Al. Pelimon: Bukur sau istoria fundării Bukureștilor (1858)

216 'n țară du peste Oltu, și au venit către București. De aceasta auzind Leon Vodă ș'au gătit și el oștile ce au avut, și au dat lefi slujbașilor, și au eșit la satul pribegilor, dar nu 'i a dat în­de­mînă să se bată acolo, ci iar s'au întors la București, și 'ș'au orînduit joșu de mînăstirea lui Pană Vistierul, care ti zicu St Ecaterina. Și viind și pri­­begii, și lovindu-se oștile, au Leon Vodă..­­" Acestea dar și altele multe se petrecură în București, mai 'nainte și în urmă d'a se face sîntu capitală!.. luptele care, dupre cum zice D. N. Bălcescu, trebui să ție secoli, streini în atitea rînduri semănară discor­­die, nenorocire și chiar peire asupra lăcuito­­rilor și asupra bietei țări. Bucureștiu, care 1698 nu era !­.. Nemții, residența văzu domnilor de chît numai pentru iarnă, în urmă deveni capi­­tala țării, și ce nu el în cursul ani­­lor ce trecură? Chîte evenimente cîte epoșe, ce răs­­turnări, ce lupte.. armii streine trecură prin­­trînsul, pe care le hrăni și cărora le suferi greutatea Turcii. Rușii, cenegrese oaste de întru întîmpinarea acum pînă la Și mai (") Mavasinul istoriii, tomul fost I pavinea 287 Persiceni oștile de isbînda cu seamă acestea 'a lui

Next