român, in numele românilor, sub cuvânt că aș fi fanariot. Dl. A. C. Cuza ! Cine a mai auzit fanariot din Bel­­ceștii­­.. Dl. Iamandi. Da, domnule profesor, mi s'a spus mie, fiul învățătorului Iamandi din Belcești că aș fi fanariot. Stifi și d-vstră câți răzeși de pe plaiurile Moldovei, sta­torniciți pe pământul acesta de secole, poartă numele de Iamandi. Și afectat peste măsură, ministrul cultelor a simțit nevoia să facă in fata Ma­turului Corp, biografia lui și a părinților lui din Belcești ca să se disculpe. N'am relevat acest amă­nunt la 29 Noembrie fiindcă socoteam că era un incident care era izolat. M'am înșelat. Inter cursul săptămânii trecute, s'au pe­­­rindat pe la tribuna Camerei, ilustre personalit­ăți din lu­mea politică, foști și viitori miniștri în această țară, spre a dovedi că sunt români Au făcut lucrul acesta d-nii Oc­tavian Goga, Virgil Madgea­­ru, Ghiță Pop, Pan Halipa, Mihalache, d-rul Lupu, ș. a. Când in comisia afacerilor străine se discuta politica ex­ternă, pe culoare, un domn colonel se întreba dacă d. Titulescu e român și inter­locutorul său, scosesc din bu­zunar o hârtie, lungă, lungă, și ii arăta că tatăl d-lui Ti­­tulescu era avocat la Craio­va, bunicul d-lui Titulescu, moșier oltean iar străbuni­cul lui­, haiduc din ceata lui Tudor Vladimirescu. Furia rassistă a dus la nebunii. A început iar să se discute sângele, amestecul de neamuri, nația, religia. Par­că Ferdinand Catolicul nu pu­tut erija ruguri și arde pe toti evreii din Spania deși, mama lui era nepoata unui[ evreu din Toledo pe care il chema Palamo? Par­că Papa Anaclet al II- lea nu a putut fi bun creș­tin deși ambii săi părinți erau evrei botezați. Par­că fiul ducelui de Gloucester, (fratele Regelui George al III- lea) n'a putut să apere Anglia și să moară pentru ea deși mama lui era evreică din Veneția și o chema Hanna Norza ? .e-ar fi dacă am ajunge romanismul și patriotis­mul să devină apanajul ex­clusiv al acelora cari nu-s nici Mavrocordati, nici Mad­­geri, nici Istrati, nici Mitili­­nei, nici Callimachi, nici Ca­ragea, nici Sculy, nici Vi­ronii, nici Franasovici, nici Diamandy, nici Asaky, nici etc etc. ? Goethe, întrebat odată (pe vremea când nazismul nu era încă la putere și nici rassis­­mul nu era la modă) cine i-au fost părinții, a improvi­zat următoarele patru ver­suri : Vom Vater hab'ich die Statur Des Lebens ernstesíühren Vom Mütterchen die froh Natur Die Lust zu fabulieren... Numai într’atâta interesează cine ti a fost ascendența , spre a stabili ce însușiri ai moștenit, in ce măsură si-au transmis modul onest de a te conduce in viată și dorul de muncă. „Le reste — cum spunea Corneille—ne vaut plus l'honneur d'être nomme". Cel mai bun, mai blând, mai divin dintre creștini a fost Fiul unui modest dul­gher evreu din Nazareth. De ce să mai insistăm ? FLA­VIUS Epitropii așezămintelor Sf. Spiridon în audiență la primul ministru O rentă anuală, pentru salvarea Spiridoniei In legături cu acțiunea Epitropiei Sf. Spiridon pen­tru revendicarea unor com­pensații in urma exproprie­rilor ce i s'au aplicat după razboiu, suntem in măsură să precizăm că reprezentanții Epitropiei vor avea tot de Cră­ciun și Anul Nou, o audi­ență comună la d. G. Tată­­rescu, președintele consiliu­­ui, pentru a se perfecta a­­cordul dintre stat și instituția e­.nă. Aceste compensații ce vor urma să revină Epitropiei, vor fi in raport cu expro­prierile făcute domeniilor Spi­­ridoniei, in Basarabia și Mol­dova, statul urmând a plăti Spiridoaiei o rentă anuală care va salva situația pre­cară act aii, redresându-se instituția de caritate și bine­facere din Iași. Dacă acordul acesta va fi soluționat așa cum este sus­ținut de d-nii efori ai Casei Sf. Spiridon, situație buge­tară a Epitropiei se va schim­ba radical, la bine, putând pe viitor să-și echilibreze ba­lanța bugetară. Se pare că d. prim minis­tru Gh. Tătârescu va avea f ață de instituția ieșirii, în­treaga solicitudini, pentru a o salva de la un inevitabil dezastru. Eri. Epitropia Sf. Spiridon a trimis ministerului sănătă­ții și ocrotirilor sociale o a­­dresă prin care supune cere­rea d-lui dr. C. Discŭ, ma­re primar al spitalului din Hârlâu, proprietatea Casei, acesta solicitând un concediu de un an de zile pentru etu­­d­i in străinătate. D. dr. Dia­­ca propune in jocul d-s.le, pe tot timpul cât va spsi din țară, pe d. dr. Poplicher Has­­cal. Epitropia, având in ve­dere, că acest spital din H­ir­­lău a trecut la stat pe timp de 10 ani, solicită ministee­rului soluționarea favorabilă a cererei d-lui dr. Discs. * r» 9­8 Zilei« trecute, printr'un pro­­ces verbal, Epitropia Sf. Spi­ridon a suspendat, in urma unei ach­ate inopinata le schitul Tărâță, pa ieromona­hul Maxim Trofin, îngrijito­rul acestui schit. Ieromonahul Trofin s'a fă­cut vinovat de bătie, scan­dal etc., aducând prejudicii Epitropiei Sf. Spiridon. Mi­tropolia Moldovei a fost În­științată de această punere in disponibilitate, pentru a lua măsurile impuse de Îm­prejurări. In locul de răspundere de la schitul Târâu­ a fost de­­semnat provizor ieromonahul Ghedeon Dedencu. r­ ■* ra 101 Melodii“ , azi la I și Genul revuistic e evoluat la noi, grație întreprinderii „Alhambra“ care, deși nu­­mai de câțiva ani fondatăii a reușit a plasa acest gen pe primul plan. De aceia se explică și suc­cesul acestei trupe. De pildă „Alhambra 101 Melodii" care se joacă azi in matineu și seara la „Trianon" întrunește­ toate condițiile unei reviste occidentale. Montarea, muzica, artiști și vestitele" Alhambra g­ris" constitue puncte de atracție pentru marele public. Cu toții deci azi la ,,Al*­hambra 101 melodii". O nouă publicație ieșată "Iașul Medical" noua pu­blicație de sub direcția me­dicilor dr. Dobrovici, Gr. Gr. Iamandi și Lambescu se pre­zintă de debut cu un mate­­rial­ de specialitate, interesant și utilizabil și de lumea pro- fană. Profesorul Tănăsescu deschide primul număr cu o dedicație omagială din par­tea conducătorilor revistei c are invoacă astfel patrona­jul intelectual al maestrului chirurgiei române.»'. JUDICIARE . Camera de punere sub acuzura a respins cererea fă­cu­ă de Natalia Caișor, aliați pe 6 luni ia prevenția la Golata, sub acuzarea de a-și fi ucis soțul, pentru a fi pusă la libertate. Caragiale și Academia Română Catiseriile radiofonice ale d-lui N. Petrașcu. — Eminescu și Veronica Mîcle. —­ lin Crăciun la Anghel Demetrescu. — Ironia malițioasă a lui Caragiale. — Replica cerului C. Istrate. — Gestul lui Al. Vlăhuță Mi-aș permite să atrag isw­­s­pectuos bine­voitoarea aten­țiune tuturor persoanelor cari­ urmăresc cu interes confe­rințele „Universitatea­ Radio“­ București, ca să audieze cui atențiune conferințele scrii­­­torului N. Petrașcu, fostul director al revistei „Litera­tura și arta română". Rădicioniștii cari au as­cultat carseria sa despre u­­morul lui Eminescu și Vero­nica Micle, mă vor pnțelege că prin aceasta, nu firic, cum se zice în termeni­i comuni, „reclamă“ acestui scriitor, care a scris romane ca „Mi­­ron Galet", sau studii ca cel recent asupra lui Emi­nescu, sau volum"(II .Figuri literare" tn care ei caracteri­zat personalitățile literei* cel* mai proeminente­­ de asana patru-cinci decenii* Dl. N. Petrașcu este un scriitor al generației trecute și unul dintre aceia care s’a bucurat de cunoștința mai apropiată a lui Vasile Alec­­sandri și de intimitatea lui D. Ollănescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, și alții, cărora le-a consacrat prea intere­sante bio-monografii, presă­rate cu amintiri personale, de ordin artistic și cultural, povestite cu o deosebită sa­voare în cadrul evenimente­lor epocale și in ambianța faptelor evocate. La postul radio-difuziune București, dl. N. Petrașcu­­ continuă această prea inte­resantă activitate culturală, având darul și farmecul de­osebit de impresionant al melodic și vibrațiunea accen­tuărilor sale, și dau nuanțe de adevărată interpretare ar­tistică.S­a­­ ® Ceceo* notez in ultimile rânduri, nu poate fi nici­de­cum atât de comunicativ, precum este o conferință ra­diofonică a bătrânului scrii­tor cu faima atât de tânără și cu prospețimea sa spiri­tuală. Se resimte din admirabi­lele sale istorisiri la aparatul­­ radiofonic, că dl. N.Petrașcu, «este un temperament de o foarte delicată sensibilitate , modul in care a descris ln radio,—mai zilele trecute,— iubirea ideală a lui Eminescu pentru Veronica Micle, a fost atât de elegant și de delicat, qatarfu­an­, un ene^lihaoț «iu­d­ae4t este imposibil ca litere rece a tiparului, să poată rada vrs[odită, farmecul și interpretarea melodică a a­­cestor conferin­e culturale, in care nu lipsesc amintirile duioase, sau apropos­urile spirituale, precum și colori­tul pitoresc al­ vremurilor. • t In a treia seară de Cră­ciun, dl. N. Petrașcu a con­ferențiat despre „Un Crăciun acum 40 ani", istorisind o masă dată de eminentul și uitatul profesor și literat Anghel Demetrescu, la care fuseseră invitați fos­ul mi­nistru dr. C. Istrate, Coco Demetrescu Iași, Ștefan He­­pites, Delavrancea, Caragiale, Ionescu-Gion, V. D. Păun și N. Petrașcu. ^ Evocând apele frumoase vremuri dispărute și aceste figuri culturale, dl. N. Pe­trașcu a istorisit un foarte spiritual apropos al lui Ca­ragiale . Știind ca Anghel Deme­trescu a fost aies membru corespondent al Academiei Roaioe,­d­eci­aerele ceti­n­ 2 il aprecia cu drept cuvânt că prin vasta sa cultură, mă­riți să fie ales membru ac­tiv al înaltului for,—Cara­giale,—vâzându-l între come­seni și pe doctorul C Istrate, atunci președintele Acade­miei Române, și a manifes­tat astfel nemulțumirea : — „Bine, dragă Anghele, ce fel de corespondent al Academiei vei fi tu, când domiciliezi peste drum de ea? A Jicătelea, nu vei avea drep­tul să intri la Academie ci să-i trimiți răvașe prin poștă, numai ca să ți se zică, că ești membru corespondent ? Malițiozitatea lui Cara­giale, poate fi apreciată as­tăzi ca o veritabilă și foarte spirituală anecdotă. ” Doctorul C. Istrate la ca­litatea sa de președinte al Academiei Române, firește că in termenii cei mai ami­cali, a căutat să explice ro­lul membrului corespondent in deosebire de al membru­lui activ, luând apărarea in­stituției, dar efectul era ab­solut sarcastic și naragealisc. De notat că Delavrancea incă nu fusese ales membre a instituției,­ceea ce i­n seam­­­ă că era da partea lui Ca­ragiale și având in vadera prietenia ce a existat intra Caragiale și Vlăhuță, bazat pe faptele istorisite la d. N. Petrașcu, se poate afirma că sub influența lui Caragiale, Al. Vlăhuță a refuzat onoa­rea alegerii sale in Acade­mie, motivând acest refuz pe faptul că nu i s'au premiat aici „Poeziile", nici volumul său de proză „Din goana Vieții". Pentru interesul snsu­s al episodului și al sarcasmulu­­lui Caragiale, am reținut pen­­tru cetitorii noștri, acest prea intere­snt pasaj din patiserii d­-lui N. Petrașcu. C. Snln*„„ Dela Parch­­­y. D-ra Elena Nădejde din Iași a solicitat eri Parchetu­lui dispensa de publicații spre a se căsători cu di, subiecet. Archipeseto, t \

Next