Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1951 (Anul 7, nr. 1596-1670)
1951-12-13 / nr. 1657
Pag- 9.,m- lupta moldove! In întâmpinarea sărbătoririi marelui Ion Luca Caragiale Societatea pe veci apusă • Brate« pilor și a Caradalelor, a încercat o» dată ca să-l înbuneze* pe Carafi» •ie cu o sărbătorire. De acolo de tnde se surghiunise, pentru a se fii« departe de descompunerea și miasmele șandramalei monstruoasei coaliții, marele Garagiale a refuzat acea cinstire“ cu neînduplecată ură. Caragiale nu a fost al Brătenilor și al Caradalelor, ci al poporului, un mare fiu al poporului nostru, crescut din vigoarea înțelepciunii și duhului popular. De aceea astăzi poporul este acela care-l cinstește și care la 30 ianuarie 1952 îi va slăvi centenarul nașterii. Stăpânii criticii burgheze, la rândul lor slugi plecate ale Cațavencilor cu bănci și moșii, au căutat să-l înfățișeze pe Caragiale ca pe un scriitor ,glumeț" care petrece pe seama unor mahalagii bucureșteni, limbuți și ignați. Aceasta a fost metoda criticii burgheze inaugurate de trufașul Maiorescu. Pentru această critică, Bălcescu fusese socotit ,un visător“, Creangă un ,colecționar de basme“, Eminescu un ,romantic întârziat“, Caragiale un scriitor satiric care a biciuit prostia și flecăreala unor oameni din mahala. Dar «mahalaua lui Caragiale“, adevăratul condamnat al genialei sale opere, a fost societatea în cârdășirii burghezo-moșierești, patronată de hulpava monarhie. Ascuțișul inteligenții creatoare a celui mai desăvârșit moralist critic al literaturii noastre, a tăiat fără cruțare, iar ochiul lui a pironit cu nestăvilită ură putreziciunea societății burgheze, care, în timpul vieții lui, în 1907, a pus în bătaie mitralierele ca să ucidă țăranii ce s’au răsculat pentru ogor și libertate. Tipurile lui Caragiale pe care unii critici burghezi le socoteau personagii de ,tranziție", au o duritate e nebiruit. Cu ochiul artistului (care, Caragiale a extras esențialul tipic al epocii lui și l-a turnat în acele personagii in care mișună societatea de atunci cu ipocrizia ei, cu asuprirea ei nemiloasă, cu corupția de sus până jos a unui aparat de stat agresiv, cu școala ei cu Rostogani, cu justiția ei, cu arta ei ,pură“, cu presa ei de samsari care l-a calomniat pe Eminescu după ce lea exploatat. Cu dispreț a privit Caragiale epoca sa târîtă de burghezie în jaf și corupție. Prin teatrul și proza lui, Caragiale a alcătuit actul de autar al acelei societăți. Ca și prietenul lui, ca și Eminescu, Caragiale a iubit poporul, clasa muncitoare care și ridica mereu conștiința ei revoluționară și țărănimea truditoare. Pe politicieni, pe Nohenzolerni, pe Brâzieni și Tachiști. Caragiale s-a pârjolit cu fierul roșu al ironiei. Scrisul său a fost neiertător : în teatru, în proza lui, în articolul de ziar, Caragiale a demascat putregaiul social al exploatatorilor și i a vestit sfârșitul lui apropiat : „Degeaba se tot învârtesc boerii ; zilele Constituției actuale sunt pe sfârșite. Poate Regele s’o mai te cât a trăi , dar odată cu dispariția lui, toată are să se surpe din temelie“. --------------------pOOilo-----------------------Patriotismul lui Caragiale era al unui luptător cinstit care-și consacră viața cauzei poporului și demască pe patriotarzi și pe profeții mincinoși care gândesc la „țărișoara lor” de sub pulpana trusturilor imperialiste care agită astăzi ca și eri ideea criminală a unui nou măcel mondial. Burghezia pe care Caragiale a sfi*chiuit-o fără de cruțare a căutat să petreacă pe seama lui Lache și Mache și pe seama turmentării cetățeanului din „Scrisoarea pierdută“. Dar hazul ei a fost de necaz, o petrecanie goală. Caragiale n’a făcut haz de conservatori ori de liberali. El i-a scos în fața opiniei publice, în fața judecății poporului. De multe ori, clasa dominantă s’a făcut a nu înțelege poziția lui Caragiale. Când însă Caragiale a scris despre acei care au ucis mișelește țăranii răsculați în 1907, prigoana și ura împotriva sa au crescut. Marele Caragiale a fost constrâns să ducă o viață grea. Lui Caragiale nu i s’a dat loc la Academie fiindcă n'a voit D. A. Sturdza pe care genialul satiric îl stigmatizase. Ca și Eminescu, Creangă,Coșbuc, ca și toți creatorii noștri care au stat dârzi pe poziție și au urât alcovul ridicat din sudoarea poporului, Caragiale a avut de suferit nenumărate și grele privațiuni. El a fost izolat, calomniat, acuzat de plagiat pentru ca apoi să i se creeze mitul dubios al unei vieți purtate cu superficialitate. Creator de limbă, meșter neîntrecut al cuvântului scris, observator profund al realității și teoretician al unei arte militante pentru cauza masselor, Caragiale este un realist critic de onoare mondială ce stă cu cinste alături de Cehov și Balzac, de marii scriitori ai lumii. Centenarul nașterii lui va fi un nou prilej de studiu a operei sale, o nouă ocazie de adâncire a operei lui în lumina criticii marxist-leniniste. G. MĂRGĂRIT ii „Primii unsprezece“ este o nuvelă amplă, a cărei acțiune se petrece în Letonia, scurt timp după Eliberarea ei de sub ocupația hitleristă. Autorul arată cum îndrumnați și mobilizați de Partid, țăranii muncitori letoni au știut să -și învingă șovăelile și atașamentul pentru mica proprietate individuală și să pornească cu încredere pe drumul colhozului. Ei au avut de învins și uneltirile mârșave ale chiaburilor, uneltiri prin care chiaburii urmăreau menținerea exploatării lor și zădărnicirea luptei țărănimii muncitoare pentru belșugul colectiv, pentru viitor. Condițiile transformării satului leton înfățișate de autorul nuvelii sunt în bună măsură asemănătoare condițiilor colectivizării agriculturii din țara noastră, fapt care face această lucrare în mod deosebit recomandabilă sătenilor noștri. Lucrarea e scrisă într'un stil simplu și accesibil celor mai largi masse de cititori. CE SAC CITIM: V. Berte: Primii unsprezec: -oooo °- Nota Guvernului Republicii Populare Române adresată Guvernului Statelor Unite La 11 Decembrie 1951, primul adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al RPR, A. Bunaciu, a înmânat însărcinatului cu afaceri a.i. al Statelor Unite la București, d. J. Gantenbein, următoarea Notă : Guvernul Republicii Populare Române socotește necesar să declare Guvernului Statelor Unite ale Americii următoarele : Zilele acestea au fost reținuți de către organele Securității de Stat ale Republicii Populare Române doi spioni diversioniști, Spinder Wilhelm și Saplacan Constantin. Cercetările efectuate au dovedit că aceștia au fost lansați cu parașutele în raionul Făgăraș, la 18 octombrie 1951, de către un avion american care a decolat de la Atena. Spinder și Saplacan au arătat că au fost recrutați de spionajul american în 1951 în lagărul italian pentru persoanele strămutate și după aceasta au urmat un curs special privind metodele de diversiune, de tragere, radio și pregătiri de parașutare în școlile speciale de spionaj american din Italia. La diversioniști au fost găsite patru aparate de radio-emisiune și radio-recepție, două parașute, câte zece grenade, cinci automate, două pistoale americane, precum și muniții pentru armamentul găsit. Ei aveau asupra lor o cantitate însemnată de bani în aur și hârtie, acte false și capsule cu otravă. Spinder și Saplacan au arătat mai departe că ei au avut sarcina să pregătească acte de diversiune și teroriste în România și să recruteze în acest scop o agentură, de asemenea să culeagă informații de spionaj în primul rând despre armata română și armamentul ei, despre aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare, rezervoare petrolifere, etc. Astfel de acțiuni ale autorităților americane care organizează trimitarea pe teritoriul Republicii Popului Române a spionilor, teroriștilor și diversioniștilor constitue o încălcare grosolană a normelor elementare ale Dreptului Internațional și sunt incompatibile cu relațiile normale între state. Guvernul Republicii Populare Române protestează împotriva menționatelor acțiuni ale autorităților americane. Guvernul Republicii Populare Române așteaptă din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii pedepsirea aspră a persoanelor responsabile de trimiterea spionilor, teroriștilor și diversioniștilor în România și luarea măsurilor necesare pentru a nu permite repetarea unor asemenea acțiuni criminale la viitor. București, 11 Decembrie 1951 O gazetă de perete doar cu numele Oricine trece prin fața Sfatului Popular din comuna Mironeasa, raionul Negrești poate vedea prinsă de gard o ramă frumoasă cu sticlă, deasupra căreia scrie „Răsăritul“, gazetă de perete a organizației de bază PMR și a Sfatului Popular. Atras de aspectul exterior destu de frumos al acestei gazete, te gândești imediat să vezi în ce măsură și articolele corespund grijei deosebite pe care o are organizația de bază PMR și Sfatul Popular față de gazeta sa. Pe loc însă trebue să remarci cu părere de rău că gazeta nu conține nici un articol și aceasta cam de multișor. 11 întrebăm pe tov, responsabil al acestei gazete de perete, ce are de spus despre activitatea pe care a depus-o în ultimul timp pentru îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost încredințate ? Oare n’ar fi cazul să ne dea ocazia să vedem și noi ce face organizația de bază PMR și Sfatul Popular din comuna noastră, mai ales acuma când campania colectărilor este in toi ? P. CALCIU Regimul de democrație populară a deschis drum luminos desvoltării culturii fizice și sportului în regiunea noastră . In lupta poporului muncitor din țara noastră pentru construirea socialismului și apărarea păcii, cultura fizică și sportul ocupă un loc deosebit de important. Partidul și guvernul acordă de aceia o atenție deosebită acestui mijloc de educare comunistă a tineretului nostru, o dovadă grăitoare în acest sens constituind-o Hotărîrea din 26 iutie 1949 a Biroului Politic al C.C.El P.M.R. cu privire la stimularea , desvoltarea continuă a culturi f fzice și sportului, Dacă în regiunea Iași, până în 1948 nu se știa decât de 2 colective sportive, ce se rezumau doar la jtâte o echipă de fotbal, începând cu anul 1949 sportul ia o desvoltare din ce în ce mai mare. Astfel, se organizează Cupa Tineretului Munitor, competiție sportivă care aveaa scop atragerea oamenilor munii în activitatea sportivă de massă, Campionatul popular de șah, campionatul popular de natație, cropsul ..Să întâmpinăm 1 Mai“, ș. a. Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR asupra stimulării și desvoltării continue a culturii fizice și a Sportului în țara noastră face ca și această activitate în regiunea noastră să ia o cotitură însemnată|n urma acestei Hotărîri, se înființează comitetele pentru cultură fizică și sport regionale și orășenești, care au o formă mult superioară celor din trecut, ca for coordonator al mișcării de cultură fizică și sport din țara noastră. Astfel, la 20 octombrie 1949 ia ființă la Iași Comitetul pentru Cultură fizică și sport. Deasemeni se constitue comitete pentru cultură fizică și sport în regiunea noastră. In anul 1950 s-a început munca de organizare a colectivelor sportive din regiune, formându-se 84 Colective și 44 cercuri sportive. Pentru popularizarea culturii fizice și a sportului în mediul sătescau fost inițiate în acest an, 79 deplasări de echipe sportive model, care au demonstrat în fața țărănimii muncitoare diferite discipline sportive cu scopul atragerii acestora în mișcarea sportivă. S-au inițiat deasemeni 78 concursuri de atletism în cadrul colectivelor sportive și 3 concursuri regionale, cu participarea unui număr de 7413 concurenți, dintre care 5722 bărbați și 1691 fete. In crossul ..1 Mai“ au fost antrenați un număr de 2890 participanți, la Campionatul RPR de atletism au participat 730 concurenți, iar la crossul ..7 Noembrie“ au luat parte 3316 sportivi. Tot în acest an, tineretul muncitor de la Uzinele Sovromtractor din Orașul Stalin, dorind să urmeze pilda tineretului comsomolist, a cerut CC al UTM introducerea unui Complex sportiv de Stat, asemănător Complexului GTO din URSS. La 1 Mai 1950 s-a introdus și la noi Complexul sportiv de Stat „Gata pentru Muncă și Apărarea Republicii Populare Române“, complex care constitue baza sistemului de educație fizică multilaterală a tineretului nostru muncitor; înființarea acestui complex a fost primită de întregul tineret muncitor din țara noastră cu mare entuziasm. Tinerii din țara noastră, au înțeles că participând în număr cât mai mare la Complexul sportiv de Stat GMA se vor întări fizicește și-și vor ridica necontenit nivelul politic și ideologic, dovedind prin aceasta atașamentul lor față de Partidul lor drag, Partidul Muncitoresc Român. Complexul sportiv de Stat GAIA a fost primit și în regiunea noastră cu multă dragoste de tineretul sătesc. In vederea bunei organizări activității acestui Complex, CCFS a regional, a constituit comisii de pregătire și examinare GMA și comisii de control raionale, fapt care a contribuit la mărirea numărului de aspiranți ai Complexului GMA. In acest fel, până la 31 Decembrie 1950 au fost înscriși 1531 aspiranți fete și băieți din rândurile țărănimii muncitoare. Aceștia au trecut 254 probe la cursa cu obstacole și natație. In 1951, sportul a luat o amploare și mai mare în regiunea noastră. Situația activității sportive în regiunea Iași din acest an se ilustrează în felul următor: față de anul 1950, numărul colectivelor sportive a crescut de la 84 până la 217, constituindu-se colective sportive pe lângă căminele culturale, CAS, GAG, SMT și școli medii. O largă desvoltare a luat și amenajările de noi terenuri sportive, înființându-se în acest an încă 20 terenuri de fotbal, 20 de volei, 2 de baschet și 10 piste pentru obstacole GMADatorită acestor condiții, în regiunea noastră au fost organizate 64 competiții regionale, 64 raionale, 510 concursuri locale, la care au participat peste 12 mii de sportivi. De un deplin succes s-a bucurat în regiunea Iași și competiția populară „Cupa satelor“. Această competiție, adecvată țărănimii muncitoare, ca fază de pregătire a introducerii complexului sportiv de Stat GMA în mediul sătesc, a fost primită cu drag de către țărănimea muncitoare. Prin munca ce a fost depusă de către comisiile raionale și comunale și colectivele sportive pentru popularizarea continuă a acestei competiții s-a reușit să se obțină o serie de rezultate bune întrecând cu mult rezultatele obținute în regiunea noastră în anii precedenți. Astfel, la disciplina sportivă șah, în cadrul „Cupei satelor“ au fost antrenați 3341 concurenți, dintre care 850 fete. La fotbal au participat 78 echipe, care în majoritatea lor au fost formate cu ocazia .,Cupei satelor“. La handbal, disciplină sportivă care nici nu se cunoștea în regiunea noastră până atunci, s-a reușit să se antreneze un număr de 9 echipe, dintre care cea mai bine pregătită a fost echipa colectivului sportiv „Zorile“ din comuna Bădeni, raionul Hârlău. Deși cu posibilități reduse și lipsită de piste de atletism, îr regiunea noastră au fost mobilizați 3132 concurenți la atletism, din care 501 fete. Oină, sportul național al RPR a figurat în cadrul „Cupei satelor“ prin cele 92 de echipe, iar la volei au participat 121 de echipe. In regiunea Iași, Complexul sportiv de Stat GMA a fost introdus în 75 la sută din colectivele sportive, cuprinzându-se un număr de 4468 aspiranți GMA și FGMA. Cu ocazia introducerii Complexului la sate au fost constituite un număr de 60 comisii de pregătire și examinare și 6 comisiuni de control raionale. Prin munca depusă de aceste comisii și a inspectorilor obștești raionali și regionali s-au antrenat aspiranții, trecânduse 8070 norme, iar un număr de 717 țărani muncitori au devenit purtători ai insignei GMA. Aceste doar câteva exemple date în legătură cu desvoltarea sportului în regiunea noastră, constitue un exemplu minunat în ceea ce privește atenția deosebită care se acordă în regimul nostru de democrație populară culturii fizice sportului, creșterii unui tineret rășinătos și oricând gata pentru muncă și apărarea Patriei. Comitetul de cultură fizică și sport de pe lângă Sfatul Popular regional, conștient de sarcinile deosebite ce le are în munca sa, își ia angajamentul ca în cinstea aniversării Republicii noastre Populare să obțină noi succese pe drumul extinderii sportului în rândurile țărănimii noastre muncitoare să aducă o contribuție prețioasă la popularizarea și aplicarea învățămintelor pe care ni le oferă sportivii cei mai avansați din lume, sportivii sovietici, să lupte pentru ridicarea la un nivel cât mai ridicat al sportului în regiunea noastră. GH. RACHITEANU activist al CCFS de pe lângă Sfatul Popular Regional -OOOOo- Nf. 1657 Realizări ale regimului nostru de democrație populară Dreptul la odihnă, este un drept care nici măcar formal nu este admis de legislațiile țărilor capitaliste. La noi cele mai frumoase locuri ale Patriei, cele mai frumoase vile și clădiri sunt La dispoziția marelui lor stăpân: POPORUL. Fotografia de mai sus este luată la Vatra Dornei. Ar fi putut să fie din orice altă localitate balneoclimatică din RPR. In clișeul de jos, Blocul Ferentari din București clădit pentru a fi locuit de oamenii muncii. Ei au dreptul să ocupe locuințe omenești, nu corturi și furabale întunecoase ca acelea din suburbiile capitalelor tuturor țărilor capitaliste. -OÜÜÜG--- Realizări de folos obștesc în comuna Mădârjac Sprijinit de către organizația de partid Comitetul Executiv al Sfatului Popular al comunei Mădârjac a obținut o serie de realizări în ceea ce privește rezolvarea diferitelor probleme de interes local. Astfel, a fost construit un grajd pentru tauri, la care s’au economisit peste 130 mii lei, datorită folosirii posibilităților locale. Au fost reparate drumurile din comună și s’au construit din nou 11 poduri, realizându-se o economie de peste 70 mii lei. Deasemeni au mai fost reparate încă în cursul acestui an 7 poduri ce fuseseră distruse. S. Constantin coresp. 3006- Cum s’a pregătit echipa noastră pentru concurs Sprijinind formarea unei arte și culturi noi, partidul acordă o atenție deosebită desvoltării formațiilor artistice sindicale de amatori, pentru a fi promovate cele mai talentate elemente din rândul oamenilor muncii. Intensificându-și activitatea culturală artistică și cei 12 sindicaliști care aparțin diferitelor întreprinderi ale Sindicatului Comerț, Finanțe și Cooperații din Iași s’au pregătit serios pentru concurs, care a avut loc Duminică 9 Decembrie a. c., venind la repetiții în afara orelor de producție, făcând astfel eforturi pentru a se putea prezenta în bune condițiuni la concursul pe regiune. Astfel, au fost pregătite următoarele piese: „Magie și spiritism“, „Pagubă’n ciuperci“, „Sanatoriul Anastasia“, „Gogoașa“ și Legea cei mulți“ precum și recitările „Doriana“, „Familia popoarelor sovietice“ și „Sus steagul frate coreean“. In rândurile tovarășilor din echipa noastră artistică sunt elemente fruntașe în muncă. Deasemeni sunt tovarăși care sprijină efectiv sindicatul raional în munca sa culturală de massă. In cadrul concursului s’a prezentat piesa „Pagubă’n ciuperci“ în care se arată un aspect din lupta țărănimii muncitoare contra chiaburilor, chiaburi ce caută să submineze gospodăriile colective. Echipa a fost instruită și îndrumată de tov. Davidoglu Maria, artistă la Teatrul Național Iași. In perioada pregătirii pentru concurs, echipa noastră a prezentat patru spectacole cu fiecare piesă în parte. A. HERȘCOVICI coresp.