Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)

2021-01-21 / nr. 3

Nr. 3 (3282) din 21 ianuarie 2021 *2) ll\irur:L ci filme gfpaoaziin g1 „Gambitul damei” - între ficțiune și realitate Unul dintre cele mai apreciate seriale ale ultimului an, „Gambitul damei” spune povestea vieții unei fetițe dintr-un orfelinat american care, descoperind șahul, dovedește un talent neobișnuit pentru acest sport și ajunge să-i înfrângă pe cei mai mari campioni ai lumi. E­ste o poveste emoționantă, despre legăturile umane, des­pre voință și ambiție, despre suferință și speranța și, nu în ultimul rând, despre realită­țile dure ale anilor 1950-1960, în care acțiunea este plasată și în care existen­țele oamenilor de pe întreaga planetă erau guvernate de fluctuațiile perfidu­lui Război Rece. Dar aceasta nu este singura latură „autentică” a serialului, multe dintre elementele sale fiind, de asemenea, inspirate din realitate, după cum vom încerca să demonstrăm în continuare. ■ Deși protagonista, Beth Harmon, este un personaj fictiv, povestea ei este inspirată din cea a unui alt „copil­­minune” al șahului modern, Bobby Fischer. Ambii proveneau din familii cu probleme, erau extrem de interiori­zați, se simțeau refuzați și stigmatizați, ambii au avut perioada de glorie în anii 1960 și au învățat limba rusă ca să înțe­leagă mai bine școala de șah sovietică. De asemenea, ca și Fischer, Beth abandonează școala pentru a se dedica total sportului minții. Dar Beth nu este singurul personaj inspirat de Fischer. Și rivalul ei, Benny Watts, pare decupat din același aluat: arogant și îndrăzneț, el dovedește unele semne de paranoia, întrucât se lau­dă față de Betty că poartă întotdeauna un cuțit la el, pentru a se apăra. Spre sfâr­șitul vieții, și Bobby Fischer a fost grav afectat de para­noia, potrivit biografilor săi, „ minune”, „cel mai bun produs al pepi­nierei sovietice de șah”. în realitate, această pepinieră chiar a existat, căci după 1934, înțelegând valoarea propa­gandistică pe care sportul minții ar pu­tea-o avea, Stalin a ordonat înființarea de cluburi și școli de șah în URSS. Multe vedete ale șahului sovietic au fost elevi ale acestor școli, începând să studieze șahul la vârste foarte fragede - ca de pildă campionii mondiali Alexandr Alehin și Boris Spasski.­­ Experții susțin că singura latură unde filmul nu respectă întru totul ficțiunea se referă la felul cum sunt pre­zentate femeile din lumea șahului, în anii 1960. Criticii relevă că filmul pre­zintă lumea șahului ca pe „un tată blând, care îi oferă fiicei sale primele lecții cu bunătate și respect”, în timp ce­­ jucătorii de șah bărbați o privesc pe Beth Harmon cu uimire, mai curând decât cu furie”. De fapt, în acea epocă și chiar până în anii 1980, femeile au fost considerate niște „paria” în lumea șahului, însuși consultantul filmului, Kasparov, de­clarând, în 1989, că „șahul nu prea li se potrivește femeilor”, în vreme ce miso­ginul declarat Fischer afirma tranșant, în 1962: „Femeile nu vor juca nicio­dată bine șah, pentru că ele nu sunt așa deștepte”. Pagină realizată de GABRIEL TUDOR și­nini Experții în șah au lău­dat serialul pentru pre­zentarea cu acuratețe a par­tidelor de șah. Lucru care nu este de mirare, având în vedere că filmul i-a avut drept consultanți pe fos­tul campion mondial Garry Kasparov și pe profesorul de șah Bruce Pandolfini. Ambii au propus folosirea de jocuri istorice în cadrul diverselor momente ale serialului. De exemplu, în duelul imaginat între Beth și Harry Beltik este reprodus jocul dintre doi mari maeștri sovietici din anul 1955, iar jocul rapid dintre Beth și Benny cons­tituie recrearea unei partide desfășurate în 1858, între un maestru american și un duce­ francez. ■ In „Gambitul Damei”, când Beth Harmon călătorește la Moscova, guvernul SUA trimite alături de ea un agent­­ aparent pentru a o proteja, dar de fapt pentru a o supraveghea. Pentru că și în realitate americanii erau îngro­ziți de posibilitatea ca jucătorii lor să fie recrutați de KGB. De pildă, conducerea FBI l-a supravegheat multă vreme pe Bobby Fischer. Americanii erau conștienți de simpatiile comuniste ale lui Fischer și se temeau că acesta va cădea pradă propagandei sovietice. Faptul era valabil și în tabăra adversă, KGB încon­­jurându-i pe marii maeștri sovietici cu agenți secreți care trebuiau să se asigu­re că aceștia nu vor dezerta. Suspiciuni­le KGB erau adesea întemeiate - în 1976 marele maestru Viktor Korciioi a fugit în Occident. ■ Unul dintre cele mai frumoase mo­mente ale serialului îl reprezintă disputa dintre Beth și Gheorghi Ghirev, un băiețel sovietic de 13 ani. La fel, aflăm despre campionul mondial fictiv, Vasili Borgov, că a fost un „copil­ Ne-a părăsit de curând, răpus de această cumplită boală care a paralizat planeta în ulti­­­­mul an, unul dintre cei mai talentați și mai în­­­­drăgiți rapsozi maramureșeni, Nicolae Sabău. El a făcut parte din spița nobilă a renumi­ților interpreți de muzică populară din Ardeal: Alexandru Grozuță, Emil Gavriș, Felician­­ Fărcașu, Dumitru Sopon, Ion Cristoreanu, Petre Săbădeanu, remarcându-se prin substanța și timbrul original al creației sale artistice și interpretative. Prin varietatea și bogăția repertoriului, Nicolae Sabău a reușit să pătrundă cu­­ sensibilitate în conștiința iubitorilor muzicii­­ populare autentice din țară și străinătate.­­ Născut pe 7 decembrie 1929 la Cicârlău,­­ județul Maramureș, într-o familie săracă și numeroasă, a crescut înconjurat de muzică încă de mic, mama lui îndrăgind mult cântul maramureșean. Primele cântece, Rosmarin în colțul me­­­­sei”, ,Да [UNK]1е cu iarbă rară”, pleacă trenul din Ardeal”, le-a cules din satul natal, ca elev de­­ școala primară, după care, odată cu intrarea la liceu, a fost selectat în corul liceului. A urcat pe o scenă pentru prima oară la 16­­ ani, emoționând publicul cu piesele „r Arză-te­­ focul Gutâi” și „Când am zis daina, daina”, pentru ca în 1956 să participe la primul­­ festival de folclor. Anul următor face primele­­ înregistrări la Radio Cluj și, după absolvirea­­ Facultății de Științe Juridice, se dedică total , cântecului popular, ca interpret, dar și­­ culegător de folclor, reunind în 1981 peste­­ 200 de cântece în volumul „Din repertoriul cântărețului maramureșean Nicolae Sabău ”. Din dorința de a încuraja și promova­­ tinerii interpreți, în 1991 a înființat un­­ festival-concurs de folclor românesc și al minorităților numit „Alină-te dor, alină”, unic prin natura premiilor acordate la aceea vreme: animale și păsări de casă. De-a lungul unei prodigioase cariere, a­­ întreprins numeroase turnee în țară și străină­­­­tate, legând o prietenie durabilă cu Sofia Vicoveanca, artistă pe care o aprecia pentru glasul și profesionalismul său. A urcat însă pe scenă și alături de alți artiști remarcabili. Maratonul An-Drama Ziua Culturii Naționale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data nu a fost aleasă aleatoriu, dimpotrivă, este data nașterii poetului național al ro­mânilor, Mihai Eminescu (1850-1889), cel despre care u­­nul dintre cei mai mari poeți ro­mâni, Tudor Arghezi, spunea: ,fiind foarte român, Eminescu e universal”. Ziua Culturii Naționale a fost marcată și în acest an în ca­drul unor manifestări culturale, ne oprim acum asupra unui eveniment teatral realizat în acest an de actorii Companiei Liviu Rebreanu a Teatrului Național Târgu Mureș, împreu­nă cu câțiva studenți la actorie, regie și teatrologie ai Universi­­­­tății de Arte Târgu Mureș, ma­­­­ratonul denumit RoDrama. Maratonul a inclus șapte spec­­tacole-lectură din dramaturgia românească din perioada 1865- 1918, pe durata a 24 de ore, și care a fost transmis online, prin live streaming. Coordonatorul evenimentu­lui, Diana Sârbu, declara, pen­tru Agerpres, că actorii „au în­ceput lecturarea celor șapte texte celebre ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ion Luca Caragiale, Alexandru Davila, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Mihai Sorbul și Camil Petrescu, în noaptea de 14 spre 15 ianua­rie, la ora 00,00, și au continuat până la ora 24,00. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului între­ Con­junctură digitală pentru dialog cultural, inițiat și produs de către Asociația Pentru Teatru Liviu Rebreanu și a beneficiat de consilierea artistică a inițiatoru­lui proiectului, regizorul Adi Iclenzan. Directorul Companiei Liviu Rebreanu a Teatrului Național Târgu Mureș, Nicu Mihoc, de­clara că obiectivul proiectului între­ Conjunctură digitală pen­tru dialog cultural este „dezvol­tarea unor activități care să sti­muleze interesul pentru cultură prin promovarea și perpetuarea valorilor culturale românești”. Nicu Mihoc mai spunea că „situația generată de pandemie a adus un lucru extrem de bun în teatrul românesc, în sensul că prin transmiterea spectacole­lor online, spectatorii, inclusiv iubitorii de teatru care au plecat în străinătate, au acces la specta­colele actorilor din Târgu Mureș”. Cele șapte spectacole-lectură ale Maratonului au fost Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hașdeu. O noapte furtunoasă și Năpasta, texte aparținând lui Ion Luca Caragiale, scrierile is­torice Vlaicu Vodă de Alexandru Davila și Apus de soare” de Barbu Ștefănescu-Delavrancea, precum și Patima roșie de Mihai Sorbul și Jocul ielelor de Camil Petrescu, între actorii care au con­tribuit la realizarea spectacolu­lui de lectură-maraton s-au nu­mărat Nicu Mihoc, Radu Anastas, Gabriela Bacali, Rodica Baghiu, Delia Balașa, Steliana Balacianu, Rareș Budileanu, Alexandru- Andrei Chiran, Csaba Ciugulitu, Mihai Crăciun, Nicolae Cristache, Loredana Dascalu, Claudia Erika Domokos, Bianca Fărcaș, Costin Gavazu, Andi Gherghe, Georgiana Ghergu, Cristina Holtzl­, Cristian Iorga, Anca Loghin, Roxana Marian, Laura Mihalache, Ștefan Mura, Dana Pancu, Liviu Pancu, Alexandru Pavel, Elena Purea, Monica Ristea, Tiberius Vasiniuc, Ion Vântu, Daniel Vișan și Rudy Moca, în calitate de invitat special. Proiectul dedicat Zilel rii Române va continua și în perioada următoare, cu o sesiu­ne de atitudini - coresponden­țe ale unor personalități ale cul­turii române, compusă din 13 video-uri/pastile, care vor fi di­fuzate în perioada 16-28 ianua­rie, precum și un program inti­tulat Dialog între generații prin care sunt realizate trei întâlniri cu șase dintre regizorii care au marcat domeniul teatral din România. Intre tematicile propuse se numără Planurile subterane ale teatrului popular, cu Cristian Ban și Alexandru Dabija, în 29 ianuarie. Misiunea regizorului. Teatrul viitorului cu Adi Iclenzan, Theodor și Cristian Popescu, în 30 ianuarie, Universul interior al artistului și universul scenic, cu Leta Popescu și Laszlo Bocsardi, pe 31 ianuarie. GEORGE­­ CUȘNARENCU У

Next