Lupta, martie 1931 (Anul 10, nr. 2794-2819)

1931-03-22 / nr. 2812

Pagu­isa 2-a Institutul de Credit ipotecar tranzitoriu Societate Anonimă București III. Str. Robert de Fiere No. 2 înştiinţare Se aduce la cunoştiinţa persoa­nelor interesate că cererile prezen­tate Institului prin mijlocirea inter­mediarilor de orice fel, nu vor fi luate în considerare. Această dispo­ziţie a fost luată, pentru a evita so­licitatorilor cheltuieli inutile de o­norarii, spese, comisioane de orice fel, etc., prin nimic justificate. Cererile vor fi adresate direct In­stitutului de către însăși persoane­le interesate, fie prin prezentare personală, fie printr’un mandatar autorizat cu procură legalizată, fie în sfârșit prin trimiterea cererii cu poșta. In afară de taxele prevăzute prin regulamentul Institutului ,aprobate de consiliu, necesare petru facerea expertizei imobilului ipotecat și e­­fectuarea studiului juridic al acte­lor, nici o altă cheltuială nu trebue să cadă în sarcina solicitatorilor. Secretariatul Institutului stă la dispoziţia tuturor persoanelor inte­resate, pentru a le da prin viu grai ori prin corespondenţă, orice infor­­maţiuni referitoare la cererea ce ar urma să fie introdusă, ori la stadiul în care s’ar afla o cerere deja intro­dusă, precum şi sfaturile necesare pentru ca acele cereri să poată fi soluțio­nate în cel mai scurt termen. DIRECŢIUNEA Din tot ce mi- ai spus, deduc că eşti foarte mulţumit de ex­celentele lame de ras DIAMOND“! DOAMNELOR Portap Pălării elegante numai de la mode LIZETTE Lipscani 100 (etaj) (Vis-a-vis de Biserica Sfânta Gheorghe) .... Ultimele creaţi­uni străine------- PREŢURI CONVENABILE Telefon 352/11 A apăru­t talo. 12 GAZETA MEDICALĂ Director: Dr. G. D. Ionăsescu Cu următorul sumar: O. prof. dr. Danielopol despre tratamentul chirugical al anginei de piept Higiena femeei gravide Operaţii cu bisturiul electric Alăptarea copiilor la sân lol Cosa sulf­aţiuni medicale gratuite Coşii de pe faţă- Gref­ol­ogia - Sersale O boală de piele provocată de spini şi mărăcini Un mire de 85 de ani şi o mireasă de 75 ani Intre geniu şi alcool (Viaţa scriitorului Hoffman) Vreţi să trăiţi 100 de ani ? De ce albeşte şi cade părul? Razele X în armata elveţiană De ce există prostituate Culturale — Sport — Căminul Redacţia şi Administraţia Bucureşti, Strada Doamnei No. 27 Lei 7 Lei 7 DURERILE de cap, nevralgii, gripă reumatism se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu-Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. VIŢE ALTOITE Port­altoi şi butaşi cu rădă­­cini livrează din soiurile cele mai cu­noscute, în calitate cea mai bună ga­rantat soiuri autentice Fr. CASPAR! - Mediași catalog gratuit SPECIALITATE „NEUBURGER“ ült Domnişoară germană predă lecţii dimineaţa a se adresa 72 General Berthelot tarată rinichii Continuarea din pagina I expune decât la un sacrificiu eventual de 10 la sută. E limpe­de ce au Sovietele de câştigat dintr’o asemenea combinaţie şi ce beneficii îi aşteaptă pe in­dustriaşii cari vor beneficia de nişte comenzi garantate într’un mod atât de generos, însă mai mult decât orice se vede riscul la care se expune întreaga naţi­une germană. O observaţiune se impune: Germania are, ea însăşi, mare nevoie de credite externe şi ar fi din partea­e o naivitate enor­mă să i le acordăm pentru a-i îngădui să asigure credite, pe termen lung Rusiei sovietice, fi­nanţând în chipul acesta, în mod indirect executarea faimosului plan quinquenal care nu poate fi decât o formidabilă maşină de razboiu împotriva activităţii economice şi a prosperităţii ce­lorlalte naţiuni. Ruşii, de altfel, pretind să dicteze condiţiile lor. Astfel, or­ganul comerţului şi industriei sovietice vorbeşte despre o co­laborare ruso-germană de lungă durată, deoarece Sovietele nu vor să audă de transacţii de o­­cazie, ci de o organizaţie a co­merţului extern, având baze so­lide, ar fi, deci, vorba despre o cooperare germano-rusă quingi­­nală, cu credit pe termen lung, în folosul Sovietelor şi suprima­rea tarifelor speciale care se a­­plică, actualmente, comenzilor ruseşti. O asemenea formulă ne­linişteşte Berlinul, căci agenţia Wolff a indicat imediat că, dacă ideea de a încheia acorduri pen­tru un anumit număr de ani între Germania şi Rusia a fost bine chibzuită în cursul tratativelor între Soviete şi delegaţii ger­mani, în schimb o colaborare pe o perioadă mai îndelungată ar avea urmări cu neputinţă de pre­văzut. îşi va recăpăta, Berlinul, în cele din urmă bunul simţ? îşi va da seama că, eliminând înşelă­toria pe care o constituie siste­mul comenzilor cu credite pe termen lung, garantate de gu­vernul Reichului, producţia ger­mană va fi cea dintâiu care să se vadă primejdios atinsă în clipa când executarea planului quinqu­­enal, datorită furniturilor germa­ne şi americane, va fi înzestrat­ă­niunea sovietică cu un utilaj al cărui randament va permite, din plin, să inunde pieţele lumii în­tregi cu produse ruseşti, obţinu­te prin metode de lucru pe care nu le-ar putea tolera nici o ţară civilizată? Lucrul nu e sigur. Pasiunea politică îi orbeşte pe anumiţi germani şi e straniu, de pildă, să vedem cum organe­le sindicatelor creştine afirmă că, cu toată primejdia bolşevică, cu toată propaganda revoluţio­nară a Moscovei, cu toate per­­secuţiunile religioase din Rusia, ar fi absurd, atunci când Uniu­nea sovietică a reluat ostilita­tea tradiţională a Rusiei împotri­va Poloniei să se favorizeze re­stabilirea legăturilor amicale în­tre Moscova şi Varşovia, refu­zând a se reînoi acordul germa­no rusesc. Faptul acesta ne dă o stranie idee asupra aspectului sub care se priveşte, de cealaltă parte a Rinului, problema relatiunilor cu Sovietele. Fraudele dela pescăriile statului din Brăila CEREREA DE ELIBERARE A DE. FRAUDATORULUI TOMESCU A FOST RESPINSA GALATI. 20. — Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea de apel a respins azi cererea de elibe­rare făcută de Anghel Tomescu, au­torul fraudelor de la pescăriile sta­tului din Brăila. Instrucţia fraudelor continuă. Şi nu sunt excluse şi alte arestări. Box Iată programul galei­­de astă seară: !Amatori Gh. Râpeanu (Tir)-Nic. Stamate (S. C. R.). 3 rep. a 3‘ Val. Bunea (C. P. R.)-P. Ionescu (S. G. R.). 3 rep. a 3‘ I. Enoiu (C. P. R.)-M. Marinescu (Tir). 3 rep. a 3! Profesionişti I. Mihail-M. Doculescu. 10 rep. a 3‘ Gh­. Popescu-M. Alexandrescu. 10 rep. a 3‘ *T Spakow-Gh. Axioti. 10 rep. a 6 Intensificarea exportului produselor petrolifere Importante hotărâri Spate in consfătuirile dela Căpitănia portului Constanţa CONSTANŢA, ■ . — In afară de consfătuirile dela Căpitănia portu­lui, reprezentanţii Societăţilor petro­lifere exportatoare s’au întrunit zi­lele trecute în gara locală. La­ a­­ceastă întrunire au luat parte d-nii: inspectori ing. St. Bucur, din partea Inspecţiei I-a Mişcare, ing. Niţu­­lescu, din partea Inspecţiei I-a Trac­ţiune, d. ing. Mocanu, şeful Staţiei de petrol, iar societăţile petrolifere au fost reprezentate prin d-nii: C. C.tinescu și Hesenbaun (­Steaua Ro­mână), Dofischick (Astra Română), R. H. Smith (Româno-Americana), C. Silion (Unirea), N. Stanciu (Con­cordia), Henoque (Columbia), A. Mă­­nescu (Redevența) și d. A. Burghard (Creditul Minier). In linii generale această consfătui­re a decis­: 1) D-nii petrolişti vor să ştie dacă Direcţia Generală a C. F. R. aprobă să se formeze garnituri de 75-80 va­­goane-cisterne. 2) Staţia Constanţa găseşte impe­rios necesar şi cât mai urgent de exe­cutat cele patru linii de garaj de minimum 500 metri lungime la Can­tonul No. 2, astfel cum s-a prevăzut­­în dosarul trimis secţiei 7 Constanţa. 3) D-nii petrolişti şi Inspectorii Bucur şi Niţulescu, cer prelungirea celor 6 linii de garaj de la staţia nouă de petrol. 4. Până la aducerea la îndeplinire a lucrărilor de prelungire notate la punctul 3, este nevoie de a se con­strui încă o linie pentru descărca­rea benzinei din 36 cisterne. 5) Societăţile şi staţia nouă de pe­trol, care nu au garaje proprii în staţia Constanţa, propun să se stu­dieze transporturile de cazane pre­date cu aceleiaşi produse şi aceleiaş firme. 6) Locomotivele ce fac manevră în staţia de petrol şi garaje pentru in­trodus şi scos garnituri să fie ali­mentate numai cu păcură. 7) Staţia Constanţa afară de per­­sonalul existent va mai avea­ în plus trei impiegaţi de mişcare care să su­pravegheze şi să însoţească toată manevra ce se execută la staţia nouă de petrol şi pe garaje. 8) . Societăţile petrolifere cer ca la înapoiere, garniturile goale să aibă aceiaş formaţie ca la sosirea lor în­cărcate în staţia Constanţa! Contractul drumurilor in discuţia comisiei Contractul de împrumut pen­tru refacerea şoselelor încheiat de casa autonomă a drumurilor cu casa suedeză a venit ori în discuţia camerei financiare şi de căi de comunicaţii. D-l I. Răducanu, ministrul co­municaţiilor a prezentat comi­siei textul contractului. D-l Marinescu (Brăila) a ri­dicat obiecţia că în al­cătuirea planului de refacere a şoselelor nu s’a ţinut seama de importan­ţa lor economică şi psihologică. Porturile dunărene Brăila şi Galaţi nu sunt legate între ele cu o şosea, după cum nu sunt legate nici de Bucureşti , sau Ba­sarabia. D-l ministru Răducanu a spus că acest contract face parte in­tegrantă din împrumut — tra­seul se poate modifica după vo­tarea legei. Comisia a admis contractul pentru drumuri precum şi con­venţia financiară succesivă care face parte din împrumut. Raportor a fost ales de deputat Pompiliu Ionițescu. _____ LOPTA Afacerea incidentelor muncitoreşti din calea Griviţei ORDONANŢA DE CLASARE A FOST GĂSITĂ ÎNTEMEIATĂ DE CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE Se ştie că familiile muncitori­lor îmb­­scaţi cu­ prilejul inci­dentelor din calea Griviţei au fă­cut opoziţie contra ordonanţei de clasare a judecătorului de In­strucţie. Camera de punere sub acu­zare a ordonat un supliment de anchetă care a fost făcută de u­­nul din membrii acestei instanţe. Eri Camera de punere s-a pro­­nunţat găsind că e întemeiată or­donanţa de clasare dată de ju­decătorul de instrucţie întrucât nici la prima şi nici la ultima an­chetă nu s’a putut descoperi asa­sinii lui Crăciun și Schirott. Arestarea unui mare industriaş GALAŢI, 20. — Am anunţat ori in­cendiul care a consumat în docurs o mare cantitate de cherestea, proprie­tatea cunoscutului industriaş Steu­­erman. Cercetările pentru stabilirea cau­zelor incendiului au continuat în tot cursul zilei de eri şi astă noapte. Existând bănuială că focul a fost pus, magistratul instructor a lansat mandat de arestare împotriva d-lui Steuerman, care e preşedinte al sin­dicatului exportatorilor de cereale, vice-preşedinte al Camerei de comerţ şi preşedinte al comunităţii israelite din localitate. Arestarea d-lui Steuerman a pro­dus senzaţie în toate cercurile! La ora 4 jumătate mandatul de a­­restare a venit spre confirmare în­­naintea tribunalului. După o scurtă deliberare tribuna­­lul a infirmat mandatul. Parchetul a făcut apel. La interogatoriul luat, d. Steuer­man a arătat că cheresteaua distru­să de foc are o valoare de 32 mii. lei, dar că două-treimi din această cantitate nu aparţinea­ d-sale. Marfa era asigurtă pentru suma de 15.000 lire sterline şi era gajată la Banca comercială română pentru 12 mili­oane lei. „Monitorul Oficial“ în­casează taxe arbitrare Trăim în plină criză financiară şi economică. Contribuabilii abia dacă mai pot face faţă impozitelor de tot felul şi a taxelor comunale. Contri­buabilii cari, însă, au nenorocirea să vie în concrct cu instanţele judiciare în chestiuni de urmăriri de venituri hipoteci, etc. sunt pur şi simplu des­­brăcaţi prin felul cum se percep ta­xele fiscale şi cele în legătură cu publicarea diverselor acte în legă­tură cu urmărirea. Luăm numai o latură a acestei chestiuni. E vorba de „Monitorul Oficial“ care acum a devenit regia autonomă. Cu alte cuvinte este o instituţie co­mercială, care ar trebui condusă pe alte baze decât cele obişnuite în bi­rourile administraţiei de stat. Ceea ce se petrece însă cu administraţia a­­cestei instituţiuni este un adevărat scandal. Deşi există un tarif publi­cat, totuşi se încasează pentru publi­caţiile cu cuvântul, diferenţa peste tariful oficial, în adevăr revoltătoare. Astfel dacă o publicaţie are spre exemplu 345 cuvinte după tariful o­­f­icial ar trebui să coste 1380 lei. In locul acestui tarif, administra­ţia încasează de multe ori şi peste 2000 lei. Aceste diferenţe însă, pe lângă că sunt arbitrare ,dar aduc o împovă­rare enormă atât creditorului urmă­ritor cât şi debitorului urmărit. Acum, când greutăţile de tot felul apasă pe umerii tuturor, e timpul ca conducerea „Monitorului Oficial“ să dea dovadă de o înţelegere a greu­tăţilor generale, să-şi revizuiască ta­rifele prea scumpe şi să înceteze cu încărcările sup­rat­ari­fare. INFORMAŢII După cum am anunţat, în şedinţa extraordinară de ori a Consiliului de administraţie C. F. R., s’a luat act de demisia d-lui ing. St. Preto­rian dela preşidenţia consiliului şi s’a hotărât ca Marţi să se ţină o nouă şedinţă pentru a fi proclamat un nou preşedinte în persoana d-lui general H­. Ionescu, actualul direc­tor general al C. F. R. Am precizat în reportajul nostru de ori că această proclamare se va face fără a mai fi revoie de modifi­carea actualei legi de organizare a Regiei autonome C. F. R. Ploeşti Doctorul IN­SEGAL De la Facultatea din Viena Specializat la Clinicele din Paris şi Berlin Boale Interne şi de Copii Raze şi Electroterapie Str. Municipalităţei, 6 (In dosul Pompieriei) Adunarea generală a comitetu­lui şcolar a liceului „Spiru Haret‘‘ va avea loc mâine Duminică orele l1 a. m. în localul liceului din str. Italiană No. 31. Părinţii, tutorii sau corespon­denţii legali sunt rugaţi a lua parte. Fiind a doua convocare, aduna­rea se va ţine cu orice număr de membri. Conferinţa ce urma să o ţină d-l ministru Mihai Popovici, mâine Duminecă la Institutul Social Ro­mân (Aula Fundaţiei Universitare Carol I), se amână pentru o dată ce se va anunţa la timp. „Asociaţia foştilor elevi şi a pro­fesorilor liceului Spiru Haret” a­­nunţă că ţine Duminecă 22 Martie la orele 4 p. m., în localul tbc. „Spi­ru Haret” adunarea sa generală ca­re va avea loc cu orice număr de membri. Pot lua parte şi foşti elevi care nu sunt încă membri ai Asociaţiei D. ing. Mihail Manoilescu, a insti­tuit un premiu pentru cele mai bune cărţi originale româneşti de pregă­tire profesională a lucrătorilor in­dustriali. Acest premiu a fost acordat pentru anul 1930, de către Consiliul profe­soral al şcoalei politechnice din Bu­cureşti d-lui ing. I. P. Condiescu pen­tru activitatea d-sale ca fondator şi conducător al „Revistei Industriale“ şi ca autor a numeroase publicaţii technice de popularizare, iar pentru anul 1931 d-lui C. I. Petrovici pentru lucrarea d-sale „Technologia ţesă­toriei. Miercuri 25 Martie c., ora 10,30 dimineaţa, va fi adunarea genera­­lă anuală a membrilor Centralei Caselor Naţionale când li se va prezenta darea de seamă a activi­tăţii pe arţul expirat, bugetul pe acest an şi proecte pentru viitor. Adunarea va avea loc la sediul instituţiunii: Calea Victoriei 52' (Hotel English). Membrii sunt invitaţi a parti­cipa. Lucrări mari şi mici Asasinul contelui Tisza cere să fie pus în libertate El se află întemniţat în faimoasa închisoare din Seghedin BUDAPESTA. — Acum 12 ani a­tent la faptul că după noul codice, fost condamnat de către Tribunalul pedeapsa cea mai mare militar din Budapesta ,fostul stegar din armata austro-ungară, Tibor Sztanykovsky, la 17 ani închisoare grea, pentru participare la atentatul împotriva fostului prim ministru contele Tisza. In anul 1922 Tibor Sztanykovsky a fost transportat în faimoasa închisoare din Seghedin, care e considerată ca cea mai sigură şi cea mai aspră închisoare din Un­garia. De la întemniţare, Tibor s-a străduit în mai multe rânduri ca să se revizuiască procesul său, decla­rând că mărturisirile ce le-a făcut înainte i-au fost smulse prin vio­lenţe. Cererea lui a fost până în pre­zent mereu respinsă. De câtva timp a intrat în Ungaria în vigoare un nou cod penal militar, care a înlo­cuit vechea legislaţie ce datează în fond încă din timpurile Măriei Te­resa, exceptând adiţiunile şi preve­derile noui, cari au fost impuse de spiritul timpului şi progresul tech­­­nicei. Sztanykovsky se referă în ore a fost sta­bilită la 15 ani, în timp ce el a fost condamnat la 17 ani. In afară de a­­ceasta respinge câteva constatări ale tribunalului militar, afirmând că n’a fost un atentator angajat cu bani, deoarece persoana care să-l fi fost angajat nu a fost deloc găsită și nici nu există. Cere de aceia o eliberare condiţionată, deoarece după noul codice tot îşi termină definitiv pe­deapsa la 1934. Având în vedere noua stare juri­dică, precum şi faptul că Sztanykov­sky s-a îmbolnăvit în închisoare de tuberculoză, nu este exclus că Curtea militară de Apel se va ocupa din nou cu chestiunea lui Sztanykovsky. Este necesar a se observa că adevă­ratul asasin al contelui Tisza, adică militarul care a tras cu o armă asu­pra lui Tisza omorându-l, ar fi după toate indicaţiunile un oarecare Josif Kovacs, care n’a căzut în mâinile justiţiei maghiare şi se află în pre­zent în America de Sud. ■qpi ii i^n iu înfăptuitor, compozitorul Gh. Dima Precum în literatură nu putem înconjura pe Alexandri, Eminescu, Creangă şi Caragiale, în pictură pe Aman, Grigorescu şi Luchian tot aşa în muzică orice român ar trebui să cunoască numele şi opera lui Muzicescu, Kiriac şi Dima. Ei sunt pentru muzica românească stâlpii de granit cari susţin edificiul cultu­­rei muzicale de azi; ei întruchie­ază în generoasa lor existenţă istoria muzicei româneşti aproape întreagă. Va trebui să vină în curând ci­neva, care să fixeze pentru totdea­una aportul cultural al acestor mari figuri dispă­rte, studiu foarte inte­resant, dată fiind simultaneitatea activităţii lor în trei provincii deo­­sebite, caracteristica mediului în care au trăit, cât şi influenţele stu­diilor ce au avut, asupra creaţiilor atât de diferite ca inspiraţie, stil şi formă. Ne permitem azi, când din truda plină de pietate a d-nei Maria Gh. Dima, cele mai importante lucrări ale compozitorului au apărut pe piaţă, — unele editate pentru prima oară, — să deschidem drum cercetă­torilor mai autorizaţi, prin o căldu­roasă apreciere a acestui mare com­pozitor, ale cărui lucrări de artă superioară, — unice în felul lor în literatura muzicală românească — merită să fie lectura zilnică pentru toţi cari vor să-şi facă o educaţie muzicală serioasă. Trebue să mărturisim fără jenă că saltul, de la meterhaneana, cim­poiul, maiul şi of-urile muzicei ro­mâneşti de eri la sonorităţile ultra rafinate şi muzica atonală preferată de tinerii noştri compozitori de azi, nu e un fenomen normal. Există aici o lacună primejdioasă, dăună­toare culturei noastre. Şi aici inter­vine ca o adevărată binefacere crea­ţiunile lui Gh. Dima, cari sunt ca fond şi formă clasico-romantice în cel mai strict înţeles al cuvântului, umplând astfel un gol imens. Toţi iubitorii de muzică, rămaşi dezorientaţi, — cum e şi fatal să fie, — în faţa muzicei moderne româ­neşti, vor găsi în compoziţiile lui Gh. Dima ecoul exact al sensibilităţilor, frază melodică nobilă, nealterată­ de artificialitate, sănătatea robustă a inspiraţiei susţinută de reţeaua so­lidă şi logică a armoniei şi contra­punctului clasic. Aici este aportul specific important în creaţia lui Gh. Dima şi care îi face o situaţie aparte şi cu o treaptă mai sus faţă de con­temporanii săi, soliditate infailibilă a pregătirei sale technice care îi dă posibilitatea să rezolve orice pro­blemă, cu siguranţa iniţiatului, a­­lungând din operele sale acel dilet­tantism, atât de periculos pentru un popor ca al nostru, la care inspiraţia nu merge totdeauna mână în mână cu cunoaşterea meşteşugului şi su­veranitatea bunului gust, Dima e ceia ce se chiamă un com­pozitor cult, adică un adânc cunos­cător al tainelor meseriei sale; şi toate lucrările sale au acel ceva inex­primabil al justeţei, proporţiei şi frumosului, fără de care orice inspi­raţie, cât de genială, rămâne un fragment, o improvizaţie, o dibuire. Gh. Dima mai e, până azi, cel mai fecund compozitor român, cu o pro­digioasă creaţie, — aproape în în­tregime necunoscută iubitorilor de muzică din regatul vechiu, — echi­valând cu o comoară ascunsă, pe care avem datoria s-o desgropăm şi să stăruim pentru răspândirea ei în cele mai largi cercuri. Compoziţiile lui Gh. Dima nu sunt uşoare. Ele cer atât solistului, cât şi ansamblului coral o cultură mu­zicală superioară capabilă de efor­turi serioase. Armonia e bogată şi u­­neori cu îndrăzneţe modulări. Inspi­raţia sa mobilă fuge de orice efect eftin şi se menţine la nivelul artei apusene. Şi ca să terminăm aceste prea scurte şi neîndestulătoare aprecieri informative, cităm din revista mu­zicală din Leipzig: „Neue Zeitschrift für Musik” anul 1889, cu prilejul a­­pariţiei primelor lieduri ale lui Gh. Dima,­­ următoarele: „G. Dima este un talent. El are un simţ fin pentru psichologia cântări­lor pe care le compune şi pe care le modifică după individualitatea sa. Individualitatea sa e românească cu lovită cultura sa germană. Din punc­tul acesta de vedere trebue judecat Dima c­a compozitor. Iii a învăţat mult şi ştie foarte bine să se ser­vească de această învăţătură. El creiază din adâncul firei sale dar totodată legat de caracteristicul pro­priu elementului românesc”. ANA VOILEANU-NICOARĂ O operă muzicală ro­mânească la Radio Astă seară, la orele 9, postul de Radio­ Bucureşti, emite o operă mu­zicală românească, a cărei reprezen­taţie pe scena Operei din Sofia am anunţat-o mai de mult. Este vorba despre „Un coif de de rain” (Le Paradis de Montmar­tre), comedie bufă în trei acte, da­torită compozitorului Ion V. Borgo­­van, unul din numele afirmate ale tinerii şcoli româneşti. Lucrarea va fi interpretată, la spectacolul de e­­misiune radiofonică de d-nele Fio­­rica Filimon, V. Costescu-Duca şi d-nii V. Rabega şi Oprişan, de la O­­pera Română. Conducerea muzicală o are d. Theodor Rogalski, iar regia d. Haig Artérian. Autorul va rosti o scurtă conferin­ţă explicativă. Concertul de mâine al „Filarmonicei“ Concertul simfonic de Duminica viitoare va fi dirijat de maestrul George Georgescu şi va avea ca so­list pe tânărul pianist polonez Leo­pold Muenzer, pe care publicul şi presa bucureşteană l-au primit în mod atât de călduros cu ocazia de­­butului său. Muenzer va executa, acompaniat de orchestră, concertul de Chopin, acela­ cu care acuma trei ani la Varşovia a triumfat în concursul de interpretare al celui mai mare compozitor polonez. De altfel şi pu­blicul nostru şi-a putut da seama — din „mazurka“ de Chopin acor­dată Duminica trecută ca supli­­ment —­­de cât de profund înţelege şi simte acest pianist pe genialul său confaţional. Restul programului, dirijat de maestrul Georgescu, cuprinde poe­mul simfonic „Don Juan“ de Ri­chard Strauss şi simfonia a patra de Brahms. Expoziţie de higienă In fiecare Duminică de la orele 9-12 şi 3-9, se poate vizita Expoziţia de Igienă de pe lângă Institutul de Igienă şi Sănătate publică (prof. Dr. Mezincescu) din Î.Valul Facultăţii de Medicină, b-dul Regele Carol II, No. 8 (fost b-dul Independenţei) prin intrarea principală. Duminică 22 Martie se va repre­zenta şi filmul Expoziţiei Interna­ţionale de Igienă de la Dresda. Cărţi noul D. V. Barnoschi a făcut să apară recent un volum de schiţe intitulat: Ahileion-Nudist-Palace. Sunt im­presiile unui scriitor de talent trăite în tren, autobuz, hotel. Voi­a­­nul are 270 de pagini şi a fost tipărit în editura „Cultura Ro­­mânească“. Conferinţe Cercul de studii al Asociaţiei Re­mizierilor oficiali anunţă a 3-a con­ferinţă, care va avea loc: Duminică 22 Martie a. c. ora 10% a. m., în sa­lonul Camerei de comerţ şi indus­trie str. Bursei 4. D. Jean Bart va vorbi despre: Aspecte din viaţa şi Bursa Americană. Intrarea liberă. . , , Secţiunea Sionistă,, EMM­AH’, a­­duce la cunoştinţă, că astăseară ora 9 seara, are loc în sala de lectură din str. Carol 81, conferinţa d-lui Dr. S. Zalman, despre: Fraţii Tha­­rand (Umbra Crucii). (Aspecte din „Evreul în litera­tură). Expoziţii Expoziţia de pictură a d-nei Ma­ria Ionescu-Bacaloglu de la Ateneul Român se închide Duminică 29 Mar­tie. Concerte RECITALUL PIANISTULUI GEORGE CIOLAC Tânăr absolvent al Conservatoru­lui din Bucureşti, format apoi la şcoala lui Alfred Cortot, d-l George Ciolac a apărut aseară, în Sala Ate­neului, pentru prima oară în faţa publicului, într’un recital propriu. Un program de cea mai complec­tă simetrie pianistică şi stilistică a îngăduit tânărului muzician să-şi desfăşure o perfectă formaţie artis­tică, o concepţie superioară a in­terpretării şi o technică amplă şi diversă, care au imprimat fiecărei execuţiuni un accent personal de sensibilizare, început în semnele mari şi domi­nan­te ale Chaconei de Bach-Busoni, în care stilizarea temelor a atins o fineţă serafică, concertul ne-a oferit o frumoasă execuţie a Pastoralei de Scarlatti, o interesantă cizelare a Sonatei de Glazunov, în sfârşit Fan­tezia de Chopin evocatoare a unuia din primele succese, pline de făgă­­duinţi ale pianistului, Ciolac încă pe băncile şcoalei­ trei admirabile Ecossaise, redate cu un burlesc con­ţinut. Dacă Scherzo în mi major tot de Chopin a fost lipsit, din cauza verocităţii şi­ a unei nervozităţi ne­stăpânite, de elementul esenţial te­matic, de cantilenă, care nu tre­buie să fie neglijat, în schimb To­ccata de Enescu, lucrare de domi­nantă însemnătate în opera de crea­­ţiune a maestrului nostru, Reflets dans Veau de Debussy şi Navarra de Albeniz (precum şi un supli­ment­ — Seguidillas — al celui din urmă, s’au bucurat de o interpreta­re dusă la maxime posibilităţi de subtilizare, de colorit şi de emo­­ţiune. O inovaţie simpatică a fost redac­tarea neobişnuită la noi a textului programului, unui recital, cu note ex­plicative, inteligent spicuite din ma­terialul de critică muzicală. Un recital întru toate preţios ca­re ne impune datoria să înscriem încă un nume fecundant în m­odul — atât de anemic susţinut — al virtuozilor români. Căci George Ciolac este mai mult decât un mu­zician care poate reţine atenţiunea unei clipe: este un artist care-şi va croi drum, bogat în daruri origina­le. Ii trebuieşte, însă, forţa stăpâ­­nitoare a temperamentului. Forţa de a insufla emoţii auditoriului o posedă din plin. M. GRINDEA Fii lui Mathusalem Care este omul cel mai bătrân din lume? Se pare că un turc care lo­cuieşte în Sidon şi ar avea 170 ani, în aceiaşi regiune mai trăieşte un bătrân care ar fi contimporanul lui Napoleon. Printre recordurile celebre în­­a­cest domeniu, trebuie să semnalăm pe un ţăran din comitatul Throp­­shire, mort în anul 1635, în vârstă de 153 ani, un Irlandez, Williapj­­, Beeley, mort în 1774 la vârsta de­­ 130 ani. Fără a vorbi despre un a­­nume Thomas Carr, care a bătut toate recordurile cu vârsta de 207, ani. Intr’o vreme când starea civilă era supusă unei apreciări benevole se poate crede că s’au comis și multe erori. Dar, In definitiv, vârsta nu este mai mult o chestiune de „valoare decât o chestiune de ani? Un dineu de 1.000.000 dolari Toată America a vorbit despre a­­ceasta. E vorba despre debutul, îtl lume al răpitoarei Miss Helen Po­­herty și suma colosală consacrată sărbătoririi acestui eveniment mon­den. Ori, în timp ce invitaţii, în nu­măr de o mie, dansau în saloanele­ răsunătoare de orchestre, îşi eta­ lau eleganţa şi absorbiau un dineu, un supeu şi un dejun de dimineaţă, o coadă de înfometaţi se formase în strada pentru a cere o pomană cât de modestă. Un milion de dolari pentru un dineu, se scandalizase unii, când sute de mii de finne omeneşti mor de foame. In fruntea celor cari protestau, figura şi senatorul Morios din­­Ne­braska, exasperat până la furie. Excelentă metodă pentru a face să circule banii şi a fi dat, apoi, la săraci, au replicat alţii. Şi cele două şcoli, luând o atitu­dine de economişti, au început să se lanseze în argumente polemice, să dea ca exemplu, unul pe Qua­kers cu virtuţi simpliste, ceilalţi pe Romani, cu risipa lor nebună. Aceste discursuri însă, împiedică oare pe bogătaşi să danseze şi pe flămânzi să facă, desnădăjduiţi, coadă? Spectacolele zilei Aida. — seara: Cocoşul Opera Română.­­ Teatru­l­ Naţional, negru. Teatrul Regina Maria. — seara: To­paze. Teatrul Ventura. — seara: Aminti­te. Teatrul Majestic. — Der griner Ian­kale cu artistul american Iacob Rechtzelt. CINEMATOGRAFE Capitol. — Alraune (Mătrăguna) cu Brigite Helm, Basserman, Goetzke. Regal. — Cântecul dragostei, vor­bit şi cântat în limba franceză cu cântat cu Henny Porten. Jean Angelo şi Dolly Davis. Com­­­plectări. Fem­­ina. — Any, Any ce dulce eşti cu Any Ondra. Roxy. — Dragoste cu sila, vorbit şi Trianon. — Ihre Majestät die Liebe cu Käthe von Nagy şi Lederer, co­medie cântată şi vorbită. Select. — Plăcerea iubirii, vorbit şi cântat în limba franceză cu Vic­tor Boucher. Complectare Jormatul sonor Fox. Bulevard Palace. — Prinţesa Carna­valului, operetă de Emerich Kal­man. Complectare Jurnalul Fox. Corso. — Regele Jazzului cu Paul Wi­­vem­an. Vox. — David Golder. Edison A. R. P. A. — învingătorul aerului (pisărea albă) cu Nunge­­ser şi o comedie şi artişti. Rex. — îngerul Albastru, cu Emil Janings şi Marlene Dietrich, so­nor. Gloria. — două filme: îngerul străzii cu Jeanette Gay­nor şi opereta în culori naturale „Nanette”. Facla. — Monte-Carlo cu Janette Mac­Donald şi Jak Buckman, so­nor, vorbit şi cântat şi revista A la fonté, cu Tuchi Eremia A. R. P. A. Edison. — Detectivul improvizat cu Hari Carey, o co­medie şi trupa Georgescu-Iaşi. Sala Franklin, Nina Petrovna, Sala Episcopiei: Lucreţia Borgue, Terra. — Film sonor premieră: Legiunea condamnaţilor cu Garry, Cooper şi o comedie cu Stan şi Bran. Artişti. Model. — Banditul cu Rod la Ro­que şi trupa d’Ayol. Cercul Subofiţerilor. — Trei şi toate goale şi o comedie. Jupiter. — In al 7-lea cer şi trupa­ rusă „Liliacul din Moscova ve­che”, în genul „Pasărei albastre”. Preţuri obişnuite. Marconi. — Nebuniile tinereţii cu Liane Haid, vorbit şi cântat şi trupa de reviste Nicu Burmaz. Volta-Buzeşti. — El sau Eu cu Har­ry Piei. Maria. — Banditul cu Rod­­a Ro­que, Loupe Velez, un jurnal şi trupa D'Ayol. Obor. — Rapsodia ungară. Filantropia. — Şampionul Dragostei cu William Haines, Joan Graw­­ford . Omnia. — Masca de Her cu Doglas Fairbanks şi comppiectare. Triumf. — Arena însângerată cu Rudolf Valentino şi Misterul Casa cu Stafii şi o comedie şi ar­tişti.

Next