Magazin Sălăjean, martie 2012 (Anul 17, nr. 42-63)

2012-03-13 / nr. 50

4 murfi, 1 j min.it ^ui^magazin pasajeau ■.......m ■:SSSSSKH-SWWKi Taxa clawback din Sănătate ar putea fi îmbunătățită Taxa clawback în Sănătate a fost din nou adusă în prim-plan, zilele trecute, ministrul Ladislau Ritli și-a exprimat speranța că producătorii de medicamente care se vor retrage de pe piață după instituirea clawback-ului ca mecanism de control al bugetului medicamentelor compensate și gratuite să fie cât mai puțini. Ritli a subliniat încă o dată că taxa respectivă este necesară pentru a ține în frâu cheltuielile statului și a asigura o protecție a bolnavilor în ceea ce privește accesul la tratament și a sumelor plătite de aceștia pentru tratamente. Mihaela Moldovan Unul din subiectele controversate în domeniul Sănătății este instituirea taxei clawback. în timp ce autoritățile centrale o văd ca un mecanism de control al bugetului medicamentelor compensate și gratuite, companiile de medicamente cred că taxa respectivă le va pune mari probleme în derularea activității și au anunțat deja în repetate rânduri că se vor retrage de pe piața din România dacă taxa va primi undă verde. Zilele trecute, ministrul Sănătății, Ladislau Ritli, a declarat că există o deschidere pentru îmbunătățirea taxei clawback și și-a exprimat speranța ca firmele de medicamente care se vor retrage de pe piață vor fi cât mai puține. „Recunosc că taxa de clawback poate fi îmbunătățită și există o deschidere pentru îmbunătățirea acestei taxe. Sper că vom ajunge la o înțelegere și aceste retrageri (ale companiilor de medicamente, n.r.), mai mult sau mai puțin demonstrative, mai mult sau mai puțin justificate, să fie cât mai rare. Categoric, suntem deschiși să discutăm pe larg această problemă", a afirmat ministrul Sănătății. Potrivit sursei citate, autoritățile centrale și producătorii de medicamente generice originale încearcă în continuare găsirea unei căi de optimizare a mecanismelor de la nivelul pieței. Declarațiile ministrului Ritli au venit după ce deputatul PNL, Horia Cristian i-a spus că are informații neoficiale potrivit cărora trei companii de medicamente pregătesc retragerea neoficială de pe piața românească. Deși a răspuns că nu are cunoștințe despre această situație, Ritli a declarat că speră să poată exista un dialog cu companiile de medicamente, în fața cărora argumentul forte pe care îl va aduce Ministerul Sănătății privind instituirea taxei clawback va fi „necesitatea asigurării unei asistențe medicale corespunzătoare". "Sper că partenerii noștrii înțeleg acest lucru. Noi nu putem să invocăm argumente comerciale sau financiare decât în limita disponibilului și putem să asigurăm o credibilitate și un mecanism corect pe piață", a adăugat Ladislau Ritli. Potrivit acestuia, Ministerul Săntății a identificat 140 de medicamente care au producător unic în domeniul cardiologiei, oncologiei, urgențelor, astfel că vor fi demarate negocieri cu fiecare din aceste companii în vederea stabilirii unor mecanisme contracturale care să garanteze "o previzibilitate de ambele părți". în ciuda declarațiilor ministrului, instituirea taxei respective nu este privită cu ochi buni de către producătorii de medicamente, care consideră că în forma actuală, dawback-ul este ilegal și injust Astfel, Companiile din Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au anunțat că vor contesta administrativ și juridic plata contribuției pentru finanțarea unor cheltuieli din domeniul sănătății, respectiv taxa clawback, și că nu este exclusă eliminarea din portofoliu a unor produse mai puțin profitabile. Președintele APMGR, Dragoș Damian, a declarat că, dacă taxa va rămâne în forma actuală, cei mai afectați vor fi bolnavii întrucât totul va duce în final la dispariția totală de pe piață a unor medicamente sau la limitarea accesului populației la medicamente cu prețuri rezonabile. La fel, afectate vor fi și firmele producătoare de medicamente generice, consecințele instituirii taxei dawback fiind atât sociale, cât și economice. De asemenea Dragoș Damian a spus că, în forma actuală, taxa este injustă și ilegală, având ca bază de impozitare prețul de raft care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii și TVA, taxa fiind calculată pe baza unor date eronate, furnizate în mod netransparent de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Filtru pe piața distribuitorilor de medicamente" Plenul Senatului a adoptat, în toamna trecută, proiectul de aprobare a OUG 77/2011 privind instituirea noii taxe daw-back asupra producătorilor de medicamente, cu un amendament prin care valoarea contribuției trimestriale nu poate depăși 10 la sută din contravaloarea medicamentelor consumate. Proiectul de lege a fost adoptat cu 87 de voturi pentru, șase contra și nouă abțineri. De altfel, Executivul a adoptat, la 21 septembrie, ordonanța de urgență privind introducerea taxei claw-back pentru medicamentele a căror valoare se ridică peste bugetul alocat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Contribuția se plătește trimestrial, cu 1 octombrie 2011, fiecare distribuitor achitând o sumă în funcție de cota de piață deținută. Deși oarecum se aștepta ca valoarea aprobată să fie mai mare, președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Sălaj, Candiu Bârsan, ne-a declarat că măsurile de a ține în frâu consumul de medicamente sunt binevenite, mai ales că ele reprezintă și în acest an spinul din coasta sistemului sanitar. „în primul rând, consider că este de salutat măsura ca atare, care instituie un filtru pe piața distribuitorilor de medicamente. Orice încercare de a gestiona mai riguros și mai strict consumul de medicamente mi se pare bună", a spus președintele QAS Sălaj. Se aplică tuturor medicamentelor Taxa claw-back se aplică tuturor medicamentelor compensate și gratuite, Ministerul Sănătății (MS) urmărind prin introducerea ei suplimentarea în continuare a surselor de finanțare a sistemului public de sănătate, în condițiile în care numărul de pacienți care beneficiază de serviciile acestuia și implicit cheltuielile cresc permanent. Contribuția - așa-zisul dawback - trebuie plătită de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață (APP) a medicamentelor (sau de reprezentanții legali ai acestora) pentru medicamentele incluse în Programele Naționale de Sănătate, precum și pentru medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și în tratamentul din alte unități sanitare care acordă servicii medicale în cadrul cărora sunt utilizate medicamente. Pânza, înlocuită de capota mașinii Adela Farkas Cunoscutul pictor, Gheorghe Dea a vernisat ieri, la Sala Dalles din București o inedită expoziție. Realizările sale au un suport inedit, de această dată, tabla, în locul pânzei. Cele 56 de lucrări ale artistului sunt pictate pe capete de mașini (Dacia 1300). Expoziția "Tronscart 1300" este deschisă publicului până în 6 aprilie și reunește imagini ce ilustrează realități ale vieții sociale și politice de dinainte de Revoluție, fețe memorabile ale ortodoxiei românești, amintiri proprii. Criticul de artă, Bogdan Iacob, istoric și profesor al Universității de Artă și Design din Cluj a arătat că lucrările incluse în proiectul Tronicart se caracterizează prin diversitate, vorbesc despre istorie, dar și despre propriul trecut. "Realizat recent, cu o rapiditate ce decurge nu din grabă, ci dintr-un anume fel de frenezie, proiectul Tronicart pare a însuma mai multe dintre mai sus amintitele sau sugeratele caracteristici definitorii și calități esențiale ale artei lui Gheorghe Bea. Cincizeci și șase de capete de Dacia 1300 simt obiectele deopotrivă banale și semantic încărcate, ducând inevitabil cu gândul la realitățile sociale și politice ale României comuniste, pe care acesta intervine cu pictură, desen, text. Subiectele abordate, dacă se pot numi așa, simt de o diversitate debordantă ca personalitatea unui individ, alcătuind, în ansamblul lor, un oarecum implauzibil autoportret și o fugară, arbitrară, dar savuroasă autobiografie. Imaginile ce iau naștere pe dezafectatele piese industriale fac astfel trimitere la gospodăria, mai ales șura de la Bucea, atât de dragi artistului, la amintirea voiajului interbelic efectuat de către mama acestuia la Londra, la Scriptură și figuri memorabile ale ortodoxiei românești, la speranțele și amenințările erei nucleare sau la intimitatea obiectului decorat kitsch. Unele constituie compoziții abstracte pretențioase sau prezintă tricolorul românesc sub forma unei picturi suculente, altele readuc la viață desuete, dar nu încă inofensive imagini ale unei propagande totalitare (...). Una peste alta, capetele lui Bea compun imaginea, fie ea și iBtrată prin oglinzi arbitrar deformante, unei vieți care e parte dintr-o istorie și a unei istorii care pentru unii e pur și simplu propriul trecut", a apreciat criticul de artă. Pictorul Gheorghe Bea s-a născut în anul 1958 la Bucea (județul Cluj), trăiește și lucrează în Zalău. Expune din anul 1984 la Cluj, în cadrul unei expoziții personale la Galeria Tribuna), de când a participat la zeci de evenimente de acest gen nu doar în Zalău sau în țară, ci și în Ungaria, Germania, Austria și Spania. Dintre cele mai recente prezențe ale artistului pot fi menționate: anul 1997 Ad hoc Contemporary Romanian Art, Muzeul Ludwig, Budapesta, Ungaria; anul 2000 Muzeul de Artă Cluj (expoziție personală), Muzeul Satului, București; anul 2001 Muzeul Țării Crișurilor, Oradea (expoziție personală); Galeria Ioan Sima, Zalău (expoziție personală); Galeria Helios, Timișoara; anul 2002 Galeria Frezia, Dej (expoziție personală); Galeria primăriei orașului Gellen, Germania; anul 2003 Muzeul de Artă Satu Mare (expoziție personală); anul 2004 Galeria primăriei orașului Lorsch, Germania (expoziție personală; anul 2005 Institutul Cultural Român, Viena, Austria; anul 2007 Muzeul de Artă Cluj (expoziție personală); Muzeul Țării Oașului, Negrești-Oaș; Bienala de Artă, Arad; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Galeria Senso, București; anul 2008 Galeria Arcade 24, Bistrița (expoziție personală); Ambasada României, Madrid, Spania, anul 2009 Excelsior - 10 pictori români, Galeria Sol & Bartolomé, Santiago de Compostela, Spania, anul 2010 Pictura figurativă în România 1970-2010, Romanian Cultural Resolution, Spinnerei, Leipzig, Germania / Club Electro Putere, Craiova, anul 2011 Ceața- Fog-Brous Bard, Muzeul de Artă Cluj. "Pe artistul Gheorghe Bea l-am putea eticheta ortodoxist, poate fără să greșim prea mult, dar și fără ca astfel să surprindem ceva esențial despre modul în care dimensiunea spiritualului se infiltrează fără aroganță în arta pe care o produce, îl putem deopotrivă considera optzecist, fără ca astfel să ne dăm seama realmente de complexitatea unei opere de remarcabiă varietate, care e mai mult decât simplu produs al unui context stilistic sau al unei atmosfere conceptuale, îl putem vedea ca pe un nostalgic sau ca pe un paseist, fără însă ca astfel să descriem nici rolul esențial pe care relația cu trecutul îl are pentru arta sa, nici capacitatea sa realmente impresionantă de a utiliza amintirile pentru a circumscrie, mai mult sau mai puțin coerent, dar cu siguranță savuros, istoria. Domol singuratic, fără a fi un izolat, Bea este ceea ce am putea numi un artist de anduranță și, în același timp, o personalitate artistică ce se dovedește, pe tot parcursul producerii unei opere consistente și convingătoare, capabil deopotrivă de răbdare (înțeleasă inclusiv ca disponibilitate spre solidă reflecție) și de înnoire (realizată inclusiv prin apelul la registrul ludic). Fascinat de obiect, în măsura în care acesta încorporează aluzia antropologică sau metafizică, el este capabil să îl descrie pictural de o manieră onctuoasă și senzuală. Fascinat de pictură, pe care o practică pasionat, fără a fetișiza rețete tehnice, nu ezită să o realizeze pe suporturi neuzuale, pe obiecte ale căror suprafațe condiționează utilizarea materiei pigmentare, dar concomitent par să îi potențeze expresivitatea", a apreciat Bogdan Iacob.