Lupta Sibiului, ianuarie 1952 (Anul 9, nr. 2026-2051)

1952-01-22 / nr. 2043

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAS ! LU­I Anul IX — M­r. 21)43 Marţi, 22 ianuarie 1952 1 4 pagini — 4 Lei Centenarul lui I. L Caragiale La 30 Ianuarie 1952 se împlinesc Mii de ani de la naşterea marelui nostru scriitor loan Luca Caragiale, care a "trăit în timpul rând ţara noastră gemea sub jugul burghezi­lor şi al moşierilor. In scrierile sale el a arătat cu mult curaj cât erau de urîte şi josnice timpurile pe care le trăia. In acele vremuri răsunau puter­nic versurile lui Eminescu, versu­rile „poetului ţărănimii” Coşbuc. Prin scriierile lor Eminescu, Crean­­gă, Caragiale, Coşbuc duc înainte lupta lui Nicolae Bălcescu împotri­va celor ce asupresc poporul. Ope­rele lor sunt străbătute de o pu­ternică dragoste de patrie, de dra­goste pentru cei exploataţi, de ură împotriva exploatatorilor. Şi Pentru Caragiale ca pentru mii şi mii de copii ai patriei noastre din acele vremuri, anii fericiţi ai copilăriei şi tinereţii aveau să fie puţini la număr. Din tinereţe el schimbă una după alta îndeletnici­rile sale întâlnind aceeaşi muncă is­tovitoare şi prost plătită. El simte Pe pielea lui exploatarea, mizeria în care se zbate poporul muncitor, sub stăpânirea capitalistă a ţării. De tânăr începe el să cunoască din ce în ce mai bine Pe cei care asu- Presc poporul. De aceea în scrierile Iui el de­mască mincinoasa politică prin care aşa zisele partide istorice — .libe­ralii", Partidul industriaşilor şi ban­cherilor şi »conservatorii*, partidul moşierilor — caută să adoarmă Po­porul pentru a-1 Putea jecmăni mai bine. Scârbit de obiceiurile clicii conducătoare a capitaliştilor­­şi a moşierilor, Caragiale zugrăveşte toate aceste lucruri ca să le cu­noască întregul popor muncitor. El dorea ca poporul să râdă din toată inima dar în acelaş timp să cu­noască adevărata faţă a ticăloşilor care îl asupresc. Scrierile sale stâr­nesc ura şi mânia celor dela Pu­tere, care vedeau în scriitor un mare duşman al lor, pentrucă Prin critica ea usturătoare a arătat po­porului adevărata fată a conducă­torilor lui. Deşi traiul deveni din ce­ în ce mai greu, Caragiale nu se lăsa do­­borît. El s’a hotărît să meargă pe un drum drept, să nu-şi vândă Scri­sul şi talentul celor Pe care îi ură­şte din tot sufletul. După încer­cări nereuşite de a-şi câştiga exis­tenţa singur, marele scriitor e silit să intre ca mic funcţionar plătit cu câteva sute de lei pe lună. Dar sta­tul burghezo-moşieresc, sub pre­textul că vrea să facă economii, îl dă afară pe Caragiale şi din sluj­ba măruntă ce o avea. Aşa că după zeci de ani de zbucium, în care Ca­ragiale a scris unele din cele mai frumoase şi mai preţioase opere li­terare din istoria literaturii româ­neşti, marele scriitor se află în mi­zerie. Prin acuzaţiile ei clica exploa­tatorilor a încercat să ascundă Poporului patriotismul lui Caragiale. De unde a luat Caragiale puterea să lupte împotriva boierilor, împo­triva capitaliştilor, care se ridicau furioşi împotriva lui? De unde a lu­at Caragiale curajul de a critica și batjocori clasele exploatatoare. Politicianismul burghez, aşa cum o face în piesa »O scrisoare pierdută”? Această Putere de luptă, patriotis­mul, curajul care străbate scrierile lui Caragiale se datoresc faptului că marele nostru scriitor a fost un om din popor. Cunoscând viaţa grea a poporului încă din copilărie, el a învăţat să urască pe asupritori. Din întreaga lui activitate noi vedem pe un fiu al poporului care devine un intelectual şi continuă tradiţia se­culară de luptă pentru libertatea celor ce muncesc. La sfârşitul veacului trecut înce­pe să se organizeze mişcarea mun­citorească din ţara noastră. Cara­giale cunoaşte această mişcare şi are chiar legături vremelnice cu ea. Aceste legături cu mişcarea munci­torească l-au făcut pe Caragiale să vadă mai departe, mai adânc şi mai bine decât alţi scriitori trista reali­tate din timpul său. Influenţa rod­nică a mişcării muncitoreşti asupra unui artist de geniu ridicat din massa Poporului, aşa cum a fost Caragiale, a făcut din nou opera sa un preţios tezaur al literaturii noa­stre. Dar în opera sa, în atitudinea sa de a privi critic societatea, de a biciui fără cruţare, Caragiale a mai avut un ajutor preţios şi anume li­teratura clasică rusă. Când trăia Caragiale literatura critică realistă rusă se afla deja pe o înaltă treap­tă de desvoltare. In Scrierile lui Caragiale întâlnim adesea numele scriitorilor marelui popor rus care i-au fost dragi: Ivan Turgheniev, Lev Tolstoi, Maxim Govchi și mai ales numele lui Nicolae Gogol. Ga Si marii scriitori ruși, Caragiale luptă Pentru un viitor luminos. De­­m­ascând în opera sa sistemul pu­tred al orânduirii capitaliste, Cara­giale a criticat numeroase din ra­cilele societăţii timpului său. El a criticat moravurile claselor domi­nante. Proasta educaţie dată copii­lor de exploatatori, a biciuit crud Şcoala burgheză, ca de exemplu în schiţa »Domnul Goe". Caragiale critică familia burgheză bazată pe minciuni şi interese, nepotismul, bi­rocratismul care domnea Pretutin­deni. Citind opera lui Caragiale ne dăm seama de Putreziciunea socie­tăţii capitaliste, bazată Pe exploa­tarea omului de către om. Dar nu numai pe exploatatori i-a zugrăvit Caragiale în operele sale- Marele nostru scriitor a zugrăvit cu multă dragoste şi duioşie Pe oame­nii simpli, pe oamenii cinstiţi. Spre ţăranul obidit se apleacă Caragiale cu înţelegere şi dragoste, zugrăvîn­­du-i viaţa de sărăcie şi nedreptate. Dar Caragiale a mai arătat Şi cum într o zi ţărănimea n'a mai Putut să îndure chinurile şi cum s'a ridi­cat la 1907 cu furci şi topoare. Por­nind împotriva boierilor. In broşura­­1907 din primăvară până în toam­nă , Caragiale se alătura celor 1­1.000 de ţărani care au scăldat în sângele lor lupta pentru o viaţă mai bună. După 100 de ani dela naşterea lui Caragiale noi Putem preţui şi iubi liber scrierile lui. Astăzi, după alungarea burghezo-moşierimii de la conducerea ţării, opera lui Cara­giale devine pentru prima dată un bun de mare preţ al întregului po­por muncitor-Noi, care astăzi construim socia­lismul şi suntem stăpâni de viaţa noastră! treime să cunoaştem şi să iubim opera marelui nostru scriitor Caragiale, s’o iubim după adevă­rata sa valoare. In interiorul ziarului: Filiala­ SRS­C-Sibm trebue să participe cu toate forţele sale la acţiunea de culturalizare a masselor (pag. 2-a). Oamenii muncii din regiunea Sibiu se pregătesc pentru săr­bătorirea­ centenarului lui I. L. Caragiale (pag. 2-a). Un sindicat cu o bogată acti­vitate culturală (pag. 2-a). Viaţa de Partid: Pentru îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de bază (pag. 3-a). Pentru succesul campaniei în­­sămânţărilor de primăvară (pag. 3-a). Vigilenţa­, armă de temut pen­tru chiaburi, în mâinile colec­tiviştilor din Toderiţa (pag. 3-a). Din ţările care construesc so­cialismul (pag. 4-a). Scrisoarea însărcinatului cu afaceri al Uniunii Sovietice la Londra adresată ministrului a­­facerilor externe al Marii Bri­tanii (pag. 4-a). Comemorarea a 28 ani dela moartea marelui dascăl al omenirii muncitoare, V. I. LENIN — Adunarea solemnă din sala cinematografului „Pacea“ — Cu prilejul împlinirii a 28 de ani dela moartea marelui geniu al omenirii muncitoare, făuritorul­­şi conducătorul Partidului Comunist bolşevic şi al Statului Sovietic, Vladimir Iliei Lenin, a avut loc ieri în sala cinematografului „Pacea“ din Sibiu, o adunare solemnă, orga­nizată de Comitetul orăşenesc de partid. L­a această solemnitate au parti­cipat activişti ai Comitetului regional de partid, ai comitetelor raional şi orăşenesc de partid, activişti ai or­ganizaţiilor de massă şi membri ai instituţiilor ştiinţifice din regiune. In prezidiul adunării solemne au fost aleşi membri ai Comitetului re­gional de partid, ai comitetului oră­şenesc de partid ,şi reprezentanţi ai organizaţiilor de massă. Cuvântarea tovarăşului Gheorghe Augustin prim secretar al Comitetului regional de partid Conferinţa comemorativă a fost rostită de tov. Gheorghe Augustin, prim secretar al Comitetului regio­nal de partid, care a vorbit despre viaţa marelui Vladimir Ilici Lenin, genialul învăţător al omenirii munci­toare: „Lenin este făuritorul şi con­ducătorul Partidului Bolşevic şi al Statului Sovietic. Lenin este conti­nuatorul operelor lui Marx şi Engels. El a desvoltat în mod creator teoria marxistă. Leninismul este marxismul epocii imperialismului şi a revoluţii­lor proletare, învăţătura leninistă este farul călăuzitor al oamenilor muncii din lumea întreagă în lupta pentru o viaţă mai bună. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie, a fost un triumf al leninis­mului. Sub steagul lui Lenin şi Stalin oamenii sovietici au construit o viaţă nouă, convingând practic pe prole­tarii din toate ţările, că socialismul se poate construi şi într-o singură ţară. Urmând exemplul oamenilor so­vietici şi experienţa Partidului Comu­nist (bolşevic), oamenii muncii din ţările de democraţie populară con­struesc acum şi ei socialismul. In­­suşindu-şi genialei învăţătură leninist­­stalinistă, partidele comuniste şi muncitoreşti din toate ţările duc cu succes bătălia pentru victoria clasei muncitoare.“ „Lenin, — a spus în continuare tovarăşul Gheorghe Augustin, — a pus bazele ideologice, teoretice, orga­nizatorice şi politice ale partidelor comuniste. Ideologia leninismului a învins în întregime în partidele co­muniste. Bolşevismul a devenit baza strategiei şi a tacticii lor. Toate par­tidele comuniste consideră marele şi gloriosul partid al lui Lenin şi St­alin, Partidul Comunist (bolşevic) al Uni­unii Sovietice, drept un model pen­­tru ele“. In continuare tovarăşul Gheorghe Augustin a arătat printre altele im­portanţa învăţăturii leninist-staliniste pentru ţara noastră, în care „clasa muncitoare a pornit cu avânt la rea­lizarea sarcinilor celui de al doilea an al planului cincinal“, precum şi rezultatele frumoase obţinute până in prezent de poporul nostru în lupta pentru construirea socialismului. După conferinţă o delegaţie de pionieri a înmânat două buchete de flori tovarăşului Gheorghe Augustin, apoi, in continuare a rulat filmul „Vladimír Iliei Lenin“. marelui Lenin în oraşul Sighişoara Comemorarea In sala „Mihail Eminescu“ din oraşul Sighişoara, într’un cadru so­lemn a avut loc comemorarea a 28 de ani de la moartea marelui Lenin. Conferinţa a fost rostită de tov. Carol Lörincz, prim secretar al co­mitetului raional de partid, care a vorbit despre viaţa­­şi opera marelui dascăl al omenirii muncitoare, V. I. Lenin. După conferinţă orchestra semi­­simfonică a căminului cultural oră­şenesc a cântat marşul funebru de Chopin, timp în care asistenţa a păs­trat un pios moment de reculegere, în amintirea marelui Lenin. După aceea pionierul Cernuşcă şi instruc­torul de pionieri Ioan Boian, au re­citat poezii despre Lenin în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. La gospodăria colectivă „Drumul lui lutri un cadru solemn în prezenţa a 270 de ţărani muncitori, dintre care 112 colectivişti, a avut loc în sala căminului cultural din comuna Alţina, comemorarea a 28 de ani de la moartea marelui dascăl al ome­nirii muncitoare, V. I. Lenin. Cu a­­cest prilej tov. Mihai Butnaru a rostit o conferinţă despre marele Lenin, care şi-a consacrat întreaga sa viaţă cauzei clasei muncitoare şi despre opera sa genială. A luat apoi cuvântul Ion Ţichindelean, preşedin­tele gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“, care a arătat că datorită genialei învăţături leninist­­staliniste, zeci de familii din comuna Alţina şi-au putut creia o viaţă feri- Lenin“ din Alţina cită prin gospodăria colectivă care poartă numele genialului dascăl al omenirii. El şi-a luat apoi angaja­mentul de a duce împreună cu cei­lalţi Colectivişti o muncă neobosită pentru înflorirea gospodăriei colec­tive, pentru pregătirea din timp a campaniei însămânţărilor de primă­vară şi a celorlalte munci agricole. Au îndeplinit planul lunar în 18 zile Intensificându-şi eforturile în mun­că, numeroşi muncitori de la între­prinderea „Virola“-Sibiu, şi-au înde­plinit sarcinile din planul pe luna ianuarie în zilele de 18 şi 19 Ia­nuarie.­­ Printre aceştia sunt tovarăşii: Ion Grian, Toma Deppner, Johann Zi­­nerch şi Sofia Abrudeanu, care şi-au îndeplinit planul lunar în ziua de 18, iar echipa tovarăşului Aurel Mayer şi-a îndeplinit planul pe pri­ma lună, în ziua de 19 Ianuarie. Cheia succeselor obţinute de to­varăşii Nicolae Radu, care lucrează în prezent în contul lunii Februarie a. c. şi Johann Zinech, se datore­şte aplicării metodei stahanovistului so­vietic Volodin, metodă care consta în sudura prin fascicole. Muncitorii acestei întreprinderi îşi intensifică în prezent eforturile, pen­­tru ca prin contribuţia lor să dea un sprijin efectiv industriei noastre grele, care la rândul ei fabrică unelte şi maşini necesare ţărănimii munci­toare. In acest fel ei contribuc la strângerea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Profesorii şi elevii­­ şcolii medii tehnice horticole din Sălişte, în mijlocul ţăranilor muncitori Profesorii şi elevii şcolii medii tehnice horticole din comuna Sălişte desfăşoar­ă o vie activitate culturală extraşcolară în comună şi în satele învecinate pentru a ajuta pe ţăranii muncitori să-şi îmbogăţească cuno­ştinţele profesionale cu ştiinţa şi înaintata experienţă a agrotehnicei sovietice. La căminul cultural din Sălişte, în cadrul cercului agrotehnic, profesorii acestei şcoli discută cu ţă­ranii muncitori probleme cu caracter agricol. Deasemenea ei sprijină ridi­carea nivelului profesional al colec­tiviştilor din comunele Amnaş, Apai­dul de Sus, Apaidul de Jos, Miercu­rea, explicându-le teoretic şi practic cum se alege sămânţa, cum se pre­gătesc terenurile pentru însămânţări, cum se face o plantaţie de pomi şi cum se întreţin culturile. S’au evi­denţiat în această muncă inginer Stelian Soare, prof. Constantin Ior­­dăchescu, prof. Nicolae Gheorghiţă şi elevele Maria Cozma şi Paras­­chiva Opriş. Profesorii şi elevii şcolii s’au deplasat şi în comunele Tilişca, Sibiel şi Amnaş unde au ţinut con­ferinţe cu caracter educativ profe­sional cu exemple din viaţa îmbel­şugată a colhoznicilor din URSS şi din viaţa nouă pe care şi-o făuresc colectiviştii din patria noastră. Li s-au dat de asemenea sfaturi­ agro­tehnice ca de pildă cum se face o plantaţie de pomi, cum se aplică tra­tamentul de iarnă la pomi, etc. Con­ferinţele au fost urmate de variate programe artistice alcătuite din piese de teatru, ca: „Tulpiniţe de car­tofi“, „Unde ţi-ai pus banii Matei“ şi „Bulgăre de zăpadă“, din dansuri, recitări, coruri şi tablouri. In cadrul cercului micturinist al şcolii, bazaţi pe agro-biologia sovie­tică, profesorii şi elevii urmăresc probleme noi din ramura horticolă, care se experimentează în sera pro­prie a şcolii, construită prin munca voluntară a personalului, elevilor şcolii şi părinţilor acestora, reali­­zându-se astfel o economie de cea 400.000 l­ei. Urmează ca toate aceste­­ experienţe să fie popularizate şi a­­plicate pe teren de către profesorii şi tinerii mieturi­işti’. CORNELIA BUCEŞAN coresp.

Next