Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1951 (Anul 7, nr. 1596-1670)

1951-12-13 / nr. 1657

Pag- 9.,m- ­lupta moldove! In întâmpinarea sărbătoririi marelui Ion Luca Caragiale Societatea pe veci apusă • Brate« pilor și a Caradalelor, a încercat o» dată ca să-l­­ înbuneze* pe Carafi» •ie cu o sărbătorire. De acolo de t­nde se surghiunise, pentru a se fii« departe de descompunerea și mias­mele șandramalei monstruoasei coa­­liții, marele Garagiale a refuzat a­­cea­­ cinstire“ cu neînduplecată ură. Caragiale nu a fost al Brătenilor și al Caradalelor, ci al poporului, un mare fiu al poporului nostru, cres­cut din vigoarea înțelepciunii și du­hului popular. De aceea astăzi popo­rul este acela care-l cinstește și care la 30 ianuarie 1952 îi va slăvi centenarul nașterii. Stăpânii criticii burgheze, la rân­dul lor slugi plecate ale Cațavenci­­lor cu bănci și moșii, au căutat să-l înfățișeze pe Caragiale ca pe un scriitor ,glumeț" care petrece pe seama unor mahalagii bucureșteni, limbuți și ignați. Aceasta a fost metoda criticii burgheze inaugurate de trufașul Maiorescu. Pentru a­­ceastă critică, Bălcescu fusese soco­­tit ,un visător“, Creangă un ,colec­ționar de basme“, Eminescu un ,ro­mantic întârziat“, Caragiale un scri­itor satiric care a biciuit prostia și flecăreala unor oameni din mahala. Dar «mahalaua lui Caragiale“, a­­devăratul condamnat al genialei sale opere, a fost societatea în cârdășirii burghezo-moșierești, patronată de hulpava monarhie. Ascuțișul inteli­­genții creatoare a celui mai desă­vârșit moralist critic al literaturii noastre, a tăiat fără cruțare, iar ochiul lui a pironit cu nestăvilită ură putreziciunea societății burghe­ze, care, în timpul vieții lui, în 1907, a pus în bătaie mitralierele ca să u­cidă țăranii ce s’au răsculat pen­tru ogor și libertate. Tipurile lui Caragiale pe care unii critici burghezi le socoteau perso­n­agii de ,tranziție", au o duritate e nebiruit. Cu ochiul artistului (care, Caragiale a extras esențialul tip­ic al epocii lui și l-a turnat în acele personagii in care mișună so­cietatea de atunci cu ipocrizia ei, cu asuprirea ei nemiloasă, cu corupția de sus până jos a unui aparat de stat agresiv, cu școala ei cu Rosto­­gani, cu justiția ei, cu arta ei ,pură“, cu presa ei de samsari care l-a ca­­lomniat pe Eminescu după ce lea exploatat. Cu dispreț a privit Caragiale e­­poca sa târîtă de burghezie în jaf și corupție. Prin teatrul și proza lui, Caragiale a alcătuit actul de a­utar al acelei societăți. Ca și prietenul lui, ca și Eminescu, Caragiale a iu­bit poporul, clasa muncitoare care și ridica mereu conștiința ei revoluți­onară și țărănimea truditoare. Pe politicieni, pe N­ohenzolerni, pe Brâ­­zieni și Tachiști. Caragiale s-a pâr­jolit cu fierul roșu al ironiei. Scri­sul său a fost neiertător : în teatru, în proza lui, în articolul de ziar, Caragiale a demascat putregaiul so­cial al exploatatorilor și i a vestit sfârșitul lui apropiat : „Degeaba se tot învârtesc boerii ; zilele Constituției actuale sunt pe sfârșite. Poate Regele s’o mai t­e cât a trăi , dar odată cu dispari­­ția lui, toată are să se surpe din temelie“. --------------------pOOilo-----------------------­Patriotismul lui Caragiale era al unui luptător cinstit care-și consacră viața cauzei poporului și demască pe patriotarzi și pe profeții minci­noși care gândesc la „țărișoara lor” de sub pulpana trusturilor imperia­liste care agită astăzi ca și eri ideea criminală a unui nou măcel mondial. Burghezia pe care Caragiale a sfi*­chiuit-o fără de cruțare a căutat să petreacă pe seama lui Lache și Mache și pe seama turmentării cetățeanu­lui din „Scrisoarea pierdută“. Dar hazul ei a fost de necaz, o petreca­nie goală. Caragiale n’a făcut haz de conservatori ori de liberali. El i-a scos în fața opiniei publice, în fața judecății poporului. De multe ori, clasa dominantă s’a făcut a nu înțe­lege poziția lui Caragiale. Când însă Caragiale a scris despre acei care­ au ucis mișelește țăranii răsculați în 1907, prigoana și ura împotriva sa au crescut. Marele Caragiale a fost constrâns să ducă o viață grea. Lui Caragiale nu i s’a dat loc la Acade­mie fiindcă n'a voit D. A. Sturdza pe care genialul satiric îl stigmati­zase. Ca și Eminescu, Creangă,Coș­­buc, ca și toți creatorii noștri care au stat dârzi pe poziție și au urât alcovul ridicat din sudoarea popo­rului, Caragiale a avut de suferit nenumărate și grele privațiuni. El a fost izolat, calomniat, acuzat de pla­giat pentru ca apoi să i se creeze mitul dubios al unei vieți purtate cu superficialitate. Creator de limbă, meșter neîntre­­cut al cuvântului scri­s, observator profund al realității și teoretician al unei arte militante pentru cauza masselor, Caragiale este un realist critic de on­oare mondială ce stă cu cinste alături de Cehov și Balzac, de marii scriitori ai lumii. Centenarul nașterii lui va fi un nou prilej de studiu a operei sale, o nouă ocazie de adâncire a operei lui în lumina criticii marxist-leni­niste. G. MĂRGĂRIT ii „Primii unsprezece“ este o nu­velă amplă, a cărei acțiune se pe­trece în Letonia, scurt timp după Eliberarea ei de sub ocupația hit­­leristă. Autorul arată cum îndru­­mnați și mobilizați de Partid, ță­ranii muncitori letoni au știut s­ă -și învingă șovăelile și atașa­mentul pentru mica proprietate in­­dividuală și să pornească cu în­credere pe drumul colhozului. Ei au avut de învins și uneltirile mâr­șave ale chiaburilor, uneltiri prin care chiaburii urmăreau menține­rea exploatării lor și zădărnicirea luptei țărănimii muncitoare pen­tru belșugul colectiv, pentru vii­tor. Condițiile transformării satului leton înfățișate de autorul nuvelii sunt în bună măsură asemănă­toare condițiilor colectivizării agri­culturii din țara noastră, fapt care face această­ lucrare în mod deosebit recomandabilă sătenilor noștri. Lucrarea e scrisă într'un stil simplu și accesibil celor mai largi masse de cititori. CE SAC CITIM: V. Berte: Primii unsprezec: -oooo °-­ Nota Guvernului Republicii Populare Române adresată Guvernului Statelor Unite La 11 Decembrie 1951, primul adjunct al Ministerului Afacerilor Ex­terne al RPR, A. Bunaciu, a înmâ­nat însărcinatului cu afaceri a.i. al Statelor Unite la București, d. J. Gantenbein, următoarea Notă : Guvernul Republicii Populare Ro­mâne socotește necesar să declare Guvernului Statelor Unite ale Ame­­ricii următoarele : Zilele acestea au fost reținuți de către organele Securității de Stat ale Republicii Populare Române doi spioni diversioniști, Spinder Wilhelm și Saplacan Constantin. Cercetările efectuate au dovedit că aceștia au fost lansați cu para­șutele în raionul Făgăraș, la 18 octombrie 1951, de către un avion american care a decolat de la Atena. Spinder și Saplacan au arătat că au fost recrutați de spionajul ame­rican în 1951 în lagărul italian pen­tru persoanele strămutate și după aceasta au urm­at un curs special privind metodele de diversiune, de tragere, radio și pregătiri de para­­șutare în școlile speciale de spio­naj american din Italia. La diversioniști au fost găsite patru aparate de radio-emisiune și radio-recepție, două parașute, câte zece grenade, cinci automate, două pistoale americane, precum și mu­niții pentru armamentul găsit. Ei a­­veau asupra lor o cantitate însem­­nată de bani în aur și hârtie, acte false și capsule cu otravă. Spinder și Saplacan au arătat mai departe că ei au avut sarcina să pregătească acte de diversiune și teroriste în România și să re­cruteze în acest scop o agentură, de asemenea să culeagă informații de spionaj în primul rând despre armata română și armamentul ei, despre aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare, rezervoare petro­lifere, etc. Astfel de acțiuni ale autorităților americane care organizează trimita­­rea pe teritoriul Republicii Popului Române a spionilor, teroriștilor și diversioniștilor constitue o încăl­care grosolană a normelor elemen­tare ale Dreptului Internațional și sunt incompatibile cu relațiile nor­male între state. Guvernul Republicii Populare Române protestează împotriva men­ționatelor acțiuni ale autorităților americane. Guvernul Republicii Populare Ro­mâne așteaptă din partea Guver­nului Statelor Unite ale Americii pedepsirea aspră a persoanelor res­ponsabile de trimiterea spionilor, teroriștilor și diversioniștilor în Ro­mânia și luarea măsurilor necesare pentru a nu permite repetarea unor asemenea acțiuni criminale la viitor. București, 11 Decembrie 1951 O gazetă de perete doar cu numele Oricine trece prin fața Sfatului Popular din comuna Mironeasa, ra­ionul Negrești poate vedea prinsă de gard o ramă frumoasă cu stic­lă, deasupra căreia scrie „Răsări­tul“, gazetă de perete a organiza­ției de bază PMR și a Sfatului Po­pular. Atras de aspectul exterior destu de frumos al acestei gazete, te gân­­dești imediat să vezi în ce măsură și articolele corespund grijei deo­sebite pe care o are organizația de bază PMR și Sfatul Popular față de gazeta sa. Pe loc însă trebue să remarci cu părere de rău că gazeta nu conține nici un articol și aceasta cam de multișor. 11 întrebăm pe tov, responsabil al acestei gazete de perete, ce are de spus despre activitatea pe care a depus-o în ultimul timp pentru îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost încredințate ? Oare n’ar fi cazul să ne dea ocazia să vedem și noi ce face organizația de bază PMR și Sfatul Popular din comuna noastră, mai ales acuma când campania co­lectărilor este in toi ? P. CALCIU Regimul de democrație populară a deschis drum luminos desvoltării culturii fizice și sportului în regiunea noastră . In lupta poporului muncitor din­­ țara noastră pentru construirea socialism­ului și apărarea păcii, cul­tura fizică și sportul ocupă un loc­­ deosebit de important. Partidul și guvernul acordă de aceia o atenție deosebită acestui mijloc de educare comunistă a tineretului nostru, o­­ dovadă grăitoare în acest sens constituind-o Hotărîrea din 26 iu­t­ie 1949 a Biroului Politic al C.C­­.El P.M.R. cu privire la stimularea , desvoltarea continuă a culturi f fzice și sportului,­­ Dacă în regiunea Iași, până în 1­948 nu se știa decât de 2 colective sportive, ce se rezumau doar la jtâte o echipă de fotbal, începând cu anul 1949 sportul ia o desvoltare din ce în ce mai mare. Astfel, se­­ organizează Cupa Tineretului Mun­­itor, competiție sportivă care avea­a scop atragerea oamenilor mun­­ii în activitatea sportivă de m­assă, Campionatul popular de șah, cam­pionatul popular de natație, cro­­psul ..Să întâmpinăm 1 Mai“, ș. a. Hotărîrea Biroului Politic al CC al PMR asupra stimulării și desvoltă­­­rii continue a culturii fizice și a­­ Sportului în țara noastră face ca și această activitate în regiunea noa­stră să ia o cotitură însemnată­­|n urma acestei Hotărîri, se înfiin­­ț­ează comitetele pentru cultură fi­­z­ică și sport regionale și orășe­­nești, care au o formă mult supe­rioară celor din trecut, ca for coor­donator al mișcării de cultură fizi­că și sport din țara noastră. Astfel, la 20 octombrie 1949 ia ființă la Iași Comitetul pentru Cultură fizică și sport. Deasemeni se constitue comitete pentru cul­tură fizică și sport în regiunea n­oas­tră. In anul 1950 s-a început munca de organizare a colectivelor spor­tive din regiune, formându-se 84 Colective și 44 cercuri sportive. Pentru popularizarea culturii fi­­zice și a sportului în mediul sătesc­­au fost inițiate în acest an, 79 de­plasări de echipe sportive model, care au demonstrat în fața țărăni­mii muncitoare diferite discipline sportive cu scopul atragerii aces­tora în mișcarea sportivă. S-au ini­țiat deasemeni 78 concursuri de atletism în cadrul colectivelor spor­tive și 3 concursuri regionale, cu participarea unui număr de 7413 concurenți, dintre care 5722 băr­bați și 1691 fete. In crossul ..1 Mai“ au fost antrenați un număr de 2890 participanți, la Campionatul RPR de atletism au participat 730 con­curenți, iar la crossul ..7 Noembrie“ au luat parte 3316 sportivi. Tot în acest an, tineretul mun­citor de la Uzinele Sovromtractor din Orașul Stalin, dorind să urme­ze pilda tineretului comsomolist, a cerut CC al UTM introducerea u­­nui Complex sportiv de Stat, ase­mănător Complexului GTO din URSS. La 1 Mai 1950 s-a introdus și la noi Complexul sportiv de Stat „Gata pentru Muncă și Apărarea Republicii Populare Române“, complex care constitue baza siste­mului de educație fizică multilate­rală a tineretului nostru muncitor; înființarea acestui complex a fost primită de întregul tineret munci­tor din țara noastră cu mare en­tuziasm. Tinerii din țara noastră, au înțeles că participând în număr cât mai mare la Complexul sportiv de Stat GMA se vor întări fizicește și-și vor ridica necontenit nivelul politic și ideologic, dovedind prin aceasta atașamentul lor față de Partidul lor drag, Partidul Munci­toresc Român. Complexul sportiv de Stat GAIA a fost primit și în regiunea noastră cu multă dragoste de tineretul sătesc. In vederea bunei organizări activității acestui Complex, CCFS a regional, a constituit comisii de pregătire și examinare GMA și comisii de control raionale, fapt care a contribuit la mărirea numă­rului de aspiranți ai Complexului GMA. In acest fel, până la 31 De­cembrie 1950 au fost înscriși 1531 aspiranți fete și băieți din rându­rile țărănimii muncitoare. Aceștia au trecut 254 probe la cursa cu ob­stacole și natație. In 1951, sportul a luat o am­ploare și mai mare în regiunea noastră. Situația activității sporti­ve în regiunea Iași din acest an se ilustrează în felul următor: față de anul 1950, numărul colectivelor sportive a crescut de la 84 până la 217, constituindu-se colective spor­tive pe lângă căminele culturale, CAS, GAG, SMT și școli medii. O largă desvoltare a luat și a­­menajările de noi terenuri sportive, înființându-se în acest an încă 20 terenuri de fotbal, 20 de volei, 2 de baschet și 10 piste pentru obsta­cole GMA­Datorită acestor condiții, în re­giunea noastră au fost organizate 64 competiții regionale, 64 raiona­le, 510 concursuri locale, la care au participat peste 12 mii de sportivi. De un deplin succes s-a bucurat în regiunea Iași și competiția popu­lară „Cupa satelor“. Această competiție, adecvată ță­rănimii muncitoare, ca fază de pre­­gătire a introducerii complexului sportiv de Stat GMA în mediul să­tesc, a fost primită cu drag de că­tre țărănimea muncitoare. Prin munca ce a fost depusă de către comisiile raionale și comunale și colectivele sportive pentru popu­larizarea continuă a acestei com­petiții s-a reușit să se obțină o serie de rezultate bune întrecând cu mult rezultatele obținute în re­giunea noastră în anii precedenți. Astfel, la disciplina sportivă șah, în cadrul „Cupei satelor“ au fost antrenați 3341 concurenți, dintre care 850 fete.­­ La fotbal au participat 78 echipe, care în majoritatea lor au fost for­mate cu ocazia .,Cupei satelor“. La handbal, disciplină sportivă care nici nu se cunoștea în regiunea noastră până atunci, s-a reușit să se antreneze un număr de 9 echipe, dintre care cea mai bine pregătită a fost echipa colectivului sportiv „Zorile“ din comuna Bădeni, raio­nul Hârlău. Deși cu posibilități re­duse și lipsită de piste de atletism, îr­ regiunea noastră au fost mobili­zați 3132 concurenți la atletism, din care 501 fete. Oină, sportul na­țional al RPR a figurat în cadrul „Cupei satelor“ prin cele 92 de e­­chipe, iar la volei au participat 121 de echipe. In regiunea Iași, Complexul sportiv de Stat GMA a fost intro­dus în 75 la sută din colectivele sportive, cuprinzându-se un număr de 4468 aspiranți GMA și FGMA. Cu ocazia introducerii Complexu­lui la sate au fost constituite un număr de 60 comisii de pregătire și examinare și 6 comisiuni de control raionale. Prin munca de­pusă de aceste comisii și a inspec­torilor obștești raionali și regionali s-au antrenat aspiranții, trecându­­se 8070 norme, iar un număr de 717 țărani muncitori au devenit purtători ai insignei GMA. Aceste doar câteva exemple date în legătură cu desvoltarea sportu­lui în regiunea noastră, constitue u­n exemplu minunat în ceea ce pri­vește atenția deosebită care se a­­cordă în regimul nostru de demo­crație populară culturii fizice sportului, creșterii unui tineret ră­și­nătos și oricând gata pentru mun­că și apărarea Patriei. Comitetul de cultură fizică și sport de pe lângă Sfatul Popular regional, conștient de sarcinile deo­sebite ce le are în munca sa, își ia angajamentul ca în cinstea aniver­sării Republicii noastre Populare să obțină noi succese pe drumul extinderii sportului în rândurile ță­rănimii noastre muncitoare să a­­­ducă o contribuție prețioasă la popularizarea și aplicarea învăță­mintelor pe care ni le oferă sporti­vii cei mai avansați din lume, spor­tivii sovietici, să lupte pentru ridi­carea la un nivel cât mai ridicat al sportului în regiunea noastră. GH. RACHITEANU activist al CCFS de pe lângă Sfatul Popular Regional -OOOOo- Nf. 1657 Realizări ale regimului nostru de democrație populară Dreptul la odihnă­, este un drept care nici măcar formal nu este admis de legislațiile țărilor capitaliste. La noi cele mai frumoase locuri ale Patriei, cele mai frumoase vile și clădiri sunt La dispoziția marelui lor stăpân: PO­PORUL. Fotografia de mai sus este luată la Vatra Dornei. Ar fi putut să fie din orice altă localitate balneoclima­tică din R­P­R. In clișeul de jos, Blocul Ferentari din București clădit pentru a fi locuit de oamenii muncii. Ei au dreptul să ocupe locuințe omenești, nu corturi și fu­rabale întunecoase ca acelea din suburbiile capi­talelor tuturor țărilor capitaliste. -OÜÜÜG---­ Realizări de­­ folos obștesc în comuna Mădârjac Sprijinit de către organizația de partid Comitetul Executiv al Sfa­tului Popular al comunei Mădâr­­jac a obținut o serie de realizări în ceea ce privește rezolvarea di­feritelor probleme de interes lo­cal. Astfel, a fost construit un grajd pentru tauri, la care s’au e­­conomisit peste 130 mii lei, dato­rită folosirii posibilităților locale. Au fost reparate drumurile din comună și s’au construit din nou 11 poduri, realizându-se o econo­mie de peste 70 mii lei. Deasemeni au mai fost reparate încă în cursul acestui an 7 poduri ce fuseseră distruse. S. Constantin coresp. 3006- Cum s’a pregătit echipa noastră pentru concurs Sprijinind formarea unei arte și culturi noi, partidul acordă o aten­ție deosebită desvoltării formațiilor artistice sindicale de amatori, pentru a fi promovate cele mai talentate elemente din rândul oamenilor muncii. Intensificându-și activitatea cultu­rală artistică și cei 12 sindicaliști care aparțin diferitelor întreprinderi ale Sindicatului Comerț, Finanțe și Cooperații din Iași s’au pregătit se­rios pentru concurs, care a avut loc Duminică 9 Decembrie a. c., venind la repetiții în afara orelor de pro­ducție, făcând astfel eforturi pentru a se putea prezenta în bune condi­­țiuni la concursul pe regiune. Astfel, au fost pregătite următoa­rele piese: „Magie și spiritism“, „Pagubă’n ciuperci“, „Sanatoriul A­­nastasia“, „Gogoașa“ și Legea ce­i mulți“ precum și recitările „Doriana“, „Familia popoarelor sovietice“ și „Sus steagul frate coreean“. In rândurile tovarășilor din echipa noastră artistică sunt elemente frun­tașe în muncă. Deasemeni sunt to­varăși care sprijină efectiv sindicatul raional în munca sa culturală de m­assă. In cadrul concursului s’a prezen­tat piesa „Pagubă’n ciuperci“ în care se arată un aspect din lupta țără­nimii muncitoare contra chiaburilor, chiaburi ce caută să submineze gospodăriile colective. Echipa a fost instruită și îndru­mată de tov. Davidoglu Maria, ar­tistă la Teatrul Național Iași. In pe­rioada pregătirii pentru concurs, echipa noastră a prezentat patru spectacole cu fiecare piesă în parte. A. HERȘCOVICI coresp.

Next