Lupta, martie 1931 (Anul 10, nr. 2794-2819)
1931-03-22 / nr. 2812
Paguisa 2-a Institutul de Credit ipotecar tranzitoriu Societate Anonimă București III. Str. Robert de Fiere No. 2 înştiinţare Se aduce la cunoştiinţa persoanelor interesate că cererile prezentate Institului prin mijlocirea intermediarilor de orice fel, nu vor fi luate în considerare. Această dispoziţie a fost luată, pentru a evita solicitatorilor cheltuieli inutile de onorarii, spese, comisioane de orice fel, etc., prin nimic justificate. Cererile vor fi adresate direct Institutului de către însăși persoanele interesate, fie prin prezentare personală, fie printr’un mandatar autorizat cu procură legalizată, fie în sfârșit prin trimiterea cererii cu poșta. In afară de taxele prevăzute prin regulamentul Institutului ,aprobate de consiliu, necesare petru facerea expertizei imobilului ipotecat și efectuarea studiului juridic al actelor, nici o altă cheltuială nu trebue să cadă în sarcina solicitatorilor. Secretariatul Institutului stă la dispoziţia tuturor persoanelor interesate, pentru a le da prin viu grai ori prin corespondenţă, orice informaţiuni referitoare la cererea ce ar urma să fie introdusă, ori la stadiul în care s’ar afla o cerere deja introdusă, precum şi sfaturile necesare pentru ca acele cereri să poată fi soluționate în cel mai scurt termen. DIRECŢIUNEA Din tot ce mi- ai spus, deduc că eşti foarte mulţumit de excelentele lame de ras DIAMOND“! DOAMNELOR Portap Pălării elegante numai de la mode LIZETTE Lipscani 100 (etaj) (Vis-a-vis de Biserica Sfânta Gheorghe) .... Ultimele creaţiuni străine------- PREŢURI CONVENABILE Telefon 352/11 A apărut talo. 12 GAZETA MEDICALĂ Director: Dr. G. D. Ionăsescu Cu următorul sumar: O. prof. dr. Danielopol despre tratamentul chirugical al anginei de piept Higiena femeei gravide Operaţii cu bisturiul electric Alăptarea copiilor la sân lol Cosa sulfaţiuni medicale gratuite Coşii de pe faţă- Grefologia - Sersale O boală de piele provocată de spini şi mărăcini Un mire de 85 de ani şi o mireasă de 75 ani Intre geniu şi alcool (Viaţa scriitorului Hoffman) Vreţi să trăiţi 100 de ani ? De ce albeşte şi cade părul? Razele X în armata elveţiană De ce există prostituate Culturale — Sport — Căminul Redacţia şi Administraţia Bucureşti, Strada Doamnei No. 27 Lei 7 Lei 7 DURERILE de cap, nevralgii, gripă reumatism se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu-Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. VIŢE ALTOITE Portaltoi şi butaşi cu rădăcini livrează din soiurile cele mai cunoscute, în calitate cea mai bună garantat soiuri autentice Fr. CASPAR! - Mediași catalog gratuit SPECIALITATE „NEUBURGER“ ült Domnişoară germană predă lecţii dimineaţa a se adresa 72 General Berthelot tarată rinichii Continuarea din pagina I expune decât la un sacrificiu eventual de 10 la sută. E limpede ce au Sovietele de câştigat dintr’o asemenea combinaţie şi ce beneficii îi aşteaptă pe industriaşii cari vor beneficia de nişte comenzi garantate într’un mod atât de generos, însă mai mult decât orice se vede riscul la care se expune întreaga naţiune germană. O observaţiune se impune: Germania are, ea însăşi, mare nevoie de credite externe şi ar fi din parteae o naivitate enormă să i le acordăm pentru a-i îngădui să asigure credite, pe termen lung Rusiei sovietice, finanţând în chipul acesta, în mod indirect executarea faimosului plan quinquenal care nu poate fi decât o formidabilă maşină de razboiu împotriva activităţii economice şi a prosperităţii celorlalte naţiuni. Ruşii, de altfel, pretind să dicteze condiţiile lor. Astfel, organul comerţului şi industriei sovietice vorbeşte despre o colaborare ruso-germană de lungă durată, deoarece Sovietele nu vor să audă de transacţii de ocazie, ci de o organizaţie a comerţului extern, având baze solide, ar fi, deci, vorba despre o cooperare germano-rusă quinginală, cu credit pe termen lung, în folosul Sovietelor şi suprimarea tarifelor speciale care se aplică, actualmente, comenzilor ruseşti. O asemenea formulă nelinişteşte Berlinul, căci agenţia Wolff a indicat imediat că, dacă ideea de a încheia acorduri pentru un anumit număr de ani între Germania şi Rusia a fost bine chibzuită în cursul tratativelor între Soviete şi delegaţii germani, în schimb o colaborare pe o perioadă mai îndelungată ar avea urmări cu neputinţă de prevăzut. îşi va recăpăta, Berlinul, în cele din urmă bunul simţ? îşi va da seama că, eliminând înşelătoria pe care o constituie sistemul comenzilor cu credite pe termen lung, garantate de guvernul Reichului, producţia germană va fi cea dintâiu care să se vadă primejdios atinsă în clipa când executarea planului quinquenal, datorită furniturilor germane şi americane, va fi înzestratăniunea sovietică cu un utilaj al cărui randament va permite, din plin, să inunde pieţele lumii întregi cu produse ruseşti, obţinute prin metode de lucru pe care nu le-ar putea tolera nici o ţară civilizată? Lucrul nu e sigur. Pasiunea politică îi orbeşte pe anumiţi germani şi e straniu, de pildă, să vedem cum organele sindicatelor creştine afirmă că, cu toată primejdia bolşevică, cu toată propaganda revoluţionară a Moscovei, cu toate persecuţiunile religioase din Rusia, ar fi absurd, atunci când Uniunea sovietică a reluat ostilitatea tradiţională a Rusiei împotriva Poloniei să se favorizeze restabilirea legăturilor amicale între Moscova şi Varşovia, refuzând a se reînoi acordul germano rusesc. Faptul acesta ne dă o stranie idee asupra aspectului sub care se priveşte, de cealaltă parte a Rinului, problema relatiunilor cu Sovietele. Fraudele dela pescăriile statului din Brăila CEREREA DE ELIBERARE A DE. FRAUDATORULUI TOMESCU A FOST RESPINSA GALATI. 20. — Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea de apel a respins azi cererea de eliberare făcută de Anghel Tomescu, autorul fraudelor de la pescăriile statului din Brăila. Instrucţia fraudelor continuă. Şi nu sunt excluse şi alte arestări. Box Iată programul galeide astă seară: !Amatori Gh. Râpeanu (Tir)-Nic. Stamate (S. C. R.). 3 rep. a 3‘ Val. Bunea (C. P. R.)-P. Ionescu (S. G. R.). 3 rep. a 3‘ I. Enoiu (C. P. R.)-M. Marinescu (Tir). 3 rep. a 3! Profesionişti I. Mihail-M. Doculescu. 10 rep. a 3‘ Gh. Popescu-M. Alexandrescu. 10 rep. a 3‘ *T Spakow-Gh. Axioti. 10 rep. a 6 Intensificarea exportului produselor petrolifere Importante hotărâri Spate in consfătuirile dela Căpitănia portului Constanţa CONSTANŢA, ■ . — In afară de consfătuirile dela Căpitănia portului, reprezentanţii Societăţilor petrolifere exportatoare s’au întrunit zilele trecute în gara locală. La această întrunire au luat parte d-nii: inspectori ing. St. Bucur, din partea Inspecţiei I-a Mişcare, ing. Niţulescu, din partea Inspecţiei I-a Tracţiune, d. ing. Mocanu, şeful Staţiei de petrol, iar societăţile petrolifere au fost reprezentate prin d-nii: C. C.tinescu și Hesenbaun (Steaua Română), Dofischick (Astra Română), R. H. Smith (Româno-Americana), C. Silion (Unirea), N. Stanciu (Concordia), Henoque (Columbia), A. Mănescu (Redevența) și d. A. Burghard (Creditul Minier). In linii generale această consfătuire a decis: 1) D-nii petrolişti vor să ştie dacă Direcţia Generală a C. F. R. aprobă să se formeze garnituri de 75-80 vagoane-cisterne. 2) Staţia Constanţa găseşte imperios necesar şi cât mai urgent de executat cele patru linii de garaj de minimum 500 metri lungime la Cantonul No. 2, astfel cum s-a prevăzutîn dosarul trimis secţiei 7 Constanţa. 3) D-nii petrolişti şi Inspectorii Bucur şi Niţulescu, cer prelungirea celor 6 linii de garaj de la staţia nouă de petrol. 4. Până la aducerea la îndeplinire a lucrărilor de prelungire notate la punctul 3, este nevoie de a se construi încă o linie pentru descărcarea benzinei din 36 cisterne. 5) Societăţile şi staţia nouă de petrol, care nu au garaje proprii în staţia Constanţa, propun să se studieze transporturile de cazane predate cu aceleiaşi produse şi aceleiaş firme. 6) Locomotivele ce fac manevră în staţia de petrol şi garaje pentru introdus şi scos garnituri să fie alimentate numai cu păcură. 7) Staţia Constanţa afară de personalul existent va mai avea în plus trei impiegaţi de mişcare care să supravegheze şi să însoţească toată manevra ce se execută la staţia nouă de petrol şi pe garaje. 8) . Societăţile petrolifere cer ca la înapoiere, garniturile goale să aibă aceiaş formaţie ca la sosirea lor încărcate în staţia Constanţa! Contractul drumurilor in discuţia comisiei Contractul de împrumut pentru refacerea şoselelor încheiat de casa autonomă a drumurilor cu casa suedeză a venit ori în discuţia camerei financiare şi de căi de comunicaţii. D-l I. Răducanu, ministrul comunicaţiilor a prezentat comisiei textul contractului. D-l Marinescu (Brăila) a ridicat obiecţia că în alcătuirea planului de refacere a şoselelor nu s’a ţinut seama de importanţa lor economică şi psihologică. Porturile dunărene Brăila şi Galaţi nu sunt legate între ele cu o şosea, după cum nu sunt legate nici de Bucureşti , sau Basarabia. D-l ministru Răducanu a spus că acest contract face parte integrantă din împrumut — traseul se poate modifica după votarea legei. Comisia a admis contractul pentru drumuri precum şi convenţia financiară succesivă care face parte din împrumut. Raportor a fost ales de deputat Pompiliu Ionițescu. _____ LOPTA Afacerea incidentelor muncitoreşti din calea Griviţei ORDONANŢA DE CLASARE A FOST GĂSITĂ ÎNTEMEIATĂ DE CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE Se ştie că familiile muncitorilor îmbscaţi cu prilejul incidentelor din calea Griviţei au făcut opoziţie contra ordonanţei de clasare a judecătorului de Instrucţie. Camera de punere sub acuzare a ordonat un supliment de anchetă care a fost făcută de unul din membrii acestei instanţe. Eri Camera de punere s-a pronunţat găsind că e întemeiată ordonanţa de clasare dată de judecătorul de instrucţie întrucât nici la prima şi nici la ultima anchetă nu s’a putut descoperi asasinii lui Crăciun și Schirott. Arestarea unui mare industriaş GALAŢI, 20. — Am anunţat ori incendiul care a consumat în docurs o mare cantitate de cherestea, proprietatea cunoscutului industriaş Steuerman. Cercetările pentru stabilirea cauzelor incendiului au continuat în tot cursul zilei de eri şi astă noapte. Existând bănuială că focul a fost pus, magistratul instructor a lansat mandat de arestare împotriva d-lui Steuerman, care e preşedinte al sindicatului exportatorilor de cereale, vice-preşedinte al Camerei de comerţ şi preşedinte al comunităţii israelite din localitate. Arestarea d-lui Steuerman a produs senzaţie în toate cercurile! La ora 4 jumătate mandatul de arestare a venit spre confirmare înnaintea tribunalului. După o scurtă deliberare tribunalul a infirmat mandatul. Parchetul a făcut apel. La interogatoriul luat, d. Steuerman a arătat că cheresteaua distrusă de foc are o valoare de 32 mii. lei, dar că două-treimi din această cantitate nu aparţinea d-sale. Marfa era asigurtă pentru suma de 15.000 lire sterline şi era gajată la Banca comercială română pentru 12 milioane lei. „Monitorul Oficial“ încasează taxe arbitrare Trăim în plină criză financiară şi economică. Contribuabilii abia dacă mai pot face faţă impozitelor de tot felul şi a taxelor comunale. Contribuabilii cari, însă, au nenorocirea să vie în concrct cu instanţele judiciare în chestiuni de urmăriri de venituri hipoteci, etc. sunt pur şi simplu desbrăcaţi prin felul cum se percep taxele fiscale şi cele în legătură cu publicarea diverselor acte în legătură cu urmărirea. Luăm numai o latură a acestei chestiuni. E vorba de „Monitorul Oficial“ care acum a devenit regia autonomă. Cu alte cuvinte este o instituţie comercială, care ar trebui condusă pe alte baze decât cele obişnuite în birourile administraţiei de stat. Ceea ce se petrece însă cu administraţia acestei instituţiuni este un adevărat scandal. Deşi există un tarif publicat, totuşi se încasează pentru publicaţiile cu cuvântul, diferenţa peste tariful oficial, în adevăr revoltătoare. Astfel dacă o publicaţie are spre exemplu 345 cuvinte după tariful oficial ar trebui să coste 1380 lei. In locul acestui tarif, administraţia încasează de multe ori şi peste 2000 lei. Aceste diferenţe însă, pe lângă că sunt arbitrare ,dar aduc o împovărare enormă atât creditorului urmăritor cât şi debitorului urmărit. Acum, când greutăţile de tot felul apasă pe umerii tuturor, e timpul ca conducerea „Monitorului Oficial“ să dea dovadă de o înţelegere a greutăţilor generale, să-şi revizuiască tarifele prea scumpe şi să înceteze cu încărcările supratarifare. INFORMAŢII După cum am anunţat, în şedinţa extraordinară de ori a Consiliului de administraţie C. F. R., s’a luat act de demisia d-lui ing. St. Pretorian dela preşidenţia consiliului şi s’a hotărât ca Marţi să se ţină o nouă şedinţă pentru a fi proclamat un nou preşedinte în persoana d-lui general H. Ionescu, actualul director general al C. F. R. Am precizat în reportajul nostru de ori că această proclamare se va face fără a mai fi revoie de modificarea actualei legi de organizare a Regiei autonome C. F. R. Ploeşti Doctorul INSEGAL De la Facultatea din Viena Specializat la Clinicele din Paris şi Berlin Boale Interne şi de Copii Raze şi Electroterapie Str. Municipalităţei, 6 (In dosul Pompieriei) Adunarea generală a comitetului şcolar a liceului „Spiru Haret‘‘ va avea loc mâine Duminică orele l1 a. m. în localul liceului din str. Italiană No. 31. Părinţii, tutorii sau corespondenţii legali sunt rugaţi a lua parte. Fiind a doua convocare, adunarea se va ţine cu orice număr de membri. Conferinţa ce urma să o ţină d-l ministru Mihai Popovici, mâine Duminecă la Institutul Social Român (Aula Fundaţiei Universitare Carol I), se amână pentru o dată ce se va anunţa la timp. „Asociaţia foştilor elevi şi a profesorilor liceului Spiru Haret” anunţă că ţine Duminecă 22 Martie la orele 4 p. m., în localul tbc. „Spiru Haret” adunarea sa generală care va avea loc cu orice număr de membri. Pot lua parte şi foşti elevi care nu sunt încă membri ai Asociaţiei D. ing. Mihail Manoilescu, a instituit un premiu pentru cele mai bune cărţi originale româneşti de pregătire profesională a lucrătorilor industriali. Acest premiu a fost acordat pentru anul 1930, de către Consiliul profesoral al şcoalei politechnice din Bucureşti d-lui ing. I. P. Condiescu pentru activitatea d-sale ca fondator şi conducător al „Revistei Industriale“ şi ca autor a numeroase publicaţii technice de popularizare, iar pentru anul 1931 d-lui C. I. Petrovici pentru lucrarea d-sale „Technologia ţesătoriei. Miercuri 25 Martie c., ora 10,30 dimineaţa, va fi adunarea generală anuală a membrilor Centralei Caselor Naţionale când li se va prezenta darea de seamă a activităţii pe arţul expirat, bugetul pe acest an şi proecte pentru viitor. Adunarea va avea loc la sediul instituţiunii: Calea Victoriei 52' (Hotel English). Membrii sunt invitaţi a participa. Lucrări mari şi mici Asasinul contelui Tisza cere să fie pus în libertate El se află întemniţat în faimoasa închisoare din Seghedin BUDAPESTA. — Acum 12 ani atent la faptul că după noul codice, fost condamnat de către Tribunalul pedeapsa cea mai mare militar din Budapesta ,fostul stegar din armata austro-ungară, Tibor Sztanykovsky, la 17 ani închisoare grea, pentru participare la atentatul împotriva fostului prim ministru contele Tisza. In anul 1922 Tibor Sztanykovsky a fost transportat în faimoasa închisoare din Seghedin, care e considerată ca cea mai sigură şi cea mai aspră închisoare din Ungaria. De la întemniţare, Tibor s-a străduit în mai multe rânduri ca să se revizuiască procesul său, declarând că mărturisirile ce le-a făcut înainte i-au fost smulse prin violenţe. Cererea lui a fost până în prezent mereu respinsă. De câtva timp a intrat în Ungaria în vigoare un nou cod penal militar, care a înlocuit vechea legislaţie ce datează în fond încă din timpurile Măriei Teresa, exceptând adiţiunile şi prevederile noui, cari au fost impuse de spiritul timpului şi progresul technicei. Sztanykovsky se referă în ore a fost stabilită la 15 ani, în timp ce el a fost condamnat la 17 ani. In afară de aceasta respinge câteva constatări ale tribunalului militar, afirmând că n’a fost un atentator angajat cu bani, deoarece persoana care să-l fi fost angajat nu a fost deloc găsită și nici nu există. Cere de aceia o eliberare condiţionată, deoarece după noul codice tot îşi termină definitiv pedeapsa la 1934. Având în vedere noua stare juridică, precum şi faptul că Sztanykovsky s-a îmbolnăvit în închisoare de tuberculoză, nu este exclus că Curtea militară de Apel se va ocupa din nou cu chestiunea lui Sztanykovsky. Este necesar a se observa că adevăratul asasin al contelui Tisza, adică militarul care a tras cu o armă asupra lui Tisza omorându-l, ar fi după toate indicaţiunile un oarecare Josif Kovacs, care n’a căzut în mâinile justiţiei maghiare şi se află în prezent în America de Sud. ■qpi ii i^n iu înfăptuitor, compozitorul Gh. Dima Precum în literatură nu putem înconjura pe Alexandri, Eminescu, Creangă şi Caragiale, în pictură pe Aman, Grigorescu şi Luchian tot aşa în muzică orice român ar trebui să cunoască numele şi opera lui Muzicescu, Kiriac şi Dima. Ei sunt pentru muzica românească stâlpii de granit cari susţin edificiul culturei muzicale de azi; ei întruchiează în generoasa lor existenţă istoria muzicei româneşti aproape întreagă. Va trebui să vină în curând cineva, care să fixeze pentru totdeauna aportul cultural al acestor mari figuri dispărte, studiu foarte interesant, dată fiind simultaneitatea activităţii lor în trei provincii deosebite, caracteristica mediului în care au trăit, cât şi influenţele studiilor ce au avut, asupra creaţiilor atât de diferite ca inspiraţie, stil şi formă. Ne permitem azi, când din truda plină de pietate a d-nei Maria Gh. Dima, cele mai importante lucrări ale compozitorului au apărut pe piaţă, — unele editate pentru prima oară, — să deschidem drum cercetătorilor mai autorizaţi, prin o călduroasă apreciere a acestui mare compozitor, ale cărui lucrări de artă superioară, — unice în felul lor în literatura muzicală românească — merită să fie lectura zilnică pentru toţi cari vor să-şi facă o educaţie muzicală serioasă. Trebue să mărturisim fără jenă că saltul, de la meterhaneana, cimpoiul, maiul şi of-urile muzicei româneşti de eri la sonorităţile ultra rafinate şi muzica atonală preferată de tinerii noştri compozitori de azi, nu e un fenomen normal. Există aici o lacună primejdioasă, dăunătoare culturei noastre. Şi aici intervine ca o adevărată binefacere creaţiunile lui Gh. Dima, cari sunt ca fond şi formă clasico-romantice în cel mai strict înţeles al cuvântului, umplând astfel un gol imens. Toţi iubitorii de muzică, rămaşi dezorientaţi, — cum e şi fatal să fie, — în faţa muzicei moderne româneşti, vor găsi în compoziţiile lui Gh. Dima ecoul exact al sensibilităţilor, frază melodică nobilă, nealterată de artificialitate, sănătatea robustă a inspiraţiei susţinută de reţeaua solidă şi logică a armoniei şi contrapunctului clasic. Aici este aportul specific important în creaţia lui Gh. Dima şi care îi face o situaţie aparte şi cu o treaptă mai sus faţă de contemporanii săi, soliditate infailibilă a pregătirei sale technice care îi dă posibilitatea să rezolve orice problemă, cu siguranţa iniţiatului, alungând din operele sale acel dilettantism, atât de periculos pentru un popor ca al nostru, la care inspiraţia nu merge totdeauna mână în mână cu cunoaşterea meşteşugului şi suveranitatea bunului gust, Dima e ceia ce se chiamă un compozitor cult, adică un adânc cunoscător al tainelor meseriei sale; şi toate lucrările sale au acel ceva inexprimabil al justeţei, proporţiei şi frumosului, fără de care orice inspiraţie, cât de genială, rămâne un fragment, o improvizaţie, o dibuire. Gh. Dima mai e, până azi, cel mai fecund compozitor român, cu o prodigioasă creaţie, — aproape în întregime necunoscută iubitorilor de muzică din regatul vechiu, — echivalând cu o comoară ascunsă, pe care avem datoria s-o desgropăm şi să stăruim pentru răspândirea ei în cele mai largi cercuri. Compoziţiile lui Gh. Dima nu sunt uşoare. Ele cer atât solistului, cât şi ansamblului coral o cultură muzicală superioară capabilă de eforturi serioase. Armonia e bogată şi uneori cu îndrăzneţe modulări. Inspiraţia sa mobilă fuge de orice efect eftin şi se menţine la nivelul artei apusene. Şi ca să terminăm aceste prea scurte şi neîndestulătoare aprecieri informative, cităm din revista muzicală din Leipzig: „Neue Zeitschrift für Musik” anul 1889, cu prilejul apariţiei primelor lieduri ale lui Gh. Dima, următoarele: „G. Dima este un talent. El are un simţ fin pentru psichologia cântărilor pe care le compune şi pe care le modifică după individualitatea sa. Individualitatea sa e românească cu lovită cultura sa germană. Din punctul acesta de vedere trebue judecat Dima ca compozitor. Iii a învăţat mult şi ştie foarte bine să se servească de această învăţătură. El creiază din adâncul firei sale dar totodată legat de caracteristicul propriu elementului românesc”. ANA VOILEANU-NICOARĂ O operă muzicală românească la Radio Astă seară, la orele 9, postul de Radio Bucureşti, emite o operă muzicală românească, a cărei reprezentaţie pe scena Operei din Sofia am anunţat-o mai de mult. Este vorba despre „Un coif de de rain” (Le Paradis de Montmartre), comedie bufă în trei acte, datorită compozitorului Ion V. Borgovan, unul din numele afirmate ale tinerii şcoli româneşti. Lucrarea va fi interpretată, la spectacolul de emisiune radiofonică de d-nele Fiorica Filimon, V. Costescu-Duca şi d-nii V. Rabega şi Oprişan, de la Opera Română. Conducerea muzicală o are d. Theodor Rogalski, iar regia d. Haig Artérian. Autorul va rosti o scurtă conferinţă explicativă. Concertul de mâine al „Filarmonicei“ Concertul simfonic de Duminica viitoare va fi dirijat de maestrul George Georgescu şi va avea ca solist pe tânărul pianist polonez Leopold Muenzer, pe care publicul şi presa bucureşteană l-au primit în mod atât de călduros cu ocazia debutului său. Muenzer va executa, acompaniat de orchestră, concertul de Chopin, acela cu care acuma trei ani la Varşovia a triumfat în concursul de interpretare al celui mai mare compozitor polonez. De altfel şi publicul nostru şi-a putut da seama — din „mazurka“ de Chopin acordată Duminica trecută ca supliment —de cât de profund înţelege şi simte acest pianist pe genialul său confaţional. Restul programului, dirijat de maestrul Georgescu, cuprinde poemul simfonic „Don Juan“ de Richard Strauss şi simfonia a patra de Brahms. Expoziţie de higienă In fiecare Duminică de la orele 9-12 şi 3-9, se poate vizita Expoziţia de Igienă de pe lângă Institutul de Igienă şi Sănătate publică (prof. Dr. Mezincescu) din Î.Valul Facultăţii de Medicină, b-dul Regele Carol II, No. 8 (fost b-dul Independenţei) prin intrarea principală. Duminică 22 Martie se va reprezenta şi filmul Expoziţiei Internaţionale de Igienă de la Dresda. Cărţi noul D. V. Barnoschi a făcut să apară recent un volum de schiţe intitulat: Ahileion-Nudist-Palace. Sunt impresiile unui scriitor de talent trăite în tren, autobuz, hotel. Voianul are 270 de pagini şi a fost tipărit în editura „Cultura Românească“. Conferinţe Cercul de studii al Asociaţiei Remizierilor oficiali anunţă a 3-a conferinţă, care va avea loc: Duminică 22 Martie a. c. ora 10% a. m., în salonul Camerei de comerţ şi industrie str. Bursei 4. D. Jean Bart va vorbi despre: Aspecte din viaţa şi Bursa Americană. Intrarea liberă. . , , Secţiunea Sionistă,, EMMAH’, aduce la cunoştinţă, că astăseară ora 9 seara, are loc în sala de lectură din str. Carol 81, conferinţa d-lui Dr. S. Zalman, despre: Fraţii Tharand (Umbra Crucii). (Aspecte din „Evreul în literatură). Expoziţii Expoziţia de pictură a d-nei Maria Ionescu-Bacaloglu de la Ateneul Român se închide Duminică 29 Martie. Concerte RECITALUL PIANISTULUI GEORGE CIOLAC Tânăr absolvent al Conservatorului din Bucureşti, format apoi la şcoala lui Alfred Cortot, d-l George Ciolac a apărut aseară, în Sala Ateneului, pentru prima oară în faţa publicului, într’un recital propriu. Un program de cea mai complectă simetrie pianistică şi stilistică a îngăduit tânărului muzician să-şi desfăşure o perfectă formaţie artistică, o concepţie superioară a interpretării şi o technică amplă şi diversă, care au imprimat fiecărei execuţiuni un accent personal de sensibilizare, început în semnele mari şi dominante ale Chaconei de Bach-Busoni, în care stilizarea temelor a atins o fineţă serafică, concertul ne-a oferit o frumoasă execuţie a Pastoralei de Scarlatti, o interesantă cizelare a Sonatei de Glazunov, în sfârşit Fantezia de Chopin evocatoare a unuia din primele succese, pline de făgăduinţi ale pianistului, Ciolac încă pe băncile şcoalei trei admirabile Ecossaise, redate cu un burlesc conţinut. Dacă Scherzo în mi major tot de Chopin a fost lipsit, din cauza verocităţii şi a unei nervozităţi nestăpânite, de elementul esenţial tematic, de cantilenă, care nu trebuie să fie neglijat, în schimb Toccata de Enescu, lucrare de dominantă însemnătate în opera de creaţiune a maestrului nostru, Reflets dans Veau de Debussy şi Navarra de Albeniz (precum şi un supliment — Seguidillas — al celui din urmă, s’au bucurat de o interpretare dusă la maxime posibilităţi de subtilizare, de colorit şi de emoţiune. O inovaţie simpatică a fost redactarea neobişnuită la noi a textului programului, unui recital, cu note explicative, inteligent spicuite din materialul de critică muzicală. Un recital întru toate preţios care ne impune datoria să înscriem încă un nume fecundant în modul — atât de anemic susţinut — al virtuozilor români. Căci George Ciolac este mai mult decât un muzician care poate reţine atenţiunea unei clipe: este un artist care-şi va croi drum, bogat în daruri originale. Ii trebuieşte, însă, forţa stăpânitoare a temperamentului. Forţa de a insufla emoţii auditoriului o posedă din plin. M. GRINDEA Fii lui Mathusalem Care este omul cel mai bătrân din lume? Se pare că un turc care locuieşte în Sidon şi ar avea 170 ani, în aceiaşi regiune mai trăieşte un bătrân care ar fi contimporanul lui Napoleon. Printre recordurile celebre înacest domeniu, trebuie să semnalăm pe un ţăran din comitatul Thropshire, mort în anul 1635, în vârstă de 153 ani, un Irlandez, Williapj, Beeley, mort în 1774 la vârsta de 130 ani. Fără a vorbi despre un anume Thomas Carr, care a bătut toate recordurile cu vârsta de 207, ani. Intr’o vreme când starea civilă era supusă unei apreciări benevole se poate crede că s’au comis și multe erori. Dar, In definitiv, vârsta nu este mai mult o chestiune de „valoare decât o chestiune de ani? Un dineu de 1.000.000 dolari Toată America a vorbit despre aceasta. E vorba despre debutul, îtl lume al răpitoarei Miss Helen Poherty și suma colosală consacrată sărbătoririi acestui eveniment monden. Ori, în timp ce invitaţii, în număr de o mie, dansau în saloanele răsunătoare de orchestre, îşi eta lau eleganţa şi absorbiau un dineu, un supeu şi un dejun de dimineaţă, o coadă de înfometaţi se formase în strada pentru a cere o pomană cât de modestă. Un milion de dolari pentru un dineu, se scandalizase unii, când sute de mii de finne omeneşti mor de foame. In fruntea celor cari protestau, figura şi senatorul Morios dinNebraska, exasperat până la furie. Excelentă metodă pentru a face să circule banii şi a fi dat, apoi, la săraci, au replicat alţii. Şi cele două şcoli, luând o atitudine de economişti, au început să se lanseze în argumente polemice, să dea ca exemplu, unul pe Quakers cu virtuţi simpliste, ceilalţi pe Romani, cu risipa lor nebună. Aceste discursuri însă, împiedică oare pe bogătaşi să danseze şi pe flămânzi să facă, desnădăjduiţi, coadă? Spectacolele zilei Aida. — seara: Cocoşul Opera Română. Teatrul Naţional, negru. Teatrul Regina Maria. — seara: Topaze. Teatrul Ventura. — seara: Amintite. Teatrul Majestic. — Der griner Iankale cu artistul american Iacob Rechtzelt. CINEMATOGRAFE Capitol. — Alraune (Mătrăguna) cu Brigite Helm, Basserman, Goetzke. Regal. — Cântecul dragostei, vorbit şi cântat în limba franceză cu cântat cu Henny Porten. Jean Angelo şi Dolly Davis. Complectări. Femina. — Any, Any ce dulce eşti cu Any Ondra. Roxy. — Dragoste cu sila, vorbit şi Trianon. — Ihre Majestät die Liebe cu Käthe von Nagy şi Lederer, comedie cântată şi vorbită. Select. — Plăcerea iubirii, vorbit şi cântat în limba franceză cu Victor Boucher. Complectare Jormatul sonor Fox. Bulevard Palace. — Prinţesa Carnavalului, operetă de Emerich Kalman. Complectare Jurnalul Fox. Corso. — Regele Jazzului cu Paul Wiveman. Vox. — David Golder. Edison A. R. P. A. — învingătorul aerului (pisărea albă) cu Nungeser şi o comedie şi artişti. Rex. — îngerul Albastru, cu Emil Janings şi Marlene Dietrich, sonor. Gloria. — două filme: îngerul străzii cu Jeanette Gaynor şi opereta în culori naturale „Nanette”. Facla. — Monte-Carlo cu Janette MacDonald şi Jak Buckman, sonor, vorbit şi cântat şi revista A la fonté, cu Tuchi Eremia A. R. P. A. Edison. — Detectivul improvizat cu Hari Carey, o comedie şi trupa Georgescu-Iaşi. Sala Franklin, Nina Petrovna, Sala Episcopiei: Lucreţia Borgue, Terra. — Film sonor premieră: Legiunea condamnaţilor cu Garry, Cooper şi o comedie cu Stan şi Bran. Artişti. Model. — Banditul cu Rod la Roque şi trupa d’Ayol. Cercul Subofiţerilor. — Trei şi toate goale şi o comedie. Jupiter. — In al 7-lea cer şi trupa rusă „Liliacul din Moscova veche”, în genul „Pasărei albastre”. Preţuri obişnuite. Marconi. — Nebuniile tinereţii cu Liane Haid, vorbit şi cântat şi trupa de reviste Nicu Burmaz. Volta-Buzeşti. — El sau Eu cu Harry Piei. Maria. — Banditul cu Roda Roque, Loupe Velez, un jurnal şi trupa D'Ayol. Obor. — Rapsodia ungară. Filantropia. — Şampionul Dragostei cu William Haines, Joan Grawford . Omnia. — Masca de Her cu Doglas Fairbanks şi comppiectare. Triumf. — Arena însângerată cu Rudolf Valentino şi Misterul Casa cu Stafii şi o comedie şi artişti.