Magazin, iulie-decembrie 2010 (Anul 53, nr. 26-52)
2010-12-02 / nr. 48
SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT . Misiunea mea este să îmi omor timpul, a lui să mă omoare pe mine. Ne înțelegem bine, ca între asasini. Emil Ciorar. ■ Broaștele din fântână habar n-au că pe planeta asta mai există și oceane. Mark Twain Spectacolul cunoașterii Ocale promițătoare spre LUMINA CIMITIR STRĂVECHI, descoperit în inima Capitalei Săptămâna trecută, în zona Universității din București, mai precis în locul unde erau amplasate statuile lui Spiru Haret, Gheorghe Lazăr, Mihai Viteazul și Ion Heliade- Rădulescu, au fost scoase la iveală mai multe schelete umane. Muncitorii care lucrau pe șantierul parcării subterane ce urmează să fie construită aici de Primăria Capitalei au întrerupt lucrările, anunțând imediat arheologii. Primele cercetări efectuate au dus la identificarea a 40 de schelete, având o vechime de circa patru secole și specialiștii apreciază că este vorba despre un cimitir din secolul XVI-XVII, când Andronache Pârcălabul a construit aici biserica Sf. Sava. Refăcut de domnitorul Constantin Brâncoveanu, edificiul a funcționat până în apropierea Unirii din 1859 și în preajma lui s-a aflat Școala Sf. Sava, înființată de Gheorghe Lazăr. Descoperirea nu a constituit însă o surpriză pentru arheologi, Gheorghe Mânucu, directorul Secției de Arheologie de la Muzeul Municipiului București afirmând că se știa de existența în zonă a două biserici datând din secolele XVI-XVII. Specialiștii apreciază că, în cazul în care aceste descoperiri sunt importante, municipalitatea este dispusă să transforme zona într-un muzeu în aer liber, acoperindu-le cu un material transparent. Carne crescută în eprubetă In Statele Unite sunt sacrificate anual sute de milioane de animale, iar în India și China, consumul de carne s-a dublat, față de acum două decenii! Nu-i de mirare că savanții din întreaga lume încearcă, de ceva timp, să găsească alternative acestei nevoi crescute de carne. Pentru a crește carnea în condiții de laborator, din celule-satelit, cercetătorii vor apela la tehnici de inginerie genetică, celulele stem fiind acoperite cu un înveliș biodegradabil, având calitățile chimice și fizice necesare celulelor în mod obișnuit, spre a se dezvolta cum trebuie. Alți factori cheie implică stimularea electrică și tensionările mecanice la care mușchii artificiali vor fi supuși, pentru a-i antrena și dezvolta. Deocamdată, oamenii de știință au reușit să crescă in vitro doar mici porțiuni de mușchi ai scheletului, de dimensiunea unor unghii, care ar putea fi folosite, în alimentație, la diverse sosuri sau la prepararea de pizza, având exact același gust cu carnea obișnuită. reocuparea sporită privind impactul industriei cărnii asupra mediului îi determină pe tot mai mulți specialiști să nu mai considere carnea crescută în laborator o curiozitate științifică, ci o opțiune viabilă. „Pentru a produce carnea pe care o mâncăm în prezent, 75 până la 95% din hrana consumată de animale se pierde, din cauza metabolismului și a structurilor necomestibile, precum scheletul și țesutul neurologic, în condițiile cărnii cultivate în eprubetă, nu va mai fi nevoie de osatură de susținere, ci vom fabrica doar carnea necesară consumului, economiile fiind evidente, ca și efectul pozitiv asupra mediului”, explică Jason Matheny, cercetător la Universitatea John Hopkins. „Nu trebuie să ne așteptăm ca de Crăciun să avem în farfurie prima friptură artificială, spune Bob Dennis, profesor la Universitatea North Carolina. Trebuie să găsim o modalitate de a crește celulele așa cum ele se dezvoltă în corpul unui animal viu, deoarece carnea pentru friptură, la care visează mulți, este o combinație complexă de mușchi, grăsime și țesut conectiv. Realizarea unui întreg organ muscular nu este, din punct de vedere tehnic, ceva de neatins, dar dintre toate aplicațiile este totuși cea mai grea de realizat, în vreme ce fabricarea unor produse similare cărnii tocate ar putea fi posibilă, în cel mult cinci ani”. Bl SUDOKU jocul săptămânii: 48