Magazin, ianuarie-iunie 2000 (Anul 43, nr. 1-26)

2000-01-13 / nr. 2

Nr. 2 (2201) SERIE NOUA­­ 451 • ANUL XLIII • 13 IANUARIE 2000 • 16 PAGINI • 3000 LEI EMail: magazin@com.penet.ro SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT O România 1 O TVR 2 O Pro TV O Acasă O Antena 1 O Prima TV O Tele 7 abc El e cel care... El e cel care a spus că teiul e sfânt * El e cel al cărui nume nu se cade să fie luat în deșert. După ce i-ați rostit numele, cum mai puteți spune o josnicie, fără ca buzele să vi se carbonizeze pe dinți? El e cel care a spus că teiul e sfânt * El e cel care, oricâte deznădejdi ne-ar încerca, ne dă temeiuri ca, totuși, să nu deznădăjduim * El e cel care a spus că teiul e sfânt * El e cel în care toată ființa noastră, de la începutul începuturilor și până la sfârșitul sfârșiturilor, se va oglindi tot atât de miraculos și de pur, ca universul într-un strop de apă * El e cel care a spus că teiul e sfânt. i­ /Я W o ЛДТЯ c £ LE/ Mf­i EЛ10­77 » trAtjTE ^ / fitJi /£ A: A­R­' v'fi T ›9­Ç ›s r­T * (- u>i A ^ •*< B г/ Biblia spiritualității românești: Eminescu, Opere complete Biblioteca Jatei" ч A­NI D­U ? Am intrat în anul Eminescu EMInESCU ARE DREPTATE CHIAR ȘI ATUNCI CÂND N-ARE DREPTATE! Răspunderea pe care o avem față de Eminescu este răspunderea față de spiritualitatea românească pentru că, în imaginarul colectiv, Eminescu se identifică mereu cu spiritul românesc, cu mitul național. Câțiva publiciști consideră că acesta e un lucru blamabil și că trebuie să ne lepădăm de mitul Eminescu doar pentru a intra în Europa. Eu nu cred că putem intra vreodată în Europa fără marile noastre valori, fără Eminescu, fără Arghezi, fără Brâncuși, fără Iorga, fără Cantemir, fără Blaga, fără Nichita Stănescu. Fără ei ce suntem? Suntem o populație și atât. Cei care ne dau o identitate, nouă, latinilor orientali sunt marii creatori. Dintre toți, Eminescu a devenit un mit național. De ce? Iubirile lui, suferința, moartea lui, dramele lui, polemicile lui au fost transmise din generație în gene­rație. S-a spus într-un număr din „Dilema” că Eminescu este, ca poet, un poet prăfuit din secolul al XlX-lea, ca prozator este ridicol, iar ca filozof politic este nul. Vreau să spun că am recitit Eminescu și afirm că toată ființa româ­nească se află aici, în Eminescu, de aici pornește. Sigur, dacă-l judecăm ca filozof politic, Eminescu vrea o Românie aproape utopică, o Românie plasată undeva într-un Ev Mediu răsăritean, o țară condusă de pârcălabi și cu un voievod înțelept care ținea la apusul soarelui sfat cu slujitorii lui. Voia un stat natural, legi firești, și era împotriva a ceea ce el numește civilizația vorbelor. Era împotriva liberalilor. Cei care aveau dreptate erau, sigur, liberalii, ei voiau să construiască o Românie cu drum de fier, cu sistem bancar, o Românie cu un sistem modern. Dar critica eminesciană este foarte importantă și are o justificare, pentru că niciodată nu se poate face o mo­dificare în structura socială fără o critică a modelelor. Și mai este ceva: Eminescu este un mare creator, și cu asta închei, el are dreptate chiar și atunci când nu are dreptate... цЛЛ­ЕУ­А^ Președintele Academiei Române N-avem de trăit decât două zile, nu face să le trecem târându-ne sub niște ticăloși vrednici de dispreț.­­ VOLTAIRE Sunt oameni care nu greșesc deloc, pentru că nu-și propun nimic inteligent. GOETHE EMINESCU II. IVl . Щ....... д [UNK] /12 CAI CONSERVAȚI ! SUB O LENTILĂ DE GHEAȚA OPERE E nevoie de un Maiorescu pentru a descoperi un Eminescu III. IVWv­ wl.V.» . Sa ne închipuim că Eminescu s-a născut astăzi, gata bătrân, are 150 de ani. Cum s-ar privi societa­tea în care trăim, atomizată și răspândită în șu­ru­­lețe râmpe și telenovele pe măsură? Cu siguranță că ar trece pe lângă el fără să-l bage în seamă. Eminescu? Cine mai e și ăsta? A câștigat la Bingo? Prezintă emisiunea concurs la televizor? Probabil că aceeași indiferență a societății l-a lovit și în timpul vieții lui, acum un secol și ceva. Trecea lumea pe lângă el și nu dădea doi bani pe ce făcea, pe ce scria. Un nimeni. A fost nevoie de generozitatea și ochiul, în stare să descopere valoarea, ale lui Maiorescu pentru ca Eminovici să devină Eminescu, pentru ca poezia lui să devină eternă. Mai există, însă, și oamenii generoși, veniți din spiritul lui Maiorescu, gata să descopere valoarea națională în mijlocul indiferenței timpurilor pe care le trăim. De aceea nu pot trece cu vederea un gest cultural de o excepțională semnificație. Ediția Eminescu, din colecția „Opere fundamentale” editată de Academia Română și de editura Univers Enciclopedic condusă de Vlad Radu Popa, cu sprijinul Ministerului Culturii. Cuvinte de laudă și pentru efortul Regiei Autonome „Monitorul Oficial” care a tipărit opera în condiții excepționale, după modelul Pleiade. De asemenea, trebuie amintită munca de îngrijitor de ediție a lui D. Vatamaniuc și nu în ultimul rând prefața președintelui Academiei Române, Eugen Simion, care este și coordonatorul colecției. Iar în aceeași colecție, la Univers Enciclopedic, vor apărea încă două volume din opera lui Eminescu, apoi opera lui Ion Creangă, cea a lui I.L. Caragiale. Doar oamenii de valoare iubesc valoarea autentică. Restul aleargă după nimicuri... GEORGE CUȘNARENCU I

Next