Lupta, februarie 1932 (Anul 11, nr. 3072-3095)

1932-02-19 / nr. 3087

Ancheta de la Poliţia Capitalei Xratiba în alta parte cele ca svau petrecut eri la Cameră, unde d. de*­putat I. Mirescu a făcut o serie de destăinuiri In jurul scandalului tri* pomilor şi caselor de toleranţă din Capitală. D. N. Iorga preşedintele consi­liului, a promis in şedinţa de ani ca va orândui o anchetă spre a se sta­­bili vina inspectorului Bun­es­cu, a a­cuzat că ia mită şi patronează tri­pouril­e şi casele de toleranţă. Această anchetă a şi inceput as­tăzi. Ministerul de interne a luat măsurile de rigoare. * , Se pare că vom asista la destăi­nuiri senzaţionale ce nu vor cu­­cuprinde numai capitolul tripouri­­lor şi caselor de toleranţă, sim­t in­dicii că, de câtva timp, unii funcţioa­ri poliţieneşti fac un trafic pe o sca­ră întinsă şi cu eliberarea arestaţi­lor, fapt pentru care comisarii de poliţie s-au plâns chiar prefectului Capitalei. Afară de aceasta se cercetează şi o altă serie de învinuiri de o excep­ţională gravitate. * Miniterul de interne a cerut Sigu­ranţei generale a statului să înain­teze de urgenţă dosarul Întocmit de Siguranţa generală a statului in ju­rul scandalului triporilor şi caselor de toleranţă din Capitală. Acest do­sar n’a avut până acum nici o ur­mare practică din cauza unor inter­venţii. Probabil că faţă de gravitatea a­­cuzaţiilor, inspectorul de poliţie în­vinuit ori la Cameră va fi suspen­dat pe timpul cercetărilor. •ir ' Incidentele dela Soroca in discuţia Camerei Comunelor — O declaraţie a ministrului de externe — LONDRA­­S (Radar). — In şedinţa, de aseară a Ca­merei Comunelor, mini­strul de externe a fost în­trebat in privinţa inciden­tului dela Soroca. Din de­putat a întrebat dacă a­­cest incident nu constitu­ie o atingere a drepturi­lor prevăzute în tratatul Sir John Simon, mini­strul externelor, a rea­mintit comunicatul ofi­cial român asupra acestui incident şi a adăugat: —­iam­ cunoştinţă să se fi depus la Societatea Na­ţiunilor vreo plângere că tratatul minorităţilor ar fi fost călcat. Faptele ast­fel cum au fost raportate nu necesită un demers al guvernului britanic, în vir­tutea tratatului pentru minorităţile din România. IOAIN SIMON pentru protecţia minori­tăţilor. Restaurantele din gări se vor da fără licitaţie Pentru exploatarea restaurantelor bufetelor şi chioşcurilor de alimen­te, fruncte şi zarzavaturi din sta­ţiu­niile C. F. R., rămase libere, regia căilor ferate, a dispus să se dea soli­citatorilor prin bună Învoială fără licitaţie. Pentru concesiun­ea lor se vor pre­zenta, cereri, insolite de actele res­pective, cel mai târziu până la 24 Martie-cor. Actualii concesionari cari au în exploatare vr­eoua, din conesenitiuiiul C. F­ R­,­­ mai poate solicita alta doua. Deaserseni dispoziţia arată că ni­meni nu poate lua­ în concesiune două restauranhs, bufete sau. shies­­curi. v.a Ardelenii majoritari­­ conversiunea şi Aseară s-au întrunit la hotel Bou­levard, un număr de 30 parlamen­tari ardeleni din majoritate, pentru a■ discuta, între altele, şi problema conversiunii. A asistat la consfătuire şi d-nii miniştri Vaier Popp şi dr. Tătaru. D. Vaier Popp a arătat că situaţia guvernului este neschimbată şi nu se prevede momentan nici o criză d­e guvern. Contactul şefilor de partide cu d. Titulescu este explicabil şi depă­şeşte interesele problemelor interne de ordin politic. Privitor la conversiune, adunarea de eri nu era indicată să o trateze în numele ardelenilor majoritari, fi­ind numai un, schimb de vederi în­­tre oamenii diferitelor partide, in­clusiv minoritarii. Punctul de vedere ardelenesc — spune d. Popp — este apărarea ne­condiţionată a proectului conversi­unii. In ce priveşte finanţarea conver­siunii, aceasta este o necesitate, după cara a declarat d. Argetoianu. Salvarea creditului este o condiţie de viaţă a desvoltării noastre eco­nomice. D. Hodor a expus planul d-sale de finanţare a concesiunii, care a fost găsit acceptabil de către cei prezenţi. D. Hodor, va expune d-lui minis­tru Argetoianu acest proect. D. dr. Titus Malai, deputat de Nă­­săud, accentuiază necesitatea de­ a contribui toţi cetăţenii la opera de salvare a agriculturii» baza existen­ţei noastre ca Stat. D-sa a arătat că oligarhia capita­listă a trusturilor bancare şi indus­triale, va trebui să recunoască că a depăşit rolul ce-l avea şi va trebui să Înlesnească o salvare a păturei ţărăneşti. Au mai vorbit d-nii Simon (Cluj), dr. Tătaru şi A.'rd­ **irea. lucrările statutului per­sonalului C.F.R. a fost definitiv intocmte Datorită numai stăruinţelor d-lui general M. Ionescu, directorul gene­ral al căilor ferate,­­«misiunea insti­tuită pentru întocmirea statutului funcţionarilor ceferişti, a terminat lucrările in mod definitiv. Statutul, urmează să fie adus în discuţia consiliului de administra­ţie, în cea mai apropiată şedinţă. Odată aprobat de consiliu, proec­­tul de statut va fi înaintat d-lui Vâl­­covici ministrul comunicaţiilor . Acest statut, potrivit legii de orga­nizare a regiei autonome C. F. R., nu va mai fi supus parlamentului. Se încheie astfel o veche şi dreaptă revendicare a personalului de la dramul de fier, care aşteaptă de mult să fie satisfăcut. B­URSA 180 lei 3.06 fr. elv. la Zurich 180 lei 15.15 fr.fr. la Paris Dolari Franci belgieni Lire italiene Fr. elveţieni Cor. ceh. Mărci germane Fiorini olandezi. CURSUL MONEDELOR STRĂINE Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elveţieni Cor. cehoslovace Shilingi auttrind Mărci germane Florini olandezi 67.00— 88.00 Drahme 1.95—19.00 BURSA OFICIALA Banca Națională 4075 C. Industrial 235 Astra Română. 455, 50 Steaua Română 165 C. Miniéi* 82, 92, 93, 94, 95 I. R. D. P. 43,. 42, 41 Petrol Blok 60 S. T. B. 740 împrumut Stabilizare 53% ——-------­La noi devizele la cursuri medii, se negociază Oferit 6.59 581.00 167.20 23.35 8.72 32.776 4.98 39.90 67.80 Credit 106.50 23.25 6.64— 6.6.66 5.75­— 5.80 166.75—167.00 23.56— 24.00­­ 8.60­ 8.70 33.05— 33.20 4.93— 4.97 18.55^- 18.75 39.80— 40.00 Franci francezi Lire sterline ■ Acte de sabotaj ale extremalilor spanioli BARCELONA 18 (Rad­or). — Ne­cunoscuţi au aruncat cu dinamită două posturi electrice la Barcelona. Două fire de înaltă tensiune ■ au fost rupte. : ■ Se crede că este vorba de un act de sabotaj al unor extremişti. Făp­tuitorii au reuşit să fugă. : Guvernul e în lichidare Sforţările d-lui Argetoianu sânt zadarnice Toate partidele au luat o atitudine precisă Şedinţa de ori a comisiunii fi­nanciare a Camerei, in care parti­dele s’au pronunţat împotriva proectelor d-lui Argetoianu de fi­nanţare a conversiunii datoriilor agricole a dovedit in mod neîndo­­elnic că guvernul actual este in lichidare, încercarea de ultima oră a d-lui Argetoianu de a ara­­na iz­bucnirea crizei, am­eninţându-şi adversarii că, în cazu­l când par­tidele se vor menţine la punctele de vedere formulate în şedinţa de zri, d-sa va trece conversiunea fără finanţare lăsând pe seama succesorilor săi, rezolvarea aces­tei laturi esenţiale a problemei, nu a impresionat însă partidele din opoziţie şi nici mi le-a pus într’im impas cuimi afirmau ori guverna­mentalii. Vom adăoga că în cercurile gu­vernamentale se spunea azi că d. Argetoianu amânând finanţarea şi votând totuşi proectul conver­siunii sileşte partidele să voteze proectul d-sale. Din informaţiile pe cari le-am obţinuit in cursul d­m­i­neţii in cer­curile competente ale opoziţiei, reiese insă că situaţia este cu to­m­ altă. Este drept că partidele s­unt de­clarat toate pentru idela asanării­ datoriilor agricole. Nu este însă mai puţin adevărat că partidele au declarat însă că nu se poate vota conversiunea fără finanţare. D. Argetoianu a vozut cu o for­mulă de finanţare după nenumă­rate tribulaţii şi anume după ce partidele au rele­zat că fără finan­ţare conversiunea nu este reali­­zabilă. v....... Or, finanţarea, aşa acum,o pro­pune d. Argetoianu este şi ea con­siderată de partide ca ireaUza­zab'Ut, ■- ■■■■■■ ....... Este dea cert că partidele nu vor vota proectul d-lui Argetoia­nu nici fără formula finanţării, şi nici ca formula finanţării aşa cum a propus-o ministrul de finanţe. ★ A­u crezut deci interesant să obţinem lămuriri din partea par­tidelor cum se explică atitudinea lor. O personalitate competentă din partidul na­ţional-ţă­rănesc ne-a declarat azi dimineaţă că procedarea d-lui Argetoianu este cu totul bizară. D-sa nu a introdus formula fi­nanţării decât după ce modifica­se de două ori propriul său pro­­ect întocmit fără nici o bază fi­nanciară. Acum, când s’a demonstrat că formula d-sale de finanţare este irealizabilă, ministrul de finanţe declară că nu ,are altă soluţie şi cere partidelor soluţia. Această pretenţie este linsită de Ionică. Normal ar fi, ca d. Argetoianu recunoscând că nu-şi ooat© tre­ce proectul sa se retrasă şi să lase rezolvarea problemei con­versiune!­ne seama celor ce au fatîm­aMârănîştii afîp­­r»ă că au sul«*îa «•**. *n afară chiar He di*e­­rit“le propunem fonnula. f» I n meteoriul prezentat crin«sl»mîi speciale a con« Soluția nafiunal’tăr’ăni« s*ă nu se intemeiază insă n!ci pe un nou imnaiît, n»«i ne un împrumut for­ța* r!~! ne un împru­­"*t entern. Nalîonal-tărăeîstii nu în*'leu insă să dea ei so* h'tia celor ce sunt azi la rug**nn si se cnamponea­­ză H« nufere fără a avea srletîl neutru n«*oreme* le vital* ale tă­ti si cari n” irmăresc altceva He­er* de a-«:î nreîa o platfor­mă n~l»tîcă din '•onversiu* nea datorilor. Căci aces* ta este noimal scop de ca­­re îi urmăreşte d. Arge­­rpmnu. Acesta-i punctul de re­dare al național-țărăniş­­tilor. La liberali, situaţia nu este privită altfel. Este cert că nici liberalii nu vor da în mod­ ne chestia finanţă­rii conversiunii. Liberalii afirmă de asemenea că au soluţia financiară a con­versiunii care ar consta în re­­huHnTfitirf» r-it­ri ar ntdea fi afectate operaţiei conversiu­nii. . Pe de altă parte, un important personagiu liberal spunea azi: — .B. Argetoianu repetă­­me­reu că din partea străinătăţii nu se poate aştepta nimic. Asta pri­veşte insă numai guvernul actual. Avem convingerea că situaţia ar fi cu totul alta dacă la cârma sta­tului s'ar afla un guvern,de par­tid sau de partide,­cu autoritate în tară şi­ în străinătate. In căătoriile întreprinse in străinătate de d-nii I. G. Duca şi Dinu Brătianu, s’a ajuns la această convingere, fapt e că d. Argetoianu nu poate realiza conversiunea şi va trebui din nou să se retragă". Faţă de atitudinea dârză a o­­poziţiei, cercurile guvernamen­tale afirmă că d. Argetoianu, merge înainte cu proectul con­versiunii. Ș­i totodată, în aceste cercuri s’a răspândit azi zvonul că cota de 1 la sută anual a impozitului pe capital nu este rigidă și că d. Argetoianu ar fi dispus să con­simtă la reducerea ei până la 0,25 la sută. De asemenea nu este exclus ca să intervină și alte modificări chiar in această „ultimă” for­mulă. L. ARTEMIE ¥■ Atelierele „ADEVERUL”, Str. Constantin Miile No. 7—9—11 Azi dimineaţa au sosit în Ca­pitală, venind de la Cluj, d-nii dr. Al. Vaida Voevod şi V. V. Tillea Fruntaşii naţion­al-tărănişti au avut ori lungi consfătuiri, în pre­zenta d-lui Maniu. La orele 4 a avut loc la locu­inţa d-lui Lugoşanu o consfătui­re a fruntaşilor partidului naţio­­nal-tărănesc, aflători in Capitală. S’a examinat situaţia politică internă şi externă, in lumina ulti­melor fapte petrecute în ultimele zile. D­ .V. Titulescu a dejunat a­ amiază la d. Dinu Brătianu. D. Maniu, care avea să plece aseară la Bădăcin, a fost rugat să rămână în Capitală, Suveranul. Marele Voevod Mihai, însoţiţi de d. general Ilasievici, ma­reşalul Palatului, au plecat azi dim. în automobile la Scroviştea, unde are loc o vânătoare-D. Titulescu a avut eri întreve­deri cu d-nii Dr. Iunian, Ion Lugo­şanu şi mareşal Aver­escu. Cu d. Manu d. titulescu a avut lungi întrevederi atât la amiază cât şi seara. .... Ministerul de finanţe ne infor­mează că la 20 Februarie încep să funcţioneze comisiunile anuale de impunere. Comisiunile speciale vor înce­pe activitatea la 5 Martie. Aseară a avut loc la locuinţa d-lui Mihai Popovici un dineu ,la care au participat d-nii luliu Ma­niu, Gh. Gh. Mironescu, N. Titu­­lescu, Gabriel Puaux, ministrul Franţei, Roger Auboio­, Ion Lu­­goşianu, etc. In cercurile ministerului nostru de externe perzistă zvonul că d. Filattil va părăsi cât mai curând secretariatul general care va fi încredinţat unuia dintre cei mai activi diplomaţi. Se ştie că d. F­aliţi­a a ieşit de mult la pensie. Dr. Augustin Pacha, episcopul ro­­mano-catolic din Timişoara, a cerut ministerului instrucţiunii să­ dispu­nă ca în şcoalele de stat, de orice categorie,, cu majoritate de elevi şi învăţători (profesori) romano-cato­­lici, vacanţa Paştelui să se ţină de la 20 Martie la 3 Aprilie. Azi, la locuinţa d-lui dr. Po­povici a avut loc o întrevedere între d-nii Maniu şi Vaida. D. general de divzie, Mihail Io­­nescu, directorul general al căilor ferate, fiind suferind, este reţinut In casă. D-sa îşi va relua, se crede, ocupa­­ţiunile la direcţiunea, generală. Luni 22 c. D. Titulescu a avut ori întreve­deri cu d-nii Gr.. lunian, Ion Lugo­­şianu, mareşal Averescu, Cu d. Maniu, d. Titulescu a a­­vut lungi întrevederi atât ori la a­­miază cât şi seara. Orele de serviciu in birourile de vămuire C. F. R. va fi în toate zi­­lele de lucru dela 8—,1 şi 3—5 d. a. Sărbătorile legale sunt numai a­­cele fixate prin ordinele in vigoare ale adiţiei C. F. R. Examenul de diferenţă pentru li­ceu, al normaliştilor, se va ţine în cursul lunii Aprilie. Se hotărtse ca acest examen să se ţină numai la Bucureşti. Avându-se, însă, in vedere că până acum s-au înscris peste 500 de candidaţi, minis­terul instrucţiunii va stabili, în cursul acestei săptămâni, mai multe centre de examinare. E vorba ca­ exa­menul să se ţină în cele patru centre universitare: Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi. Comisiile de examinare se vor al­cătui în preajma examenului In vederea alcătuirea unei statistici a tuturor manifestărilor de artă plas­tică, ■ ministerul instrucţiunii a invi­tat pe toţi artiştii exponenţi să-şi trimită cataloagele lucrărilor expu­se, în câte patru exemplare, sau, în lipsă de cataloage, a­fişele expoziţii­lor ori su­pple infomnaţiuni asupra felului, mărimei şi duratei expoziţiei Totodată, ministerul a trimis o circulară subrevizo­ratelor şcolare prin care le­cepe să întocmească şi să înainteze, în­ termen de 20 zile, tablouri asupra tuturor muzeelor, bi­bliotecilor şi colecţiilor de artă, sau ştiinţă aparţinând judeţelor, comu­­nel­­r, şcoalelor, bisericilor şi parti­cularilor.­­ la Minis­teril instrucţiunii face cu­noscut normaliştilor cari au solici­tat posturi,în învăţământul primar, di 1 Septembrie 1931, că notele ane­xate potiţiunilor au fost trimise strb­­■revizoratel'or şcolare respective, de unde pot fi ridicate. Raportul Băncii Naţionale D. guvernator C. Anghelescu va citi raportul Băncii Naţionale în a­­dunarea generală ce va avea loc Duminică. Sfârşitul raportu­lui sună astfel: ,In sfârşitul anului 1931 solidita­tea monetară a leului a fost recu­noscută şi în afară şi în interior, iar influenţele de scăderi în valori­le altor monede puternice streine, nu au avut repercusiuni asupra monetei noastre"." , „Suntem datori dar să vedem refi­leul stabilizat, a fost definitiv sta­bilizat, iar rezistenţa sa timp de trei ani­ este suficientă pentru ca acea­stă credinţă să nu se clatine". Un nou atentat contra acceleratului Paris-Vintimille PARIS, 18 (Danub). — Un nou atentat a fost încercat împotriva trenului accelerat Paris-Vintimil­­le. Din fericire atentatul a fost descoperit la timp și s’a putut e­­vita o catastrofă. In apropiere de Nisa, acarul cercetând linia a descoperit la 50 de metri de­părtare de un pod un pachet a­­şezat pe şine. In timp ce voia să ridice pachetul, un necunoscut a sărit dintr’un tufiş şi i-a smuls pachetul, aruncându-1 unui al do­ilea individ care a alergat în a­­jutom­ său. Apoi ambii necunos­cuti s’au făcut nevăzuţi. Toate a­­cestea s’au întâmplat zece minu­te înaintea de sosirea rapidului. Fără îndoială este vorba de un nou atentat, al doilea din săptă­mâna aceasta. S’au inceput ime­diat cercetări, dar până acum nu s’a putut da de urma atenta­torilor, cu toate că acarul a pu­tut da semnalmente destul de precise asupra lor. Ancheta primului atentat dea­­semeni n’a dus încă la un rezul­tat. .................... ? Bolii! ? ta! ? Cine va forma guvernul francez ? PARIS, 18 (Rador). — Prima zi a crizei a adus o destindere sensibilă a situaţiei, fără a da to­tuşi indicaţii nete asupra evolu­ţiei situaţiei. Ziua de azi pare a fi hotărâtoare în această privinţă, iar conversaţia dintre d. Dou­­mer şi d. Tardieu, va orienta probabil situaţia într’un sens precis:"."....". Formula admisă în cercurile cele mai largi este aceia a unui guvern de concilaţiune sau u­­niune republicană, realizată de o personalitate liberală de stânga, aparţinând Senatului sau Came­rei. In acest scop sunt citate, în primul rând, numele d-lor Pain­­leve şi Boncour. Unele ziare cred deasemenea în posibilitatea unui al treilea guvern Tardieu, care ar avea majoritatea în actuala Cameră şi ar putea obţine neutralitatea Se­natului. PREŞEDINTELE DOUMER CONTINUA CONSULTĂRILE PARIS, 18 (Rador). — Preșe­dintele Doumer a continuat în cursul serii consultările politice. Nu s’a dat până acum nici un co­municat asupra rezultatului a­­cestor consultări. Se crede însă că in cursul zi­lei de azi, președintele Republ­­cei va desemna personalitatea însărcinată cu formarea noului cabinet. . . . încercări pentru înlăturarea luptei decisive la Shanghai SHANGHAI 18 (Danub). In ultimul moment se fac acum încercări pentru împiedicarea luptei deci­sive de la Shanghai. Azi se vor întâlni generalul ja­ponez Uyeta şi generalul chinez Tchai pentru a dis­cuta condiţiunile unui nou armistiţiu. Speranţe­le că aceste tratative să ducă la un rezultat sunt foarte reduse, deoarece japonezii continuă să pretindă îndepărtarea trupelor chineze de la Shanghai. In timpul nopţii a înce­tat din viaţă şi al doilea marinar chinez rănit în urma exploziei unei gra­nate japoneze. TOKIO, 18 (Danub). — Gu­vernul japonez va răspunde no­tei ce i-a fost adresata de consi­liul Societăţii Naţiunilor printr’o declaraţiune publică, în care va respinge unele aserţiuni făcute in această notă şi va declara că Japonia nu se opune la convo­carea adunării extraordinare a Ligii Naţiunilor pentru examina­rea conflictului său cu China, dar cere amânarea sesiunii până la sosirea la Geneva a unei de­­legaţii japoneze. JAPONEZII DAU ASIGURĂRI AMERICANILOR WASHINGTON 18 (Rador). Co­mandantul şef al flotei asiatice a Statelor Unite, a­­primit asigurări din­­ partea japonezilor că nu vor mai fi lăsate obuze asupra sectoru­lui din concesiunea internaţională, care este păzit de puşcaşi marini a­­mericani. D. Iorga și impozitul pe capital D. Iorga a fost întrebat ori la Cameră, printr’o comunicare fă­cută de d. Ghitescu, deputat geor­gist, dacă aprobă impozitul pe capital pe care-l Introduce d. Argetoianu, in proectul conversi­unii. Primul-ministru, a evitat sâ răspundă precis la întrebarea pusă. D-sa a făcut unele consideraţii în afara chestiunii şi n’a găsit al­tă apărare mai bună pentru no­ua soluţie a d-lui Argetoianu de­cât aceste cuvinte: — „Sistemul nostru fiscal e a­tât de rău, incât orice ai adăogi sau ai şterge tot aşa e.” Dezacordul între d. Iorga şi Argetoianu apare deci in toată puterea lui, de pe însăşi banca ministerială. D. Iorga e împotriva proectu- lui coftversiunei şi a împrumutu­lui Sortat Oficiosul d-sale nu poraeneşte nimic de această chestiune. Igno­­rând-o complect Că guvernarea aceasta e sfâr­şită, cele de mai sus o dovedesc cu prisosință. Un asalt împotriva guvernului german — Situaţia cabinetului Bruening e foarte dificilă — BERLIN. 18 (Rador). — La începutul săptămânii viitoare, cu prilejul redeschidere’­ Reichsta­gului, guvernul Bruening va­­ CANCELARUL BRUENIN­gea să suporte un nou asalt al opoziţiei. Partidul naţional-socialist a a­­nunţat depunerea unei moţiuni de neîncredere împotriva între­gului guvern Bruening. Comu­niştii de asemenea vor prezenta o moţiune de neîncredere împo­triva generalului Groener, minis­trul Internelor şi al Armatei. Situaţia guvernului este difi­cilă şi soarta sa va depinde de atitudinea partidelor populist, e­­conomic şi agrarian. REICHSTAGUL VA AVEA SA FIXEZE DATA ALEGERILOR PREZIDENŢIALE BERLIN, 18 (Rador). — Una din primele chestiuni pe care va trebui să le rezolve Reichstagul in noua sa sesiune, va fi­ fixarea datei la care se va face alegerea preşedintelui Reichului. Această chestiune a fost mult simplificată prin hotărirea preşe­dintelui tiindenburg de a se pre­zenta din nou in alegeri. Ziarele partizane realegerei preşedintelui tiindenburg scriu că de pe acum se poate afirma succesul sigur al acestuia. N'ar fi exclus ca preşe­dintele Jimndenburg să reuşească chiar la primul scrutin. Intre partidele de dreapta, care alcătuesc aşa zisul tronut de la H­arzburg", continuă negocierile pentru fixarea unei candidaturi comune. Naţional -socialiştii sus­ţin energic neces­tatea candidatu­­rei lui Hitler. D. Hugenberg, pre­şedintele partidului naţional-ger­man nu s'a­ pronunţat încă asupra acestei candidatări. Noua împărţire admi­nistrativă a Ucrainei RIGA, ÎS. (Dapul). — Guvernul sovietic a aprobat planul slouei îm­părţiri ad-tive a Ucrainei, şi anume, republica sovietică ucraineană este împărţită din punct de vedere ad­ministrativ in cinci mari­­districte­: Kiev, Kharkov, Vijnița, Odessa şî Dnepropetrovsc. In fruntea fiecărui district vor fi comitetele executiva cu putere ad­tivă foarte largi. Această împărţire a fost provo­cată de motive de­ ordin politic, de­oarece guvernul sovietic din Harkov n’a avut posibilitatea,­ in situaţia în­cordată din Ukraina, că conducă viaţa economică şi politică a mai mult ca 500 raioane. Este caracte­ristic ca 15 raioane din regiunea carboniferă Done­ şi oraşul şi por­tul Mariopol sunt înglobate într'o unitate administrativă separată, di­rect subordonată Moscovei, guver­nul vrând să lege mai strâns regiu­nea industrială şi carboniferă cu Moscova. Această reformă a provocat noul nemulţumiri in Ucraina şi neînţele­geri intre guvernul ucrainean şi cel din Moscova. In legătură cu aceasta se aşteală schimbări in compunerea guvernului itărăine­an. Redactor responsabil » TITU FIROESCU

Next