Lupta, martie 1890 (Anul 7, nr. 1063-1089)

1890-03-18 / nr. 1078

A I ►. A trodusese în magazinul de coloniale al d-l­ui Polichromiade. Hoţul fiind dus la poliţie s’a gă­sit asupra lui mai multe bijuterii. X Consiliul comunal e convocat pen­tru Luni 19 Martie pentru a discuta budgetul anului viitor. X O nenorocire s’a întâmplat în sta­ţia calei ferate Băneasa. Pe când locomobil­a manevra, o femeie a fost prinsă pe şină şi tăiată în două. Cadavrul s’a trasportat la spita­lul Brâncovenescî.­­ Guvernul bulgar a permis impor­­taţiunea in Bulgaria a vitelor româ­ne, provenit atât din judeţele Govur­­lui, Vlaşca, Olt şi Teleorman, cari au­ fost bănuite de febră aftoasă, cât şi din târgul de vite de la Constanţa. X Legea cumulului, cu modificările aduse de comitetul delegaţilor Sena­tului, s-a votat azi de Senat cu 48 bile albe contra una neagră.­­ Cu toate stăruinţele avocaţilor lui Saia Hascal, cârciumar din judeţul Iaşi, comuna Tomeşti, şi fără să se ţină seamă de raportul casieriei de Iaşi, care glăsuia, „că din lucrări nu se poate conchide la o contravenţiune a legei licenţelor“. Ministerul financelor a aprobat pro­­cesul-verbal de sechiestru, dresat de controlorul respectiv la faţa locului şi prin urmare denunţul a fost bine îndreptat. Nici nu putea fi alt­fel, căci prea era cusută cu aţă albă. -— - -----------------------------­ TELEGRAME Sofia, 27 Martie. — Se asigură că pe linia Burgas-lamboli­ce se construeşte a­­cuma, 75 chilometri sunt gata, iar res­tul va fi gata la finele lunei Aprilie In­­naugurarea drumului de fier se va face la 1 Main, în faţa prinţului Ferdinand. Paris 27 D. Ribot a înştiinţat Came­ra că lucrările conferinţei pentru ocro­tirea lucrătorilor vor fi isprăvite Sâm­bătă, delegaţii francezi vor părăsi Ber­­­linul Luni.­­ Berlin, 28 Martie. — Nazional-Zeitung scrie că după comunicările făcute cabi­netelor aliate privitor la continuarea po­liticei germane va urma în curând con­vorbiri verbale intre oamenii de Stat de frunte, împăratul Wilhelm a declarat prin­ţului de Wales că va urma înainte cu politica de pace întemeiată pe tripla alianţă precum şi pe raporturile intime cu Englitera. Prinţul de Wales este cel d’intâiu per­sonagiu­ căruia împăratul­­i-a vorbit des­pre demisia prințului Bismarck. EDIŢIA I ULTIME INFORMATION! Când aveam serviciul „Agenţiei Ha­vas“, telegramele ne soseau mult mai corect traduse de­cât actualmente canal Agenţia este Română. Telegramele cari sosesc sunt într’o românească impost­ -A LAPTA bilă, ceea ce dovedeşte că onorabila ,,Agenţie Română“ (!) n’a gd.s, un singur român in toată, ţara a­ceasta care să li, poată traduce depeşile. Ţara, plăteşte acestei Agenţii, 40.000 lei pe, an, noi, ziariştii plătim side de franci abonamente, ar fi de dor­it deci, ca să, nu ni se mai trimeată telegra­mele scrise in volapnk. E rușine, ce dracu­! « Noua lege in contra cumulului s’a votat ori de Senat cu 58 bile albe, contra una neagră. » Reamintim că Duminică e bene­ficiul lui Nottara. Se dă Olilip tra­gedie in 5 acte de Sofocie. Muzica făcută pentru această piesă de d. G. Stefănescu. Decoruri nici de d. Romeo. Nu ne îndoim­ că manifestaţia pe care publicul a făcut-o lui Iulian o va face şi lui Nottara. X O ştire tristă ne soseşte din Paris: celebrul chirurg francez dr.­­Prelat a încetat din viaţă. D-rul 'Prelat a vizitat acum trei ani Bucureştii. X D. Dimitrie I. Mongescu, mare proprietar, este numit în funcţiunea de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Gorj, in locul d-lui Pantelimon Voi­­culescu, demisionat. X D. George Isvoranu, actual şef de depozit, clasa III in serviciul direc­ţiune­ generale a căilor ferate, se înaintează la gradul de şef de depo­zit clasa II, pe ziua de 15 Martie 1890. * D. Paraschiva Anastasiu, fost co­merciant, este numit membru în com­i­­siunea de experţi, instituită pe lângă ministerul de finanțe, pe timp de un an, cu începere de la data depuneri jurământului. X C. I. M. Dubigea, şeful circum­­scripţiunei vamale­ Galaţi, este auto­rizat a constata contravenţiunile la legea timbrului şi înregistrăreî, în conformitate cu legea şi instrucţiu­nile relative. ^ X Colegiele I şi al II-lea electorale pentru consilierii judeţului Fălcii­ sunt convocate a se întruni, la orele 9 dimineaţa, in localul comunei de re­şedinţă, spre a alege fie­care câte dinoi consilieri, în zilele următoare : Colegiul 1 în ziua de 14 Aprilie 1890. Colegiul II in ziua de 15 Aprilie 1890.­ ­ Consiliului judeţului Botoşani este disolvat. Actualul comitet permanent, al ace­lui judeţ va funcţiona până la întru­nirea noului consiliu. Colegiele electorale pentru consili­erii judeţului Botoşani sunt convocate a se întruni, la orele 9 dimineaţa, în localul comunei de reşedinţă, spre a alege fiecare câte 8 consilieri în zi­lele următoare : Colegiul I în ziua de 20 Aprilie 1890. Colegiul 11 in ziua de 21 Aprilie 1890. Colegiul III în ziua de 22 Aprilie 1890. Delegaţii colegiului III se vor a­­lege în ziua de 8 Aprile 1890.­­ Se acordă dreptul de a purta me­dalia Bene-Merenti clasa II d-lui C. Chiriţă, revizor şcolar, pentru scrie­le sale geografice. X Regele, regina şi prinţul Ferdinand vor onora cu prezenţa balul ce soci­etatea studenţilor in medii ce va da în folosul bibliotecei sale Luni 49 Martie. X Iată raportul înaintat d-lui Minis­tru al Agriculture! Industriei şi Co­merţului, relativ la înfiinţarea de antrepozite şi magazine generale in oraşul Iaşi de către Camera de Co­­merciu şi Industrie cu reşedinţa la Iaşi . Domnule Ministru, Camera de Comerciu din Iaşi fiind necomplectă din cauza demisiunei a 10 Membrii, sub­semnatul nu am putut pune în deliberarea ei cele conţinute în oficia D-voastră No. 40690 şi repetate apoi cu Oficia No. 6589 din 1890. Gestiunea fiind foarte importantă pen­tru oraşul Iaşi şi Consiliul general­ al aces­tui judeţ intervenind şi el pe lângă această Cameră cu rugăminte­a grăbi trimeterea sciintelor cerute de d-voastră, am cre­zut necesar a adera la propunerea mem­brilor delegaţi ai consiliului general, de a convoca pe toţi Comercianţii indus­trialii şi agricultorii din localitate, pen­tru a discuta în cunoscinţă de cauză Ges­tiunea infinţărei magasinelor generale in oraşul Iaşi. Această procedare mi s’a părut nece­sară, căci chiar în caşul când Camera de Comerciu ar fi fost complectă, ea tot ar fi fost silită a recurge la luminele şi cunoscinţele agricultorilor şi comercian­ţilor de diferite specialităţi, pentru a pu­tea da informaţiunile ce i s’a cerut. După trei intrunirL la cari au­ partici­pat represen­tanţii, ultmaî autorizaţi ai comerciuluî, industiTM şi agriculture! s’a stabilit ca maga,zinele generale şi intrepo­­zitele pentru a corespunde scopului pen­­tru care se înfiinţează să aibă următoa­rele dimensiuni : 1) Cereale, magazine putând cuprinde grâne de un volum de 80—35000 metri cubi. 2) Produse animale, magazine având o mărime de 1500—1600 metri pătraţi. 3) Vinuri şi spirturi sub­soluri având mărimea de a se îmmagazina 30—40000 metri cubi. 4) Petrol, uleiuri minerale şi produse minerale pe lângă câte­va basonuri şi un magazin având 500—600 metri cubi capacitate. 5) Lemne fasonate, un amplasament de 1000—1500 metri pătraţi. 6) Făina şi Industria morilor, maga­zine de la 300—400 metri pătraţi. 7) Manufactură şi postăvărie, magazine putând cuprinde un volum de 10000 metri cubici. 8) Băcălie, fructe uscate, coloniale şi alte obiecte de consumaţiune, magazine şi subsoluri în stare a immagazina măr­furi de la 3—4000 metri cubi. 9) Mobile, galenterie, merserie, bone­­tarie, sticlărie şi altele magazine de la 2500—3000 metri cubi. 10) Fer brut şi lucrat şi alte metale brute şi lucrate , magasine de la 1500- 2000 metre cubi. 11) Maşini şi instrumente agricole, un amplasament acoperit de 3000-4000 me­tri cubi. Mi am permis a stabili în calculele de mai sus şi dimensiunile ce vor trebui să aibă magazinele de export şi sunt dator a se expune căuşele, cari m’au­ silit a o face. Iaşul scade pe fie­care zi; convingerea cetăţenilor este ca înfiinţarea numai a magasinelor de import, nu va fi în stare a remedia real şi că în lipsa de alte com­­pensaţiuni ce se propun a se da acestui Încercat oraş, înfiinţarea magasinelor ge­nerale pentru import şi transport ar fi în stare intru cât­va a-i ameliora situa­­ţiunea, făcând din el un însemnat cen­tru comercial. De aceia atât populaţiunea urbei cât şi comercianţii industriali şi agricultori din acest judeţ, cer cu insistenţă înfiin­ţarea magazinelor în stare a satisface ambele cerinţe de import şi export şi me obligă a fi interpretul lor pe lângă D-Voastră, rugându-ve, Domnule Minis­tru, să bine­voiţi a­­şa de tot ascenden­tul D-voastră, pentru realizarea acestei dorinţe, unanim exprimate. Primiţi etc. Preşedinte, Dr. S. Gonya -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ I din­ la$3i . Balul mascat cu un lot de 300 lei în aur, al Societăţei pentru învăţătura po­porului român din Iaşi, a fost amânat pentru seara de 24 Martie. El va avea loc în sala Circului Sidoli, aranjată în mod special pentru acest scop. Mesuri şi dispoziţii particulare au fost luate de membrii Societăţei, pentru ca intrările în sală, să fie cu totul asigurate bunei cuviinţe. Mare parte din­ bilete sunt deja vân­dute. Procesul Corbu Cortazzi s-a sorocit pen­tru zilele de 27 şi 28 Aprilie. Pentru d. G. Corbu vor pleda d-nii avocaţi C. M. D. Miclescu, P. Misir şi G. Negruzzi. ULTIMA ORA Paris, 28 Martie.—Deputatul Kulangis- Granger a înaintat azi în Cameră o mo­ţiune de credit de 100.000 franci menite a veni în ajutorul curăţitorilor de pei fără lucru; tot­de­odată a cerut şi ur­genţă. D. Constans a răspuns că ast­fel de credit nu e trebuincios fiind­că gu­vernul are mijloace de a sprijini pe lu­crători, însă guvernul nu va da ajutor de­cât atunci când manifestaţii anunţate vor fi înlăturate; el nu va tolera nici­­de­cum desordine pe stradă. Urgenţa a fost respinsă cu 329 glasuri contra 51. In Senat, d Delangle, de la dreaptă, şi a dezvoltat interpelaţia privitoare la declaraţia cabinetului; el a întrebat dacă guvernul vrea să guverneze cu centrul stâng sau cu radicalii. D. de Freycinet a răspuns că Camerile vor judeca guvernul după faptele lui; în comerţ, cabinetul se va inspira de ade­­veratele interese ale ţărei ; cât despre chestiuni aparţinând politicei externe, ministrul nu socoteşte oportun a fi tra­tate în momentul­­acesta la tribună. Ter­mină zicând că aşteaptă verdictul sena­tului cu încredere. Ordinul de zi motivat de d. Delongle a fost răspuns și ordinul de zi simplu per­ut de d. de Freycinet a fost adoptat crin sculare și ședere. Doctoru I. Braunstein Are onoare a comunica onor. Public, precum şi onor. s6î confraţi că, după studii speciale de mai mulţi ani, în clinicele din Viena, Paris şi America s’a stabilit în Bucureşti ca specialist, tratând nu­­mai şi exclusiv boalele de GAT, GURA, NAS şi URECHI Consultaţiuni de la 11—12 a. m. și de la 2—4 p. m. Strada Mircea Vodă, No. 7 (lângă strada Lucaei). Prețul curent al Renumitelor Conserve I­. ST­AICOVICI Mărar............................................0 Dovlecel...................................o­oame sos tomate.................... 070 Pătlăgele vinete sos.............................—_ 085 „ împănate............................... 110 „ pentru musaca......................1 DE VÍNZARE Casele Doctorului Trandafirescu din Strada­­Olari No. 5, lângă biserica O­­larii. F BI XT XI o65 _ l/ifcil.1kil.J Mazăre boaba extra................................ 110 18­­1 n n .................................1— 150 1 „ „ mijlocie...........................— 90 141 1 „ Păstăi ........................................Joifi& Fasole verde fină................................._76 140 I » « grasă ..............................._ 65 Flajoletă.................................1 Boabă verde............................. 065_ l’arhon.......................................... Ciuperci............................... 120 Ardei umpluți . . .................... 126 Sparanghel.................................280 Pătlăgele roșii.........................._ 1_ Bulion tomate...................... —65 090 CASA RANDON 72, Calea Victoriei, 72 IN FATA PALATULUI REGALI ROCHI SI CONFECTIUNI TOALETE UNUI GEN CU TOTUL PARISIAN. ) Persoanelor a căror existenţă este tulburată printr o stare bol­năvicioasă a sistemului nervos fi cari sufer de du­reri de cap obicinuite, sensibilitate mare, agitaţiuni insomnie, etc., precum şi a celor cari au­ fost loviţi de apoplexie suferind de paralisarea membrelor di­ficultatea de a vorbi, slăbiri locale ale memoriei, şi persoanelor predispuse apoplexiei printr’o nelinişte, persistenţă, tulburare de ochi, ameţeală, simţimint de presiune sub frunte, furnicături şi amorţeală ,le­mâni şi picioare, etc., tuturor acestor bolnavi recomand a citi broşura despre boale nervoase şi apoplexie care se expediază franco şi fără vreo plată, In Capitală de d. I. A. Ciura, farmacia Curţii, str. Lipscani, pentru provincie a se adresa d-lui I. Kalin la Bucureşti. Tratamentul, pasat pe principii şciinţifice recu­noscute de celebrităţi medicale şi care s’a premiat la exposiţiunea internaţională higienică-medicală de la Gand (Belgia) 1889, pentru deosebite suc­cese vădite, cu medalie de argint, este de o apli­care simplă și puțin costisitoare, consistând numai în spălarea externă și producând resultate sur­­prinzătoare. Dr. Roman Weissmann. teratura s’a renovat ca idei şi ca genuri. Din serbările iubitorului de petreceri Dionysos, zeul cu părul creţ şi faţa ru­menă, a eşit prin done părţi opuse, tra­gedia lui Aishil şi comedia lui Aristofan, —din ritualul catolic dialogul Moralită­­ţile şi Foliile. De ce n’am avea şi noi un teatru , fecior bun şi legitim al cân­tecelor de stea şi al irozilor ? N’ar avea nici o asemănare cu teatrul de azi. Ce ar fi comun între teatrul naţional, în în­ţelesul irodic al cuvântului, şi o co­medie de Caragiale ori o piesa de ale lui Alexandri? Probabil nimic sai­ puţin lucru. Am vedea ceia ce priveau bur­ghezii francezi pe la 1400, desfăşurân­­du-se pe scenă, — D-zeu făcând lumea, Satana aducându la pierzarea sufletelor pe cei lezne crezători, Hristos murind pe lemnul cruşit de sânge între doi tîl­­hari şi alte asemenea scene. Ar fi o dramă foarte creştinească, foarte edifi­catoare, din cale afară de morală şi ori­bil de plicticoasă... dar ar fi teatru na­ţional ! In poezia lirică, Eminescu n’ar mai fi ezistat sau, dacă ’şi-ar fi supus mintea cerinţelor timpului, ar fi venit înaintea noastră cu o imitaţie indigestă. Convor­birile literare ori Contemporanul ar fur­nica de frunzele verzi ale tuturor co­pacilor de pe lume. Romanul ar fi un roman de aventuri, derivat de-a drep­tul din poveşti,—horele şi baladele—în­ceputul unei poezii epice sau fragmen- ‘ tele ei nelegate, ar încheia ciclul ge­nurilor literare româneşti şi publicul, necunoscător de existenţa unei literaturi străine, ar admira cu sinceritate aceste manifestări ale geniului poporului ro­mânesc. Toate s’ar încheia aice : literatura noastră ar fi cu desăvârşire originală, dar inferioară tuturor literaturelor de căpetenie ale Europei. Ne-ar trebui sute de ani, pentru ca să putem scoate ceva prezentabil și ceva posibil de cetit din începuturile informe ale literature! a­­cesteia de thrroii. Singur poporului gre­cesc, alesul între popoare, ’i-a fost dat să poată literariza aceste embrioane de artă într’un timp relativ scurt. La noi, de sute de ani, de când irozii in haine roşii şi chivere poleite cutreier stradele, de când săbiile lor ruginite sunt ţinute să se moaie în sîngele lui Hristos, s’a făcut vre-un progres ? Din deosebite îm­prejurări, nici unul. III Astă­zi, mai ales, lucrul acesta, stabi­lirea unei literaturi româneşti între Du­năre, graniţa rusească şi cea nemţească ar fi cu desăvârşire imposibilă. A opri la vamă ideile străine şi operele literare ale celor mai înaintaţi de­cât noi — n’ar aduce nici un folos. Ideile pătrund până şi zidurile chinezeşti şi azi asemenea zi­duri prezervătoare de inovaţii nu se mai ridică nicaire. Cu paşi uriaşi lumea mer­­­­ge spre cetatea universală : puţine vea­curi şi vorba lui Socrat ar fi adevărată, ar ezista categoria cetăţenilor lumeî. Graniţele nu mai sunt de­cât pentru oş­tire şi mărfuri: cugetarea — opere de artă ca şi ideia ştiinţifica — zboară dincolo de ele fără să le vadă. Numai din obiceiu se zice literatura naţională a unui popor: în realitate azi cine ar diseca o literatură — ori­care, — ar des­compune-o în elementele sale, n’ar gă­si de­cât un amestec, in deosebite pro­porţii, de literaturi străine, amestec foar­te complex şi haotic, in care une­ori nota naţională domină. Heine e german şi scrie supt inspiraţia franceză. Tot sân­gele lui e francizat (cum spune Henne­­quin, numindu-l pe dânsul şi pe alţi ar­tişti străini, — Ecrivains francisés). Tur­­ghenieff, rus, urmează estetica lui Flau­bert, şcoala germană din veacul al XVIII- lea e mai franceză de­cât Corneille şi Racine, cari la rândul lor, sunt tot aşa de latini aproape ca Vergii, de greci, ca Sofoclu, de spanioli ca Lope de Vega şi Calderon. Literaturile se amestecă şi varietatea lor vine tocmai din feluritele chipuri de potrivire ale elementelor. Sunt elemente mai slab reprezentate, altele domnesc cu desăvârşire aproape şi no­­teze-se faptul, că nu tot­dea­una, cum am mai spus, elementul acesta de că­petenie, nota dominantă a acordului, e localnică. Dacă s’ar întrebuinţa notaţii chimice pentru a însemna personalităţile sufleteşti ale oamenilor de artă, dacă s’ar face nişte formule estetice, am a­­vea pentru Eminescu ceva analog cu : 3 element german +’'2 francez -1­’/a românesc din 4, şi la Alexandri rolul fran­cezului ar fi ceva mai mare ca şi acel al elementului popular român, în dauna elementului german, care ar dispare a­­proape. Lumea veche singură, egoistă şi esclusivă în toate, a posedat nişte lite­raturi de aceiaşi natură. Precum zeul a­­sirian nu era de­cât zeul pământurilor de la izvoarele Tigrului şi Eufratelui, precum Juno regina era zeiţă la Veii nu­mai şi nu aiurea, fie­care popor avea li­teratura lui şi numai a lui. Schimbările de idei au fost puţine în această perioadă istorică şi singură Grecia a avut darul de a deznaţionaliza o literatură streină, acea a Romanilor. In timpurile moderne, lupta pentru train are loc şi între literaturi. Fiind­că germanul înţelege tot aşa de bine pe Musset ca şi pe Lenau, Fran­cezul pe Shakspeare ca şi pe Hugo, iar noi pe toţi, literaturile acestea multiple se luptă de la spiritul nostru, fie­care tinzând să monopoliseze pentru dânsa o bucată mai mare din câmpul intelectual al omenire!. Şi fiind­că Irozii, cu toate săbiile şi chiverele lor, nu erau de talie să se lupte cu teatrul melodramatiş­­tilor măcar, nici doinele cu poezia colo­rată şi vioaie a romanticilor—în marea luptă pentru trații, ei, copii neciopliţi ai minţii româneşti aţipite, au închis­­ ochii. Atâta mai rou­ pentru dânşii.­­ De aici nu urmează insă uniformitatea literară. Pentru a se distinge unele de altele, literaturile au limba şi elementul etnic, dar de mediu­, ori­cât de mic ar fi el. Estetica realistă se înţelege alt­fel în Rusia, alt­fel în Franţa. Cei d’întâi, rea­liştii ruşi, au sentimentul cel puternic de umanitate, religia aceia a suferinţii omeneşti, care se deosibeşte puternic de egoismul rece şi dezabuzat al France­zului. Compară Bouvard et Fémeket al lui Flaubert cu Anna Karenin a lui Tolstoi, suferință omenească în amân­două romanele . Rusul însă simte con­deiul tremurându-l în mână, când scrie: Francezul are îndoitura de gură a dezi­luzii supreme. Dacă va fi un german, ar cădea un extaz sentimental. ★ A ■¥ Nu trebuie să visăm deci lucruri im­posibile. Trebue să citim pe streini, să l­imităm, dacă nu voim să ne piară lite­ratura. Să ne adaptăm la mediu în lite­­rură, cum am făcut în organizarea poli­tică. Această întrebuinţare însă a ele­mentului strein să se facă în chip inte­ligent : plagiarea nici­odată, ci neapărat asimilarea, organizarea acelor elemente. Nicolai Iorga. ------------------------------------------■—

Next