Lupta, martie 1890 (Anul 7, nr. 1063-1089)
1890-03-18 / nr. 1078
A I ►. A trodusese în magazinul de coloniale al d-lui Polichromiade. Hoţul fiind dus la poliţie s’a găsit asupra lui mai multe bijuterii. X Consiliul comunal e convocat pentru Luni 19 Martie pentru a discuta budgetul anului viitor. X O nenorocire s’a întâmplat în staţia calei ferate Băneasa. Pe când locomobila manevra, o femeie a fost prinsă pe şină şi tăiată în două. Cadavrul s’a trasportat la spitalul Brâncovenescî. Guvernul bulgar a permis importaţiunea in Bulgaria a vitelor române, provenit atât din judeţele Govurlui, Vlaşca, Olt şi Teleorman, cari au fost bănuite de febră aftoasă, cât şi din târgul de vite de la Constanţa. X Legea cumulului, cu modificările aduse de comitetul delegaţilor Senatului, s-a votat azi de Senat cu 48 bile albe contra una neagră. Cu toate stăruinţele avocaţilor lui Saia Hascal, cârciumar din judeţul Iaşi, comuna Tomeşti, şi fără să se ţină seamă de raportul casieriei de Iaşi, care glăsuia, „că din lucrări nu se poate conchide la o contravenţiune a legei licenţelor“. Ministerul financelor a aprobat procesul-verbal de sechiestru, dresat de controlorul respectiv la faţa locului şi prin urmare denunţul a fost bine îndreptat. Nici nu putea fi altfel, căci prea era cusută cu aţă albă. -— - ----------------------------- TELEGRAME Sofia, 27 Martie. — Se asigură că pe linia Burgas-lambolice se construeşte acuma, 75 chilometri sunt gata, iar restul va fi gata la finele lunei Aprilie Innaugurarea drumului de fier se va face la 1 Main, în faţa prinţului Ferdinand. Paris 27 D. Ribot a înştiinţat Camera că lucrările conferinţei pentru ocrotirea lucrătorilor vor fi isprăvite Sâmbătă, delegaţii francezi vor părăsi Berlinul Luni. Berlin, 28 Martie. — Nazional-Zeitung scrie că după comunicările făcute cabinetelor aliate privitor la continuarea politicei germane va urma în curând convorbiri verbale intre oamenii de Stat de frunte, împăratul Wilhelm a declarat prinţului de Wales că va urma înainte cu politica de pace întemeiată pe tripla alianţă precum şi pe raporturile intime cu Englitera. Prinţul de Wales este cel d’intâiu personagiu căruia împăratuli-a vorbit despre demisia prințului Bismarck. EDIŢIA I ULTIME INFORMATION! Când aveam serviciul „Agenţiei Havas“, telegramele ne soseau mult mai corect traduse decât actualmente canal Agenţia este Română. Telegramele cari sosesc sunt într’o românească impost -A LAPTA bilă, ceea ce dovedeşte că onorabila ,,Agenţie Română“ (!) n’a gd.s, un singur român in toată, ţara aceasta care să li, poată traduce depeşile. Ţara, plăteşte acestei Agenţii, 40.000 lei pe, an, noi, ziariştii plătim side de franci abonamente, ar fi de dorit deci, ca să, nu ni se mai trimeată telegramele scrise in volapnk. E rușine, ce dracu! « Noua lege in contra cumulului s’a votat ori de Senat cu 58 bile albe, contra una neagră. » Reamintim că Duminică e beneficiul lui Nottara. Se dă Olilip tragedie in 5 acte de Sofocie. Muzica făcută pentru această piesă de d. G. Stefănescu. Decoruri nici de d. Romeo. Nu ne îndoim că manifestaţia pe care publicul a făcut-o lui Iulian o va face şi lui Nottara. X O ştire tristă ne soseşte din Paris: celebrul chirurg francez dr.Prelat a încetat din viaţă. D-rul 'Prelat a vizitat acum trei ani Bucureştii. X D. Dimitrie I. Mongescu, mare proprietar, este numit în funcţiunea de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Gorj, in locul d-lui Pantelimon Voiculescu, demisionat. X D. George Isvoranu, actual şef de depozit, clasa III in serviciul direcţiune generale a căilor ferate, se înaintează la gradul de şef de depozit clasa II, pe ziua de 15 Martie 1890. * D. Paraschiva Anastasiu, fost comerciant, este numit membru în comisiunea de experţi, instituită pe lângă ministerul de finanțe, pe timp de un an, cu începere de la data depuneri jurământului. X C. I. M. Dubigea, şeful circumscripţiunei vamale Galaţi, este autorizat a constata contravenţiunile la legea timbrului şi înregistrăreî, în conformitate cu legea şi instrucţiunile relative. ^ X Colegiele I şi al II-lea electorale pentru consilierii judeţului Fălcii sunt convocate a se întruni, la orele 9 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă, spre a alege fiecare câte dinoi consilieri, în zilele următoare : Colegiul 1 în ziua de 14 Aprilie 1890. Colegiul II in ziua de 15 Aprilie 1890. Consiliului judeţului Botoşani este disolvat. Actualul comitet permanent, al acelui judeţ va funcţiona până la întrunirea noului consiliu. Colegiele electorale pentru consilierii judeţului Botoşani sunt convocate a se întruni, la orele 9 dimineaţa, în localul comunei de reşedinţă, spre a alege fiecare câte 8 consilieri în zilele următoare : Colegiul I în ziua de 20 Aprilie 1890. Colegiul 11 in ziua de 21 Aprilie 1890. Colegiul III în ziua de 22 Aprilie 1890. Delegaţii colegiului III se vor alege în ziua de 8 Aprile 1890. Se acordă dreptul de a purta medalia Bene-Merenti clasa II d-lui C. Chiriţă, revizor şcolar, pentru scriele sale geografice. X Regele, regina şi prinţul Ferdinand vor onora cu prezenţa balul ce societatea studenţilor in medii ce va da în folosul bibliotecei sale Luni 49 Martie. X Iată raportul înaintat d-lui Ministru al Agriculture! Industriei şi Comerţului, relativ la înfiinţarea de antrepozite şi magazine generale in oraşul Iaşi de către Camera de Comerciu şi Industrie cu reşedinţa la Iaşi . Domnule Ministru, Camera de Comerciu din Iaşi fiind necomplectă din cauza demisiunei a 10 Membrii, subsemnatul nu am putut pune în deliberarea ei cele conţinute în oficia D-voastră No. 40690 şi repetate apoi cu Oficia No. 6589 din 1890. Gestiunea fiind foarte importantă pentru oraşul Iaşi şi Consiliul general al acestui judeţ intervenind şi el pe lângă această Cameră cu rugămintea grăbi trimeterea sciintelor cerute de d-voastră, am crezut necesar a adera la propunerea membrilor delegaţi ai consiliului general, de a convoca pe toţi Comercianţii industrialii şi agricultorii din localitate, pentru a discuta în cunoscinţă de cauză Gestiunea infinţărei magasinelor generale in oraşul Iaşi. Această procedare mi s’a părut necesară, căci chiar în caşul când Camera de Comerciu ar fi fost complectă, ea tot ar fi fost silită a recurge la luminele şi cunoscinţele agricultorilor şi comercianţilor de diferite specialităţi, pentru a putea da informaţiunile ce i s’a cerut. După trei intrunirL la cari au participat representanţii, ultmaî autorizaţi ai comerciuluî, industiTM şi agriculture! s’a stabilit ca maga,zinele generale şi intrepozitele pentru a corespunde scopului pentru care se înfiinţează să aibă următoarele dimensiuni : 1) Cereale, magazine putând cuprinde grâne de un volum de 80—35000 metri cubi. 2) Produse animale, magazine având o mărime de 1500—1600 metri pătraţi. 3) Vinuri şi spirturi subsoluri având mărimea de a se îmmagazina 30—40000 metri cubi. 4) Petrol, uleiuri minerale şi produse minerale pe lângă câteva basonuri şi un magazin având 500—600 metri cubi capacitate. 5) Lemne fasonate, un amplasament de 1000—1500 metri pătraţi. 6) Făina şi Industria morilor, magazine de la 300—400 metri pătraţi. 7) Manufactură şi postăvărie, magazine putând cuprinde un volum de 10000 metri cubici. 8) Băcălie, fructe uscate, coloniale şi alte obiecte de consumaţiune, magazine şi subsoluri în stare a immagazina mărfuri de la 3—4000 metri cubi. 9) Mobile, galenterie, merserie, bonetarie, sticlărie şi altele magazine de la 2500—3000 metri cubi. 10) Fer brut şi lucrat şi alte metale brute şi lucrate , magasine de la 1500- 2000 metre cubi. 11) Maşini şi instrumente agricole, un amplasament acoperit de 3000-4000 metri cubi. Mi am permis a stabili în calculele de mai sus şi dimensiunile ce vor trebui să aibă magazinele de export şi sunt dator a se expune căuşele, cari m’au silit a o face. Iaşul scade pe fiecare zi; convingerea cetăţenilor este ca înfiinţarea numai a magasinelor de import, nu va fi în stare a remedia real şi că în lipsa de alte compensaţiuni ce se propun a se da acestui Încercat oraş, înfiinţarea magasinelor generale pentru import şi transport ar fi în stare intru câtva a-i ameliora situaţiunea, făcând din el un însemnat centru comercial. De aceia atât populaţiunea urbei cât şi comercianţii industriali şi agricultori din acest judeţ, cer cu insistenţă înfiinţarea magazinelor în stare a satisface ambele cerinţe de import şi export şi me obligă a fi interpretul lor pe lângă D-Voastră, rugându-ve, Domnule Ministru, să binevoiţi aşa de tot ascendentul D-voastră, pentru realizarea acestei dorinţe, unanim exprimate. Primiţi etc. Preşedinte, Dr. S. Gonya ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- I din la$3i . Balul mascat cu un lot de 300 lei în aur, al Societăţei pentru învăţătura poporului român din Iaşi, a fost amânat pentru seara de 24 Martie. El va avea loc în sala Circului Sidoli, aranjată în mod special pentru acest scop. Mesuri şi dispoziţii particulare au fost luate de membrii Societăţei, pentru ca intrările în sală, să fie cu totul asigurate bunei cuviinţe. Mare parte din bilete sunt deja vândute. Procesul Corbu Cortazzi s-a sorocit pentru zilele de 27 şi 28 Aprilie. Pentru d. G. Corbu vor pleda d-nii avocaţi C. M. D. Miclescu, P. Misir şi G. Negruzzi. ULTIMA ORA Paris, 28 Martie.—Deputatul Kulangis- Granger a înaintat azi în Cameră o moţiune de credit de 100.000 franci menite a veni în ajutorul curăţitorilor de pei fără lucru; totdeodată a cerut şi urgenţă. D. Constans a răspuns că astfel de credit nu e trebuincios fiindcă guvernul are mijloace de a sprijini pe lucrători, însă guvernul nu va da ajutor decât atunci când manifestaţii anunţate vor fi înlăturate; el nu va tolera nicidecum desordine pe stradă. Urgenţa a fost respinsă cu 329 glasuri contra 51. In Senat, d Delangle, de la dreaptă, şi a dezvoltat interpelaţia privitoare la declaraţia cabinetului; el a întrebat dacă guvernul vrea să guverneze cu centrul stâng sau cu radicalii. D. de Freycinet a răspuns că Camerile vor judeca guvernul după faptele lui; în comerţ, cabinetul se va inspira de adeveratele interese ale ţărei ; cât despre chestiuni aparţinând politicei externe, ministrul nu socoteşte oportun a fi tratate în momentulacesta la tribună. Termină zicând că aşteaptă verdictul senatului cu încredere. Ordinul de zi motivat de d. Delongle a fost răspuns și ordinul de zi simplu perut de d. de Freycinet a fost adoptat crin sculare și ședere. Doctoru I. Braunstein Are onoare a comunica onor. Public, precum şi onor. s6î confraţi că, după studii speciale de mai mulţi ani, în clinicele din Viena, Paris şi America s’a stabilit în Bucureşti ca specialist, tratând numai şi exclusiv boalele de GAT, GURA, NAS şi URECHI Consultaţiuni de la 11—12 a. m. și de la 2—4 p. m. Strada Mircea Vodă, No. 7 (lângă strada Lucaei). Prețul curent al Renumitelor Conserve I. STAICOVICI Mărar............................................0 Dovlecel...................................ooame sos tomate.................... 070 Pătlăgele vinete sos.............................—_ 085 „ împănate............................... 110 „ pentru musaca......................1 DE VÍNZARE Casele Doctorului Trandafirescu din StradaOlari No. 5, lângă biserica Olarii. F BI XT XI o65 _ l/ifcil.1kil.J Mazăre boaba extra................................ 110 181 n n .................................1— 150 1 „ „ mijlocie...........................— 90 141 1 „ Păstăi ........................................Joifi& Fasole verde fină................................._76 140 I » « grasă ..............................._ 65 Flajoletă.................................1 Boabă verde............................. 065_ l’arhon.......................................... Ciuperci............................... 120 Ardei umpluți . . .................... 126 Sparanghel.................................280 Pătlăgele roșii.........................._ 1_ Bulion tomate...................... —65 090 CASA RANDON 72, Calea Victoriei, 72 IN FATA PALATULUI REGALI ROCHI SI CONFECTIUNI TOALETE UNUI GEN CU TOTUL PARISIAN. ) Persoanelor a căror existenţă este tulburată printr o stare bolnăvicioasă a sistemului nervos fi cari sufer de dureri de cap obicinuite, sensibilitate mare, agitaţiuni insomnie, etc., precum şi a celor cari au fost loviţi de apoplexie suferind de paralisarea membrelor dificultatea de a vorbi, slăbiri locale ale memoriei, şi persoanelor predispuse apoplexiei printr’o nelinişte, persistenţă, tulburare de ochi, ameţeală, simţimint de presiune sub frunte, furnicături şi amorţeală ,lemâni şi picioare, etc., tuturor acestor bolnavi recomand a citi broşura despre boale nervoase şi apoplexie care se expediază franco şi fără vreo plată, In Capitală de d. I. A. Ciura, farmacia Curţii, str. Lipscani, pentru provincie a se adresa d-lui I. Kalin la Bucureşti. Tratamentul, pasat pe principii şciinţifice recunoscute de celebrităţi medicale şi care s’a premiat la exposiţiunea internaţională higienică-medicală de la Gand (Belgia) 1889, pentru deosebite succese vădite, cu medalie de argint, este de o aplicare simplă și puțin costisitoare, consistând numai în spălarea externă și producând resultate surprinzătoare. Dr. Roman Weissmann. teratura s’a renovat ca idei şi ca genuri. Din serbările iubitorului de petreceri Dionysos, zeul cu părul creţ şi faţa rumenă, a eşit prin done părţi opuse, tragedia lui Aishil şi comedia lui Aristofan, —din ritualul catolic dialogul Moralităţile şi Foliile. De ce n’am avea şi noi un teatru , fecior bun şi legitim al cântecelor de stea şi al irozilor ? N’ar avea nici o asemănare cu teatrul de azi. Ce ar fi comun între teatrul naţional, în înţelesul irodic al cuvântului, şi o comedie de Caragiale ori o piesa de ale lui Alexandri? Probabil nimic sai puţin lucru. Am vedea ceia ce priveau burghezii francezi pe la 1400, desfăşurându-se pe scenă, — D-zeu făcând lumea, Satana aducându la pierzarea sufletelor pe cei lezne crezători, Hristos murind pe lemnul cruşit de sânge între doi tîlhari şi alte asemenea scene. Ar fi o dramă foarte creştinească, foarte edificatoare, din cale afară de morală şi oribil de plicticoasă... dar ar fi teatru naţional ! In poezia lirică, Eminescu n’ar mai fi ezistat sau, dacă ’şi-ar fi supus mintea cerinţelor timpului, ar fi venit înaintea noastră cu o imitaţie indigestă. Convorbirile literare ori Contemporanul ar furnica de frunzele verzi ale tuturor copacilor de pe lume. Romanul ar fi un roman de aventuri, derivat de-a dreptul din poveşti,—horele şi baladele—începutul unei poezii epice sau fragmen- ‘ tele ei nelegate, ar încheia ciclul genurilor literare româneşti şi publicul, necunoscător de existenţa unei literaturi străine, ar admira cu sinceritate aceste manifestări ale geniului poporului românesc. Toate s’ar încheia aice : literatura noastră ar fi cu desăvârşire originală, dar inferioară tuturor literaturelor de căpetenie ale Europei. Ne-ar trebui sute de ani, pentru ca să putem scoate ceva prezentabil și ceva posibil de cetit din începuturile informe ale literature! acesteia de thrroii. Singur poporului grecesc, alesul între popoare, ’i-a fost dat să poată literariza aceste embrioane de artă într’un timp relativ scurt. La noi, de sute de ani, de când irozii in haine roşii şi chivere poleite cutreier stradele, de când săbiile lor ruginite sunt ţinute să se moaie în sîngele lui Hristos, s’a făcut vre-un progres ? Din deosebite împrejurări, nici unul. III Astăzi, mai ales, lucrul acesta, stabilirea unei literaturi româneşti între Dunăre, graniţa rusească şi cea nemţească ar fi cu desăvârşire imposibilă. A opri la vamă ideile străine şi operele literare ale celor mai înaintaţi decât noi — n’ar aduce nici un folos. Ideile pătrund până şi zidurile chinezeşti şi azi asemenea ziduri prezervătoare de inovaţii nu se mai ridică nicaire. Cu paşi uriaşi lumea merge spre cetatea universală : puţine veacuri şi vorba lui Socrat ar fi adevărată, ar ezista categoria cetăţenilor lumeî. Graniţele nu mai sunt decât pentru oştire şi mărfuri: cugetarea — opere de artă ca şi ideia ştiinţifica — zboară dincolo de ele fără să le vadă. Numai din obiceiu se zice literatura naţională a unui popor: în realitate azi cine ar diseca o literatură — oricare, — ar descompune-o în elementele sale, n’ar găsi decât un amestec, in deosebite proporţii, de literaturi străine, amestec foarte complex şi haotic, in care uneori nota naţională domină. Heine e german şi scrie supt inspiraţia franceză. Tot sângele lui e francizat (cum spune Hennequin, numindu-l pe dânsul şi pe alţi artişti străini, — Ecrivains francisés). Turghenieff, rus, urmează estetica lui Flaubert, şcoala germană din veacul al XVIII- lea e mai franceză decât Corneille şi Racine, cari la rândul lor, sunt tot aşa de latini aproape ca Vergii, de greci, ca Sofoclu, de spanioli ca Lope de Vega şi Calderon. Literaturile se amestecă şi varietatea lor vine tocmai din feluritele chipuri de potrivire ale elementelor. Sunt elemente mai slab reprezentate, altele domnesc cu desăvârşire aproape şi noteze-se faptul, că nu totdeauna, cum am mai spus, elementul acesta de căpetenie, nota dominantă a acordului, e localnică. Dacă s’ar întrebuinţa notaţii chimice pentru a însemna personalităţile sufleteşti ale oamenilor de artă, dacă s’ar face nişte formule estetice, am avea pentru Eminescu ceva analog cu : 3 element german +’'2 francez -1’/a românesc din 4, şi la Alexandri rolul francezului ar fi ceva mai mare ca şi acel al elementului popular român, în dauna elementului german, care ar dispare aproape. Lumea veche singură, egoistă şi esclusivă în toate, a posedat nişte literaturi de aceiaşi natură. Precum zeul asirian nu era decât zeul pământurilor de la izvoarele Tigrului şi Eufratelui, precum Juno regina era zeiţă la Veii numai şi nu aiurea, fiecare popor avea literatura lui şi numai a lui. Schimbările de idei au fost puţine în această perioadă istorică şi singură Grecia a avut darul de a deznaţionaliza o literatură streină, acea a Romanilor. In timpurile moderne, lupta pentru train are loc şi între literaturi. Fiindcă germanul înţelege tot aşa de bine pe Musset ca şi pe Lenau, Francezul pe Shakspeare ca şi pe Hugo, iar noi pe toţi, literaturile acestea multiple se luptă de la spiritul nostru, fiecare tinzând să monopoliseze pentru dânsa o bucată mai mare din câmpul intelectual al omenire!. Şi fiindcă Irozii, cu toate săbiile şi chiverele lor, nu erau de talie să se lupte cu teatrul melodramatiştilor măcar, nici doinele cu poezia colorată şi vioaie a romanticilor—în marea luptă pentru trații, ei, copii neciopliţi ai minţii româneşti aţipite, au închis ochii. Atâta mai rou pentru dânşii. De aici nu urmează insă uniformitatea literară. Pentru a se distinge unele de altele, literaturile au limba şi elementul etnic, dar de mediu, oricât de mic ar fi el. Estetica realistă se înţelege altfel în Rusia, altfel în Franţa. Cei d’întâi, realiştii ruşi, au sentimentul cel puternic de umanitate, religia aceia a suferinţii omeneşti, care se deosibeşte puternic de egoismul rece şi dezabuzat al Francezului. Compară Bouvard et Fémeket al lui Flaubert cu Anna Karenin a lui Tolstoi, suferință omenească în amândouă romanele . Rusul însă simte condeiul tremurându-l în mână, când scrie: Francezul are îndoitura de gură a deziluzii supreme. Dacă va fi un german, ar cădea un extaz sentimental. ★ A ■¥ Nu trebuie să visăm deci lucruri imposibile. Trebue să citim pe streini, să limităm, dacă nu voim să ne piară literatura. Să ne adaptăm la mediu în literură, cum am făcut în organizarea politică. Această întrebuinţare însă a elementului strein să se facă în chip inteligent : plagiarea niciodată, ci neapărat asimilarea, organizarea acelor elemente. Nicolai Iorga. ------------------------------------------■—