Mişcarea, iunie 1912 (Anul 4, nr. 119-143)
1912-06-22 / nr. 137
Şi spre edificarea complectă a cititorului asupra acestor „conspiratori“, dăm lista lor complectă : D-nul dr. G. Bogdan, rector şi senator, care nu e dezagreabil „Evenimentului". D-nul Matei Cantacusino, pe cit ştim încă şeful partidului in numele căruia vorbeşte „Evenimentul“. D-nul P. Râşcanu, decanul facultăţei de litere, D. A. D. Xenopol, D. A. Philippide, D. lle Bărbulescu, D. D.Alexandrescu, D. P. Bujor, D. Aurel Mănescu, D. Dr. M. Manicatide, D. Dr. N. Leon. La aceştia trebue adăugat, cum am spus, şi domnul I. Caragiani singurul absent. Dintre toţi aceşti domni profesori, afară de d. Philipide, nu mai este liberal decât domnul doctor M. Manicatide. In asemenea condiţii atacul grosolan din «Evenimentul» împotriva corpului nostru profesoral, dacă este caracteristic pentru aventurile d-lui I. Găvănescul în afară de Universitate, pe noi ne scuteşte de orice discuţie a „argumentelor“ d-sale împotriva d-lui Ibrăileanu. Numai pentru a învedera în ce situaţie îndoelnică îl poate pune pe dl. Găvănescul excesul său de zel, relevăm următorul pasagiu delicios : ...«Nu contest că d. Ibăileanu nu ar fi obţinut media de mai sus (9,70) la examenul de atunci de capacitate. Astăzi d-nul Ibrăneanu ar fi fost sub pragul reuşiţilor»... De aici reese insinuarea că d. Ibrăneanu s’a folosit şi la acel examen de cine ştie ce condescendenţe din partea „politicianilor“ şi a«poporaniştilor». Dar... preşedintele comisiunii „de atunci“ a fost... d. T. Maiorescu, care a mers cu condescendenţa pănâ acolo că, felicitînd pe d. Ibrăneanu pentru frumosul său succes, a ţinut să-şi exprime în faţa mai multor candidaţi dorinţa ca eventual d. Ibrăneanu să fie chemat a continua opera d-lui Philippide, ca redactor al dicţionarului Academiei... (De altfel, din comisiunea „de atunci“ pentru specialitatea filozofiei, făcea parte şi d. I. Găvănescul, care se vede că «atunci» avea şi d-sa faţă de d. Ibrăneanu condescendenţe de «politician» şi de «poporanist»). Spre a complecta fizionomia d-lui Gâvănescul ca profesor al universităţii din Iaşi, «Evenimentul» face apel la «confraţii din Bucureşti», rugându-l să se asocieze la campania interprinsă împotriva corpului profesoral ieşan pe care d. Găvănescul îl onoreazS. D. Găvănescul îşi permite, in adevăr, prea multe aventuri în afară de «universitatea noastră»... altfel nici nu ne cunoştea, decât numai pe directorul ziarului. Trecură, aşa vreo două trei săptămâni de la colaborarea lui la «Evenimentul», când, într’o bună dimineaţă curierul ne aduce o scrisoare de la Caragiale prin care ne roagă ca să răspundem dacă poate să se bizite pe publicul ieşan ca să ţie o conferinţă. Noi, bineînţeles, i-am răspuns, cu toată dragostea ca să n’aibă nici o grijă, căci ieşenii îl vor primi cu braţele deschise. Primind scrisoarea noastră, Caragiale ne telegrafie că vine peste câteva zile în î şi pentru a se înţelege cu noi asupra zilei şi locului unde va ţine conferinţa. Iera Duminică. Cu toţii eram la redacţie aşteptând să sosească Directorul din Bucureşti ca să ne aducă mai multe veşti cu privire la afacerea fostului mitropolit Ghenadie ,—era pe vremea conflictului bisericesc. Pe la vreo zece, iată că intră pe uşă Directorul însoţit de un străin. Directorul i-l recomandă : — Dl. Caragiale. Şi Caragiale, se uită pe rând la fiecare, şi ne întinse mâna, începând de la Primul redactor, şi spunând fiecăruia câte o glumă cu privire la greşetele de tipar din articolele sale; glumele lui, însă, nu erau răutăcioase. Am stat cu toţii,în redacţie până la douăsprezece, în care timp Caragiale vizită şi tipografia. Vorbea cu noi ca şi cum i-am fi fost nişte vechi prieteni. Ne-am dus apoi cu toţii la băcănia Drăgănescu din strada Ştefan cel Mare, unde directorul invită pe Caragiale la ţuică. „Aperitivul“, aţinut cam multişor, căci ţuicele se amestecaseră cu mult spirit pe care Caragiale îl risipea cu aceiaşi uşurinţă cu care se goleau şi păhărelele de ţuică. Masa a luat-o Caragiale la directorul ziarului al cărui oaspete a fost cele trei zile cît a stat in Iaşi. Seara, ne-am duscu toţii la „fraţii Amira“ proprietarii vestitei pe vremuri „Boltă Rece". Mult spirit a mai risipit şi ’n noaptea ceea Caragiale. A doua zi, Caragiale a venit la redacţie, căci doar era „colaboratorul“ nostru. Seara, pe la Vre-o cinci sau şase ore, după apariţia ziarului, Caragiale, în mijlocul nostru, citea informaţiile din care vre-o două erau şi semnate de un reporter, cu prescurtarea nuntelui său : Bel. Informaţiile aceste, nu-mi aduc bine aminte, erau ori rău redactate, ori sebiodite de zeţar şi corector; ştiu atîta, numai, că informaţiile aşa cum erau ele scrise, strrniau ilaritate. Caragiale cetind aceste informaţii, izbucni în bobot de rîs şi se adresă imediat foarte serios celor din jurul său : — Mă rog, care e prostul care a scris, aceste informaţii ? — Eu, Domnule Caragiale, râspunde repede bietul Bel, c’un aier serios, convins fiind că informaţiile sale sunt straşnice. Un alt hohot de iis izbucni in urma celor spuse de Bel. • Caragiale, c’un aier foarte serios, apoi, îi stinse mina dar îi dete un sfat : — Amice Bel, de altă dată, clnd vei scrie asemenea informaţii senzaţionale, să le iscăleşti c’un pseudonim... căci, şi Omer e un pseudonim. Voiu continua. Ion Dafin In consecinţă ordinul a fost revocat, rămînînd ca accesul trăsurilor în curtea spitalului să fie oprit numai atîta timp cît vor dura lucrările pentru complectarea asfaltului. Ideală epitropie! Nu ne va surprinde dar, dacă acelaşi ziar care a publicat asară deliciosul comunicat al epitropiei Sf. Spiridon în chestia trăsurilor, va publica şi știrea că d. dr. Riegler primejor a cerut serviciului administrativ un concediu de 30 zile... Iată o epitropie sub epitropie!... --------—.—--------- Caragiale gazetar lesen Sunt mai bine de 10 ani de când l-am cunoscut pe Caragiale. Colaboram la „Evenimentul“ pe atunci ziar liberal şi democrat, la vr'o dimineaţă, directorul ziarului pe când eram cu toţii în redacţie neadusă o veste. . — Măi băieţi, de mâine o să aveţi coleg pe Caragiale, mi-a făgăduitcă ne da două articole pe săptămână, iată primul articol. Şi Directorul, întinde secretarului de redacţie un manuscris al lui Caragiale. Mi-aduc aminte că era o seriede articole cu privire la reforma legei teatrelor articole care au avut mare răsunet pe vremuri, căci mai toate ziarele de pe atunci se grăbiră să le reproducă. Directorul ne mai aduse vestea că dramaturgul Caragiale va sosi în curând la Iaşi pentru ca să facă cunoştinţă cu colegii săi din redacţie. Timp de vreo două, trei săptămâni Caragiale ne scria regulat la redacţie, aproape zilnic, ca şi cum ne-am fi cunoscut cu dânsul cine ştie de când, de altfel îşi trimetea şi articolele de două ori pe săptămână, rugându-ne insă pe toţi colegii lui din redacţie să luăm seama ca să nu i se schilodească articolele la corectură. Ne munceam noi cu toţii din redacţie Începând de la primul nostu redactor şi sfirşind cu corectorul ca să nu se strecoare vre-o greşală In articolele colegului nostru de la Bucureşti, cu toate acestea ori câtă bună voinţă aveam noi, totuşi se strecurau greşeli de tipar, nici nu-i vorbă, dar se strecurau. Imediat a treia zi ne pomeneam cu câte o scrisoare de la Caragiale prin care tuna şi fulgera contra zeţarului şi mai ales a corectorului care „nu-l lasă să trăiască, schilodindu-i ceia ce are el mai scump, gândurile“. Şi după ce umplea o pagină întreagă cu fel de fel de vaitări contra zeţarului corectorului, urmau apoi alte două pagini foarte duioase la adresa „iubiţilor mei colegi“. Şi lucrul acesta se întâmplă după fiecare articol al lui Caragiale. Trebue să spun că maestrul Caragiale nu scria niciodată personal cuiva; el se adresa tu totdeauna „colegilor"; de Entropia sal Entropie — Epitropii casei St. Spiridon își declină responsabilitatea actelor lor. — Este cu desăvîrșire stranie dacă nu caraghioază mentalitatea celor de la epitropia St. Spiridon. Se știe că zilele trecute, epitropia a trimis cîte o adresă medicilor primari ai spitalului central prin care le făcea cunoscut că li este interzis accesul cu trăsura în curtea spitalului, pentru motivul că... se strică asfaltul. Evident, o asemenea dispoziţie a provocat indignarea unanimă a medicilor, primari cari au aratat epitropiei prin adrese drastice ridicolul acestei dispoziţii. Nicăiri, în nici o parte a lumei curtea unui spital nu este închisă pentru a se întreţine o mai bună curăţenie şi a nu se strica asfaltul. Pastrarea curăţeniei nu implică interzicerea accesului unei curţi sau al unei străzi. Cu sistemul acesta administraţia comunală de pildă ar putea opri accesul trăsurilor pe toate străzile alsfaltate. Primăria ar realiza o însemnată economie, căci alsfaltul nu s’ar mai strica, iar curăţenia n’ar mai lasa nimic de dorit. Dar nostim este faptul că epitropia dîndu-şi acum seamă de ridicolul disposiţiei luate, îşi declină răspunderea spunînd că ea a fost luată de... serviciul technic al casei Sf. Spiridon !... Iată o epitropie care este pusă sub ordinele serviciului technic şi care se degajează de răspunderea unei prostii, motivind că a fost nevoită să execute ordinul acestei serviciu. Dar adresa către medicii primari n’a fost trimisă de serviciul technic, ci de epitropie ; ei bine, cum atunci epitropia face această neroadă declaraţie ? MIŞCAREA Jafurile din munţii Neamţului — Un denunţ grav — Astăzi s’a prezintat ia biurourile redacţiei noastre d. C. Biban fost brigadir silvic la ocolul silvic Mănăstirea Neamţ care ne-a făcut denunţarea scrisă că la acel ocol silvic s’au săvârşit fraude în paguba statului care ating suma de 100.000 Li. Lucrul nu e de mirare, in pădurile statului este înda?obşte cunoscut că se săvârşesc abuzuri cu adevărat ca în codru şi până zilele trecute un proces scandalos de asemenea natură a format obiectul ocupaţiunei instanţelor noastre judecătoreşti, proces ce s’a terminat printr’o transacţie şi mai scandaloasă intervenită intre Ministru! Domeniilor şi autorul fraudelor silvice din jud. Neamţ care este un amic al regimului. Şi faptul este cuatât mai grav cu cat autorităţile superioare rămîn nepăsătoare chiar atunci când li se denunţă în scris şi surpropie iscălitură faptele ce se săvârşesc. Aşa d. C. Blehan ne-a aratait 14 chitanţe de telegrame şi scrisori recomandate prin care a denunţat ministrului şi autorităţilor silvice superioare fraudele ce se săvârşesc la M-rea Neamţ dar care cu toate aceste au rămas nepăsătoare. Mai mult decât atât d. Brehan cu adeverinţa oficiului telegrafic No. 44 a denunţat aceste fapte şi d-lui P. P. Carp pe când era preşedintele Consiliatului de miniştri dar şi această intervenţie a ramas pară rezultat. * Aşa se pradă în ţara românească, fără teama răspundere! Când autorul este ingraţia puternicilor zilei. Procedarea aceasta este revoltătoare şi deoarece denunţul este precis şi semnat de doui foşti brigadiri silvici se impune întrebarea ? Pentru ce ministrul nu ordonă ancheta ? La rândul nostru supunem cazul autorităţilor în drept şi cerem cu stăruinţă să se institue anchetă pentru a se stabili întrucât denunţurile făcute împotriva sefului ocolului silvic M-rea Neamţ sunt exacte. Pepinierele de viţe Algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). •|js 800000 viţe altoite in Algeria ! !!§ 1500000 viţe altoite in Necolina laşi ! Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra superioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile deoarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor, clientala de a nu trimite comenzile din timp, pentru a le putea rezerva viţele spre a putea fi conştiincioşi sărviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere INFORMAŢII 3 D-na şi d. Ion Brătianu se găsesc actualmente la Paris. Zilele acestea se vor duce la staţiunea balneară Bagnoles. 3 Cum a murit Caragiale.—Familia marelui scriitor dă următoarele desluşiri asupra morţei lui Caragiale. Caragiale a murit Simbătă 9 (22 iunie), dimineaţa, la oră exact nu se ştie. A fost, găsit, căzut jos lingă pat, de doamna Caragiale şi de fiul său cel mai mic, Luca Ion Caragiale, la orele 2 după amiazi. E inexact că ar fi avut vărsături sau vreun fel de indispoziţie în ajun. Din autopsia sumară ce ni s’a făcut, s’a constatat că suferea de arterio-scleroză şi de un defect al inimei. Medicii au rămas uimiţi de frumuseţa structurei efectului. Corpul a fost numai decit îmbălsămat şi depus in capela primului cimitir protestant din Schöneberg (Maxstrasse 12—15). S’a depus o coroană din ordinul Majestăţei Sale Regina Romîniei şi una din partea Teatrului Naţional din Bucureşti. Joi 14 (24) iunie, la orele 4 după amiazi, rămăşiţele defunctului au fost coborâte în cripta capelei zisului cimitir în prezenţa fiului său cel mare Mateiu Ion Caragiale şi a d-lor Vlăhuţă, Delavrancea, Dobrogeanu-Gherea cu d-na,D. Gusti- Iaşi, Cerna şi Ivaşcu. Rămăşiţele lui Caragiale vor odihni acolo în patrie, dată ce se va fixa ulterior. „ Un cetăţean din Tg. Frumos ne face cunoscut asupra felului în care primarul Tessaro înţelege să administreze comuna. Astfel pănă acum sub primariatul d-sale s’a cheltuit suma de 70.000 lei ce se economisise de cătră foştii primari pentru aducerea apei, fără ca aceste cheltueli să fi fost macar necesare. Deasemenea în toată administraţia e o adevărată debandandă; multe cheltueli se fac fără aprobarea superioară. Punem aceste fapte în vederea prefectului de judeţ pe care-l invităm să le ancheteze cît de curînd. “ 1. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a delegat pe protoereul jud. Neamţ, preotul Matasa să prezideze examenul de sfîrşit de an, de la şcoala de adulte din mînăstirea Agapia. Rezultatul examenului a fost surprinzător de strălucit pentru comisiane, care au adus călduroaselaude institutoarei acelei şcoli, Epraxia Macii,care de curînd a îmbrăcat haina monachală şi care e una dintre cele mai eminente absolventă a şcoalei normale de institutoarei din Bucureşti l a Senatul universitar a fost convocat pentru Luni 25 Iunie ora 5 p. m. avînd a rezolva mai multe chestiuni. 3 Studenţii facultăţei de ştiinţi, secţia st. naturale vor face în cursul acestei vacanţe, o excursiune botanică în Dobrogea sub conducerea dlui profesor A. Popovici. 3 Membrii sindicatului medical din localitate se vor întruni în astă seară pentru a constitui comitetul societăţei. 3 Dl. dr. Groşi ajutor medic legist, a fost eria Mogoşeşti unde a făcut autopsia cadavrului locuitorului Gh. Cojocaru, a cărui moarte e bănuită a fi provocată în urma unei bătăi. La autopsie a asistat şi d. procuror Băican. „ Cursurile de lucru manual de la şcoala normală din Cimpu Lung ce urmau să se ţie pentru învăţători, au fost suspendate. „ In seara de 22 iunie va avea loc o reprezentaţie cinematografică, în grădina Pathe din Iaşi, în profitul d-lui Gheorghe Blanariu conductor postal care a avut nenorocirea să piardă un pachet postal în valoare de 4000 lei. Ieșenii vor face o faptă generoasă dacă vor constitui prin prezența lor ca acest funcționar cinstit să poată fi înlesnit pentru a-și procura suma necesară. „ In cursul lunei Iulie se vor începe lucrările de construire a palatului Observatorului astronomic de pe platoul Copou. Astăzi au început examenele de fine de an la şcoala primară de fete „Steaua“ ; aceste examene vor ţine pînă la 26 Iunie inclusiv. Duminică 1 Iulie va avea loc distribuirea premiilor în sala Pastia, pentru care s’a aranjat şi o producţie şcolară cu următorul program: Deschiderea Solemnităţii de către d. Preşedinte. „Rugăciune pentru Rege“ rostită de elevele : Tercalin Rachela cl. III şi Buchman M. cl. IV primară. Cor, executat de elevele şcoalei. Anecdote, recitate de eleva Wolf Ana cl. IV-a primară. „Die seltsamen Menschen“ recitată de eleva Holzman Adela cl. I a profesională. „Le temps qui fait par J. J. Rousseau" recitată de eleva Solomon Bianca cl. I profesională. Cor, executat de elevele școalei. „Noi“ de Octavian Goga recitat de eleva Tercatin Rachela cl. III-a primară. „Der Affe und die Uhr“ recitată de eleva Wolf Ana cl. IV-a primară. „Charité“ monolog recitat de eleva Leibovici Beatrice cl. I profesională. „Cupa“ recitate de elevele Simion Enovici L. cl. III și Gutman Slima clasa IV-a primară. Cor, executat de elevele şcoalei. „Der Tausch“ recitat de eleva Avram Lina cl. I-a profesională. »Barbu Lăutarul, monolog de V. Alexandri recitat de eleva Horn F bl. I-a profesională. Darea de seamă, făcută de directoarele şcoalei, împărţirea Premiilor. „Mulţi ani trăiască" executat iţe corul şcoalei. " *rin şedinţa de ori a înaltei Curţi de casaţie s. I, reprezentanţii societălei comunale de tramvai au cerut Cuiţei să fixeze un termen, cât mai apropiat pentru judecarea ambelor recursuri introduse contra deciziei Curţii de apel, s. II, dată in procesul tramvailor Reprezentanţii ministerului s’au opus a se judeca in iunie, şi au cerut un termen in vacanţă. Curtea, după o lungă deliberare, a hotărât judecarea amânduror recursuri la 25 iunie curent. Sucesul lui Vlaicu la Viena.Rezultatul concursului de aviaţiune arată că lupta de întrecere s’a dat în realitate între Vlaicu şi piloţii francezi, austriaci neparticipând de cât la sborurile de durată şi de înălţime. Vlaicu s’a impus in toate cursele mai grele, fiind clasat de două ori întâiul în aruncarea de proectile, al doilea în descrierea unui cerc mic în jurul unui pilon, iar în aterisarea silită, după mărturisirea unanimă a presei vieneze, aviatorul român a reputat cel mai frumos succes. Cunoscutul inginer Wels l-a felicitat în termeni extrem de măgulitori, iar d. maior Eremia, atașatul militar al României, a dat, în onoarea lui Vlaicu, un banchet la care au luat parte ofiţerii români aflători la Viena şi mai mulţi ofiţeri austriaci. Ieri Vlaicu a fost sărbătorit printr’un alt banchet, oferit de colonia română din Viena. De la Viena Vlaicu se duce la Arad, unde va executa. Duminică, mai multe zboruri. ° DOCTORULUI IN MEDICINĂ S CHIRURGIE. Eduard Fabini IAȘI. STR. PĂCURARI, fie. II. Etajul I -Ti VîS'^îâ^’î-'SlS «fte CS.*ât» (DEASUPRA PARM AC IEI) INTRAREA PRIN RÂPA. GALBENAIN STAUAriUNE MODERNA C O N SU L X A T 1 a N I« DEL.A 0 — 10 a m. sl GELA 3—6 p. mi. PENTRU X Beate interne de piept, de sîamaîî, de ficat, de rinicisi,dd-hifisfii», etc. SI Boafe de Femei TRATAf.iLi'X wi.UICAL AL AiEC|iUNILOR DCOIUAN, ' . ' ) G'i N ticOLOGIC'