Lumea, ianuarie-iunie 1990 (Anul 28, nr. 1-26)
1990-03-29 / nr. 13
Sub nimbul Luceafărului Zilele trecute, Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni a organizat la Bucureşti o emoţionantă întrunire dedicată Luceafărului poeziei româneşti, la care au participat numeroşi oameni de cultură şi artă, preoţi, ziarişti şi, desigur, mulţi din aceia pentru care versurile eminesciene reprezintă o atracţie irezistibilă, întîlnirea a debutat cu sfinţirea statuii genialului poet din parcul Ateneului Român, operă a marelui sculptor Gh. D. Anghel, şi a continuat cu un colocviu eminescian — o adevărată desfătare a minţii şi sufletului. Intervenţiile pline de har ale vorbitorilor, stimulate de generozitatea şi universalitatea creaţiei eminesciene, au fost deregizori din Chişinău şi Cernăuţi au subliniat importanţa unei cooperări neîngrădite în sfera culturii. Deschiderea pe care a iniţiat-o preşedintele Gorbaciov, inclusiv în domeniul artei, politica sa înţeleaptă, aşa cum a afirmat unul din scriitorii din R.S.S. Moldovenească, trebuie traduse în viaţă cit mai repede, cu atît mai mult cu cît actuala situaţie din România creează condiţii nelimitate. Întrucît poetul Dumitru Matcovski nu a putut participa la colocviul de la Bucureşti, fiind nerestabilit după gravul accident suferit anul trecut, încheiem cu versuri din poezia sa intitulată semnificativ „Luceafărul“ : „Măria Sa / A venit pe această lume, / Aşteptat de-această stea.“ 1850-1990 1? MIHAI POIATĂ ministru adjunct al culturii, director general al asociaţiei republicane „Moldovafilm" din R.S.S. Moldovenească Sîntem la început de drum, un drum, de astă dată, drept, fără meandre, pe care dorim să păşim cu dreptul. Este adevărat că între România şi R.S.S. Moldovenească au existat, şi în trecut, intenţii de colaborare, dar toate s-au oprit la stadiul declarativ. Cred că a sosit momentul să trecem la acţiune. In domeniul producţiei de film, există oferte atit din partea română, cit şi din partea noastră. Luna viitoare, voi veni din nou la Bucureşti pentru a discuta şi, probabil, semna un contract de în exclusivitate pentru „Lumea azi“ colaborare cu Direcţia cinematografică. Avem în vedere realizarea unor coproducţii, ecranizarea unor opere clasice despre care, în trecut, nici nu se vorbea la Chişinău. Filmele artistice româneşti sunt bine primite în R.S.S. Moldovenească. Vrem să propunem ca filme moldoveneşti în limba română sau filme sovietice dublate în română să fie prezentate şi în regiunile Cernăuţi şi Odesa. Republica noastră are nevoie de un potenţial intelectual ridicat pentru a rezolva problemele economice, politice, sociale şi culturale. Ca să realizăm lucruri deosebite, trebuie să procedăm in aşa fel incit locuitorii dintre Prut şi Nistru să-şi cunoască foarte bine propria limbă şi istorie. In ceea ce ne priveşte, vom face tot posibilul ca realizările cinematografiei noastre să contribuie la renaşterea spirituală a poporului. Avem o misiune nobilă, dar şi dificilă. Totuşi eu sunt optimist. Societatea „Mihai Eminescu“ din Cernăuţi Prezent la colocviul eminescian, poetul Vasile Levnski din Cernăuţi ne -a mărturisit că, în ziua de 15 ianuarie 1990, Comitetul Executiv al Sovietului orăşenesc Cernăuţi a luat o hotărire foarte importantă: în următoarele două-trei luni, casa lui Aron Pumnul de pe strada Sedov nr. 19 va trece în posesia Societăţii pentru cultură moldoromănă „Mihai Eminescu“ şi va fi casa naţională a moldo-românilor bucovineni. Aici se va afla sediul Societăţii „Mihai Eminescu“. Va fi nevoie, desigur, de o reparaţie capitală a acestei clădiri, avându-se, eventual, în vedere o reconstituire a aspectului ei iniţial, a bibliotecii de odinioară, ca şi amenajarea unui muzeu „Mihai Eminescu“. Urmează, deci, ca Societatea „Mihai Eminescu“ să adune mijloacele băneşti necesare pentru amenajarea casei lui Aron Pumnul. Sperăm că ne vor da o mină de ajutor toţi cei ce-l poartă în suflet pe Eminescu din Moldova, România şi de pretutindeni. Grupaj realizat de Ştefan Cârjă ,lumea azi", nr. 13 — 29 martie 1990