Lupta, iunie 1922 (Anul 2, nr. 133-157)
1922-06-13 / nr. 142
Escrocheriile de la Banca Natiunei * Pentru ce a inventat Stoian banca Foişor Cine vrea să-şi facă o ideie exactă de vasta escrocherie de la Banca Natiunei să se ducă la tribunalul comercial, secţia I-a, şi să examineze câteva acte din dosarul1202. Citind numai aceste acte oricine îşi va pune cu uimire întrebarea de ce parchetul a pus în libertate pe Stoian şi cum e posibil ca după o scandaloasa panama ca aceea de la Banca Natiune, jefuitorii şi excrocii să se plimbe liberi, să sfideze lumea, ba chiar unii să pozeze acum în „salvatori“ ai băncii. Mai toţi acei politiciani cari au avut contact cu Bănca Natiunei au jefuit-o. La foarte mulţi s'au făcut hatâruri scandaloase cari au păgubit pe acţionari. Unuia, care şi azi e in administraţia băncei, i s’a împrumutat jumătate milion iei, altuia 700 000 lei, etc., etc. Stoian Ibue atârnată sabia lui Damocles asupra multora,.şa se explică de ce actuala administraţie a Băncei Naţiunei a declarat la parchet că nu mai are pretenţiuni băneşti faţă de Stoian şi parchetul s’a pretat la o asemenea comedie, n’a verificat expertizele dubioase, n’a cercetat excrocheria dela Foişor, a pus in libertate pe Stoian, iar tribunalul acordă cu o uşurinţă uimitoare diferitele aprobări asupra operaţiunilor scandaloase cari se pun la cale şi acum la această bancă care trece printr’o nouă fază de grea încercare. ««*»... ■ * f 'Excrocheria dela Banca Foişor este fantastică. Stoian intrând la Banca Natiunei, pe calea periei, au năvălit acolo toţi excrocii şi toți pârliţii partidului al cărui bailleur de foods devenise fostul agent electoral al d-lui Marghiloman. Alinei Stoian s-a gândit că trezide degajată Banca Natiunei de o anumită clientelă care va grăbi căderea ei dacă se va afla cui s’a dat parale.. Aşa a luat naştere Banca Foişor, o anexă ocultă a Băncei Nalianei pentru operaţiile inavuabile ale lui Stoian cari nu mai puteau fi trecute prin banca cea mare. Işî poate dar lesne închipui ce fel de afaceri inavuabile, ce patente excrocherii erau destinate băncei Foişor, dacă Stoian avea un scrupul să nu le mai treacă pe la Banca Natiunei rezervată excrocheriilor în stil mare. Marcherul totuşi nu sa ocupat de creaţiunea aceasta a lui Stoian deşi rapoartele experţilor declară, acum când Banca Naţiunei a lichidat afacerile ei cu Banca Foişor că operaţiunea este nefavorabilă. * Acel care a aprobat tranzacţia Gropper-Banca Foişor este d-1 Corteanu, actualul administrator delegat, dar consulul n’a aprobat această tranzacţie. După multe hărţueli, după intervenţia lui Stoian, afacerea s’a încheiat. Banca Natiunei a cedat consorţiului Cropper dela Banca Foişor cele 8000 de acţiuni numai contra 200 de mii de lei numerar şi 300 de mii lei în cambii semnate de... Gropper cu girul Băncei Foişor!!. Scurt, s’au jefuit în aceasta afacere pe acţionarii Băncei Naţiunei cu patru milioane. Experţii contabili au constatat şi au semnalat prin raportul lor asupra operaţiunilor băncei dela 20 Februarie la 1 Noembrie 1922 că acel d. Gropper dela Banca Foişor a lucrat ca un interpus şi că Banca Foişor n’a avut măcar suma integrală, asupra căreia s’a convenit aşa că a oferit cambii girate de Banca Foişor în plin faliment! Interpuşii au câştigat 3 milioane, iar Banca Foişor nu-şi poate achiziţiona propriile sale acţiuni. Experţii au opinat pentru anularea tranzacţiei şi scoaterea acţiunilor la licitaţie spre a se putea realiza cel puţin 60 la sută din valoarea lor. In loc însă de anularea tranzacţiei ea primeşte o aprobare şi astfel Stoian pus in libertate, având în buzunar tranzacţia de la Banca Foişor, având şi declaraţia Băncei Naţiunei că n’are faţă de el nici o pretenţie bănească, a ridicat capul şi vrea să revină în capul Băncei Naţiunei ca s’o jefuiască el la lichidare şi nu alţii. Lupta se dă acuma pentru Eri, la orele 9 dimineaţa s-a ţinut la Fundaţia Carol I, adunarea generală a societăţii scriitorilor români. D. Corneliu Moldovanu, preşedintele societăţii, a cetit darea de seamă pe anul 1921—1922 arătând că S. S. R. a refuzat să participe la Congresul general al artiştilor; că a luat o atitudine în chestia hârtiei; că a acordat pensii văduvelor şi orfanilor scriitorilor dispăruţi; că a instituit premii literare; că a îngrijit mormintele scriitorilor morţi; că d-l Hamangiu a eliberat o lege protectoare pentru scriitorii; că a hotărât să înalţe bustura scriitorilor morţi; ca a lichidat loteria etc. D. A. Moşoiu a citit telegramele pe care societatea scriitorilor Români le-a trimis Reginei Maria, şi principelui Carol. D. Mihail Dragomîrescu, a spus că S. S. R. ar trebui să dea şezători şi reprezentaţii pentru mînorîtăţi. Pe această cale societatea va avea concursul ministerului Artelor. * D-l Const. Râuleţ a vorbit despre propaganda pe care o fac maghiariî, ukrainieni şî bulgarii. Unele din minorităţi, susţin că literatura şi cultura lor în general este cu mult superioară celei romane, pentru că habar nu au descrisul românesc. Iată de ce suntem datori ca, în timpul cel mai scurt, să alcătuim antologi, în limbile minorităţilor, spre a le convinge că orice neam s'ar ’mândri cu scriitori ca Eminescu, Bălcescu, Odobescu, Alexandri, Macedonski Coşubc etc. Dacă în afară de hotarele ţării cultura românească nu este cunoscută, suntem datori ca în graniţele noastre cel puţin s'o arătăm în adevărata ei lumină. D-l C. Moldovanu a răspuns că se vor face antologii în limbile tuturor minorităţilor cu concursul ministerului Artelor. D-1 Corneliu Moldovanu citeşte decernarea premiilor cari s'au acordat: premiul de poezie lei 6000; volumul, „Poezii“ de George Georgian (raportor Alfred Moşoiuş premiul de proză lei 4000 lucrărei „Pe drumuri de munte" două volume de C. Hogaş (raportor Liviu Rebreanu), premiul Benvenisti lei 2000 acordat lucrărei „Parabole" de Al. T. Stamatiad (raportor Mircea Rădulescu) . Se procede apoi la alegerea noului corniţet Votează 61 membrii. Sunt aleşi: d-1 Corneliu Moldovanu, preşedinte (58 voturi) d-1 Alfred Moşoiu vicepreşedinte, (59 voturi) membri în comitet; d-nii M. Dragomirescu (60 voturi) C. Murnu, (57 voturi); Liviu Rejefuirea restului de avere al acţionarilor. Şi justiţia va continua să privească cu braţele încrucişate la acest extraordinar spectacol ce-i oferă jefuitorii de la Banca Naţiunei ? Dar n’am terminat. Sunt alte tranzacţiuni şi mai scandaloase în dosul cărora au operat mari corifei şi protectori ai Băncei Naţiunei. REPbreanu 61 voturi); Mircea Rădulescu (61 voturi); G. Rotică (57 voturi); G. Cali (55 voturi). Cenzori: Romulus Voinescu (60 voturi); M. Sorbul (61 voturi); secretar Paul I. Prodan (60 voturi). Bibliotecar Ion Foţi (61 voturi); comitetul acesta este ales pe un an. BANCHETUL DE LA HOTEL BOULEVARD Seara la orele 9 a avut loc în sala de marmoră a hotelului Boulevard un banchet organizat de S. S. R. în onoarea d-lui C. Banu membru al societăţei şi ministru al artelor. Iau parte d-nei C. Banu ministrul artelor, I. A. Brătescu-Voineşti, membru al Academiei Române, Mihail Dragomîrescu, Ramiro Ortiz, C. Moisil profesor universitar, Corneliu Moldovanu, preşedintele S. S. R. D-nele Constanţa Holoş, Miller Verghi, Natalia Negru, Claudia Mi 1lian, Lucreţia Karnabatt, d-nii: Al. Mavrodi, director gen. al teatrelor, V. Ispir secretar general la arte, Arghirescu, George Georgescu directorul Operei, I. Livescu subdirector general al Teatrelor, Virgil Cioflec, Brădişteanu, St. Dumitrescu, precum și următorii membri ai S. S. R.: G. Galaction, I. Basarabescu, Agârbiceanu, Ion Minulescu, Alfred Moşoiu, Liviu Rebreanu, Mircea Rădulescu, Radu D. Rosetti, G. Rotică,, G. Calr, M. Sorbul, Romulus Voinescu, I. Gr. Perieţeanu, I. Al. Vasilescu Valjean, Iosif Nădejde, M. G. Holban, I. Dragoslav, I. Foţi, Tzigara Samurcaş, N. Davidescu, A. Mândru, Dem. Teodorescu, Paul I. Prodan, R. Seişanu, Gregorian, Greculescu, Ardeleanu, Lt. Col. Pancu, V. Militaru, B. Fundoianu, N. Macedonsky, M. Iorgulescu, N. Boza, Niculescu- Varone, Irimascu-Gândeşti, Camil Petrescu, E. Măciucescu casierul societăţii, pictorii: Jean Steriade, Camil Ressu, Traian Cornescu, Teodorescu-Sion, sculptorul O. Han, etc. La şampanie ia cuvântul d-l Corneliu Moldovanu care adresânduse d-lui ministru Banu vorbeşte despre rolul covârşitor al scriitorului în lupta pentru întregirea neamului. D-l Brătescu-Voineşti aduce salutul Academiei Române şi face cele mai calde urări pentru prosperitatea societăţii, D-1 ministru C. Banu expune rolul scriitorului în actuala organizare socială şi recunoaşte cât ele înaltă este misiunea sa. Statul din nefericire nu poate face încă ceia ce doreşte. D-1 ministru anunţă că ministerul Artelor institue un premiu anual în valoare de 20.000 lei pentru cea mai bună lucrare literară. Premiul Va purta numele de „Premiul Brătescu-Voineşti". Toată asistenţa se ridică în picioare şi aclamă pe ministrul Banu. Mai vorbesc d-nei Dragoslav, Mihail Dragomirescu care face apel la unirea scriitorilor şi la acordul între literat şi presă, . Caotică din partea scriitorilor bucovineni, Agârbiceanu din partea scriitorilor ardeleni şi din partea presei, Basarabescu, Radu Rosetti N. Davidescu, d-na Constanţa Hodoş, d-l Alex. Mavrodi aduce salutul Teatrului Naţional şi anunţă că comitetele teatrelor vor decerne un premiu de 10.000 lei celei mai bune piese de teatru. Premiul acesta va purtă numele de „Premiul Caragiale". D-l Mavrodi ridică paharul în sănătatea autorilor dramatici. Banchetul a luat sfârşit la orele 12 luni. Adunarea generala a S. S. R. Decernarea premiilor. Alegerea noului comitet. - Banchetul de la Boulevard. Cuvântarea d-lui Ianu CO X 00 D. C. BANU Atelierele -FOFORUL“, B-dul Elisabeth 27 și Sărindar. 17. LUPT. Procesul comuniştilor Moartea lui Lenin Berlin 12 Iunie.» (Rador). Ziarul „Tag“ a primit ştirea morţii lui Lenin, căruia îi publică şi necrologul. Ziarul mai arată că la Moscova se ascunde adevărul. Misiunea sovietică locală anunţă că n’a primit confirmarea ştirii ziarului „Tag“. Recunoaște insă că starea lui Lenin e foarte gravă. D. Krestinski, reprezentantul sovietelor la Berlin, a plecat la Moscova. D. comisar regal, d după apelul nominal, îşi începe rechizitoriul. Mossa muncitorească — spune d-sa — a renunţat la obligaţiile ei sfinte, într'o epocă a noastră de Stat, şi din cauza ei societatea nu şi-a mai putut continua opera ei pe acest pământ. Şi acest lucru se petrecea in ochii streinătăţii, ea privea tot ce se petrecea la noi, şi onorat consiliu, deprecierea valutei îşi are Cauza în opera funestă a muncitorimii. Şi cine era instigatorii principali ? Erau şefii, erau curierii din Rusia, era Max Goldstein. Şi cum lucrau ei onorat consiliu? Au mers până acolo, încât să pue mâna pe femei de la sate care abia aşteptase semnalul roşu al revoluţiei bolşevice. In faţa acestui pericol suprem, eu am fost chemat să-mi fac datoria. D. comisar regal analizează apoi culpa deţinuţilor, începe cu Max Goldstein. După ce aminteşte împrejurările atentatului de la Senat, explică mobilul acestui gest, şi crede că e opera unui conştient. Mar Goldstein n'avea nici un motiv să comită acest atentat, din contră, la noi în ţară, totul era bine, înfierează cu drept cuvânt actul odios al atentatorilor de la Senat. PARABOLA CUŢITULUI In continuare,comisarul regal, înainte de a trece în revistă pe complicii lui, Max Goldstein, săvârşeşte următoarea subtilă parabolă, pe care o reproducem stenografie : „Când ceri un cuţit de la un om, d-le preşedinte fără să şti ce are de făcut acel om cu cuţitul, dai cuţitul acestuia, şi dacă acest om face o crimă, nu eşti vinovat. • Dar dacă dai cuţitul în împrejurări speciale unui om şi d-ta nu şti că acel om are intenţii criminale, apoi e vădit că d-ta om eştivinovat. Sau dacă dai o armă unui om şi acel om, d-ta om şti... etc. etc. apoi evident, încheie uşurat d. comisar regal, eşti vinovat. Şedinţa se suspendă 10 minute. La redeschidere d. comisar regal arată că motivele sufleteşti cari l-au determinat să elibereze pe Anselm Lichtblau, care nu participase material la atentat, a fost tragedia petrecută în familia acestuia, la aflarea odioasei crime. Ședința se ridică. Darurile de căsătorie primite de principesa Marioara iată lista complectă: Regele şi Regina României: Un colier de perle. Regele Serbiei: O diademă, un colier de smaralde şi briliante, un ceas ee mână cu briliante, o poşetă de aur cu pietre şi un ceas de cristal. Principele Carol, un Inel cu rubine şi briliante. Regina Maria: Un serviciu de ceai în vermeil. Principesa Ileana: O cupă de argint cu o linguriţă. Principele Niculae: Un tablou. Ducesa de Vendome: O lampă în porţelan de Sevres. Oraşul Bucureşti: Un automobil. Jokey-Club: Doi cai de pur sânge. Casa Civilă şi Militară a Regelui României: Un evantail. Doamnele Palatului: O bucată de mătase românească. D-l şi d-na Morris: Un serviciu de masă, candelabre şi vase de argint. Principesa Bibescu: Mătăsuri persane. Principesa Ştirbey: Un kimono. Principesa Helene de Fancigny- Lueinge: Un evantail antic. Colonel Arion: O stampă japoneză. Principesa Mih. Cantacuzino: Un vas persan. Subscripţia Doamnelor române: Un pendantil, o broşa cu safir şi briliante, coliere şi bucăţi de chilibar, broderii româneşti. D-l Romulus Voinescu: 2 vase în vermeil emailate şi un colier de monezi vechi. Doi sârbi din Anglia: Serviciu de cafea în vermeil. D-na Otilia Oteleleşanu: O aquarelă. Doamnele Soc. Ortodoxe din Basarabia: două covoare. D-ra Păun: Un covor. Casa Roler: O poşetă de aur cu pietre. Soc. Franco-Americană: O sală de bac complectă. D-1 Fraget: O tavă gravată de argint. D-na Hamilton: Un evantail de pene albe. D-na dr. Leonte: O stoifă (broderie românească). Casa Gronberg: O statue de bronz. Şcoala de sericicultură?. Perne. Soc. Furnica: Faţă de masă şi şervete, broderie românească. D-na Liliane Constinescu: Un vas chinezesc pr. ars parfum. D-na Gobîlovîcî: O lampă cu abat-jour și patru saseuri pictate. D-na K. Popescu: Un tablou, tativă de chihlibar. • , x D.*rele Robescu: O sonerie portativă de chihlibar. . . ^ D-ra Brădescu: Un vas cristal de Boemia, etc, etc. Şedinţa consistoriului bisericesc Astăzi la orele 10 dim, a avut loc deschidera leziunei de vară a Sf. Sinod. S-a oficiat un Te Deum în biserica Antim de către arhiereul Platon asistat de clerul metropolitan. Răspunsurile au fost date de corul bisericei Antim. Au luat parte d. C. Banu,mitropolitul primat Miron Cristea, mitropolitul Moldovei, episcopul de Oradea Marea Ciorogariu, episcopul Teodosie al Romanului, Nicodim al Huşilor, Vissarion Puiul al Argeşului, Vartolomeu al Noului Severin, Ipolit al Bucovinei, Vicarul mitropoliei din Cernăuţi, episcopul Iosif al Caransebeşului, secretarul general al ministerului de culte d. V. Ispir, Ieromonachul dr. Hrisant Popescu, sub directorul seminarului teologic etc. După oficierea serviciului religios, membrii sinodului s-au întrunit în sala de şedinţe unde vor avea loc desbaterile sinodului. Asasinii din Roman au fost prinsi Ei sunt: Un fost subcomisar din politia Roman si un vechi client al politiei Cititorii cunosc — din relatările trimisului nostru special — împrejurările în care s’a comis îndoitul asasinat din Roman, căruia i-au căzut victime baronul Nicolae Capri și Grigore Baroncea. Ancheta începută atunci imediat a dus acum la descoperirea asasinilor. Siguranţa generală a Statului a trimis la Roman, serviciul de identificare, care a luat „amprentele" ucigaşilor şi a îndrumat cercetările “poliţiei locale. CINE SUNT 'ASASINII 'Asasinii baronului Kapri şi ai lui Baroncea sunt indivizii Mătase — fost sub-comisar în politia din Roman — şî un anume Alexandrescu ,vechi client al politiei de curând eliberat din ocnă. După îndelungate cercetări şî confruntări, asasiniî au mărturisit crima, arătând că mobilul a fost furtul. Cercetările sunt încă în curs, întrucât se crede că mai sunt șî alti complici. In cursul zileî de azi se va face’ reconstituirea crimei. Când a murit Carageale ? O serie de ziare înrudite prin direcţiune, au înregistrat eri cu surle şi cu tobe aniversarea a 10 ani dela moartea lui Carageale. Confraţii s’au grăbit şi-au făcut o mică gafă de anticipare a aniversării sau poate că au săvârşit intenţionat confuzia, din anumite motive negustorești. In adevăr, Carageale a murit la 9 Iunie 1912. dar acum zece ani era în uz stilul vechiu. Ziua de 9 Iunie 1922, stil nou, corespunde în stilul vechiu abia cu ziua de 27 Main. La 27 Maiu 1912, Carageale nu murise încă. Abia la 22 Iunie, stil nou, adică peste vreo zece zile se împlinesc 10 ani de la moartea lui Caragiale, căci abia atunci vom avea data care corespunde în stilul vechiu cu 9 iunie. Dispariţia unui mare comerciant din Galaţi Galaţi, 10.— In strada Portului îşiare sediul sucursala firmei comerciale A. Roditti din Constantinipol, casă care se ocupă cu comerţul manufacturii. Sucursala din localitate era condusă de fiul proprietarului ei, un anume Vittorio Roditti. La început oarecari încurcături de ordin financiar au determinat pe tânărul Roditti să emite poliţe cu termen foarte scurt, cari nefiind achitate la timp au fost protestate. In acest timp firma din Constantinopol aflând de cele ce se petrec aci devine foarte îngrijorată şi imediat dă ordin Băncii Comerciale italiano-Română din localitate, cu care era în relaţii de afaceri, să nu mai onoreze semnătura lui Vittorio Rodetti, cu nici o sumă de bani şi sub nici un motiv. Desigur că tânărul comerciant se simţi foarte enervat de hotărârea generalei din Constantinopol. El intenţiona să continue a emite cecuri la persoane particulare care după asigurarea sa, vor fi scumptate de orice bancă locală. Nimeni de altfel nu punea la îndoială cinstea lui Roditi. Astfel se explică cum numeroşi negustor, gălăţeni îl încredinţase diferite sume numai pe cuvânt de onoare. E aproape stabilit că junele excroc a întrebuinţat banii în diverse escapade nocturne, în compania femeilor frumoase şi a vinurilor scumpe. Cheltuelile mari îl determinaseră în ultimul timp să elibereze poliţe fără nici o valoare deoarece nimeni în localitate nu mai scumpta pe iscălitura lui Roditti. Până î n prezent au făcut declaraţiuni poliţiei d-na Papanicolau, Panghi Cristoporalos şi Cercul sfatului negustoresc din localitate. Parchetul până una alta aşteap .dă noul reclamaţiuni iar poliţia cercetează urmele dispărutului. Misiunea d-lui Vintili Brătianu DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE FINANŢE In expozeul asupra situaţiei României, publicat în „Le Temps“ din 8 iunie, d. Vintilă Brătianu arată că anul 1922 marchează pentru România sfârşitul unui period de tribulaţiuni de tot felul Ministrul de externe expune pe larg dificultăţile prin care a trecut România după război şi declara că ea azi reintră în normal Poporul român s’a afirmat în acele momente grave ale istoriei sale ca o naţiune de ordine, înzestrată cu mult bun simţ şi refractară inspiraţiunilor aşa-zişilor „oameni noui“ a căror modă na durat mai mult decât durează modele. Azi, bugetul ordinar pe 1922 este un buget echilibrat, situaţia agricolă se prezintă sub cele mai bune auspicii şi transporturile reintră şi ele în normal O altă dovadă a restabilirei situaţiei financiare române este faptul că România va face de acum înainte cu propriile mijloace serviciul cuponului datoriei publice. România îşi reia deci mersul înainte- Guvernul liberal, echilibrând bugetul şi făcând o politică de economii, a pus ordine în finanţele interne ceea ce constitue prima etapă a consolidăm situaţiei financiare a ţărei. A doua etapă a fost consolidarea datoriei flotante externe. Pentru moment România nu are nevoie de un împrumut, ci numai de lichidarea trecutului care apasă în mod atât de penibil şi de nedrept asupra creditului ei.Odată aceste două prime etape trecute, România abordează astăzi celelalte două probleme cari trebuesc regulate: consolidarea datoriei interne şi regularea circulaţiunei fiduciare şi, în sfârşit, chestia nouilor investiţiuni cerute de noua situaţie economică a României, spre a putea trage dintr'fin sa maximum de foloase. România are nevoie de un întreg utilaj pentru a-şi valorifica materiile prime cu cari este din belşug înzestrată Trebue realizată unitatea reţelei de cale ferată care se compune actualmente din patru reţele diferite, trebuesc construite noui linii, în special în Basarabia, care e aproape cu totul lipsită de căi ferate. Porturile dunărene trebue prevăzute cu utilajul necesar ca România să-și poată împlini noul rol de antrepozit al basinului Dunărei. Din punct de vedere al culturei intelectuale, România trebue să facă mari sacrificii pentru a da întregei populații baza de cultură a vechiului regat, adică cultura națiunei franceze care păşește în fruntea popoarelor latine , Congresul cereeliştilor SE CERE LIBERTATEA COMERŢULUI BĂNCILE ŞI COMERŢUL DE CEREALE Membrii sindicatelor cerealiştilor din întreaga ţară, s-au întrunit dri dimineaţă, în sala „Dacia“ sub preşedinţia d-lui Traian Lucasievici preşedintele Uniunii cerealiştilor. Din partea ministerului de industrie şi comerţ a luat parte d. G. Iorga directorul general al comerţului din ministerul de industrie şi comerţ. D. G. Iorga, fiind declarat preşedinte onorific deschide congresul salutând pe congresişti în numele d-lui Sassu, ministrul industriei şi comerţului. In cuvântarea sa d. Iorga asigură pe cerealişti de toată solicitudinea ministrului său, care poartă un interes deosebit acestui congres, care e o manifestare pur economică. Declară că va îngriji ca toate doleanţele expuse de congresişti, să fie realizate. D. Tr. Lucasieviei, după ce salută pe congresişti, face o expunere a comerţului de cereale dinainte de război şi stadiul în care se găseşte acum. Insistă asupra regimului nefast, de permise care a adus atât ruina adevăraţilor producători cât şi a comercianţilor cinstiţi de cereale. Trecând la ordinea de zi, d. Lucasievici, demonstrează necesitatea libertăţii comerţului de cereale la export şi în interior. Statul s-a dovedit un rău negustor. Comerţul făcut de cooperative esste dăunător şi ca atare nu mai trebue tolerat. Un alt duşman al comerţului de cereale sunt băncile. D. R. Cicei, secretarul general al asociaţiei citeşte telegramele trimise Regelui, d-lor miniştrii: I. C. Brătianu, Al. Constantiniescu şi V. Sassu. D-sa cere ca băncile să se rezume la operaţiunile cuprinse în statutele lor. Mai cere ca plata cotelor cerealelor rechiziţionate să se efectueze cât mai grabnic. Propune ca finanţarea cerealiştilor să se poată face prin depunerea cerealelor cumpărate de ei, prin gaj. D. Ottei, delegatul Transilvaniei şi Weisner, delegatul Bucovinei, declară că se asociază la lucrările congresului şi că vor căuta să înfiinţeze cât mai multe sindicate în aceste provincii, căci numai astfel se pot apăra cu folos interesele cerealiştilor. D. Alexandrescu-Brăila, a făcut o analiză a punctelor din ordinea de zi a congresului, aducând unele modificări. Mai vorbesc d-nii: Jiroveanu din T. Severin, Sternberg și alții. IMNeIS 3 Arestarea inginerului Bacalu la Paris Din Paris ne vine știrea că inginerul Al. Bacalu, acel care a înjghebat societatea petroliferă „Sospiro“ din care însă nu mai face parte de mai bine de o lună, a fost arestat din ordinul parchetului Senei. Arestarea ar fi cerut-o unii dintre capitalişti cari au luat parte la constituirea societăţei „Sospiro“, inginerul Bacalu a cerut liberarea sa pe cauţiune asupra căreia rămâne să se pronunţe parchetul Senei. Girant responsabil TOMA CORŞATE.