Mişcarea, iunie 1912 (Anul 4, nr. 119-143)

1912-06-22 / nr. 137

Şi spre edificarea complectă a citito­rului asupra acestor „conspiratori“, dăm lista lor complectă : D-nul dr. G. Bogdan, rector şi sena­tor, care nu e dezagreabil „Evenimen­tului". D-nul Matei Cantacusino, pe cit ştim încă şeful partidului in numele căruia vorbeşte „Evenimentul“. D-nul P. Râşcanu, decanul facultăţei de litere, D. A. D. Xenopol, D. A. Philippide, D. lle Bărbulescu, D. D.Alexandrescu, D. P. Bujor, D. Aurel Mănescu, D. Dr. M. Manicatide, D. Dr. N. Leon. La aceştia trebue adăugat, cum am spus, şi domnul I. Caragiani singurul absent. Dintre toţi aceşti domni profesori, a­­fară de d. Philipide, nu mai este libe­ral de­cât domnul doctor M. Manica­tide. In asemenea condiţii atacul grosolan din «Evenimentul» împotriva corpului nostru profesoral, dacă este caracteristic pentru aventurile d-lui I. Găvănescul în afară de Universitate, pe noi ne scuteşte de orice discuţie a „argumentelor“ d-sale împotriva d-lui Ibrăileanu. Numai pentru a învedera în ce situa­ţie îndoelnică îl poate pune pe dl. Gă­­vănescul excesul său de zel, relevăm următorul pasagiu delicios : ...«Nu contest că d. Ib­ăileanu nu ar fi obţinut media de mai sus (9,70) la e­­xamenul de atunci de capacitate. Astăzi d-nul Ibrăn­eanu ar fi fost sub pragul reuşiţilor»... De aici reese insinuarea că d. Ibrăn­­eanu s’a folosit şi la acel examen de cine ştie ce condescendenţe din partea „politicianilor“ şi a«poporaniştilor». Dar... preşedintele comisiunii „de atunci“ a fost... d. T. Maiorescu, care a mers cu condescendenţa pănâ acolo că, felicitînd pe d. Ibrăn­eanu pentru frumosul său suc­ces, a ţinut să-şi exprime în faţa mai multor candidaţi dorinţa ca eventual d. Ibrăn­eanu să fie chemat a continua o­­pera d-lui Philippide, ca redactor al dic­ţionarului Academiei... (De altfel, din co­­misiunea „de atunci“ pentru specialita­tea filozofiei, făcea parte şi d. I. Găvă­nescul, care se vede că «atunci» avea şi d-sa faţă de d. Ibrăn­eanu condescen­denţe de «politician» şi de «poporanist»). Spre a complecta fizionomia d-lui Gâ­­vănescul ca profesor al universităţii din Iaşi, «Evenimentul» face apel la «con­fraţii din Bucureşti», rugându-l să se a­­socieze la campania interprinsă împo­triva corpului profesoral ieşan pe care d. Găvănescul îl onoreazS. D. Găvănescul îşi permite, in adevăr, prea multe aventuri în afară de «uni­versitatea noastră»... altfel nici nu ne cunoştea, de­cât numai pe directorul ziarului. Trecură, aşa vre­o două trei săptă­mâni de la colaborarea lui la «Eveni­mentul», când, într’o bună dimineaţă cu­rierul ne aduce o scrisoare de la Cara­giale prin care ne roagă ca să­­ răspun­dem dacă poate să se bizite pe publicul ieşan ca să ţie o conferinţă. Noi, bine­înţeles, i-am răspuns, cu toată dragos­tea ca să n’aibă nici o grijă, căci ieşe­nii îl vor primi cu braţele deschise. Primind scrisoarea noastră, Caragiale ne telegrafie că vine peste câte­va zile în î şi pentru a se înţelege cu noi a­­supra zilei şi locului unde va ţine con­ferinţa. Iera Duminică. Cu toţii eram la re­dacţie aşteptând să sosească Directorul din Bucureşti ca să ne aducă mai multe veşti cu privire la afacerea fostului mi­tropolit Ghenadie ,—era pe vremea con­flictului bisericesc. Pe la vre­o zece, iată că intră pe uşă Directorul însoţit de un străin. Directo­rul i-l recomandă : — Dl. Caragiale. Şi Caragiale, se uită pe rând la fie­care, şi ne întinse mâna, începând de la Primul redactor, şi spunând fie­căruia câte o glumă cu privire la greşetele de tipar din articolele sale; glumele lui, însă, nu erau răutăcioase. Am­ stat cu toţii,în redacţie până la douăsprezece, în care timp Caragiale vi­zită şi tipografia. Vorbea cu noi ca şi cum i-am fi fost nişte vechi prieteni. Ne-am dus apoi cu toţii la băcănia Drăgănescu din strada Ştefan cel Mare, unde directorul invită pe Caragiale la ţuică. „Aperitivul“, a­­ţinut cam multişor, căci ţuicele se ames­tecaseră cu mult spirit pe care Caragiale îl risipea cu aceiaşi uşurinţă cu care se goleau şi păhărelele de ţuică. Masa a luat-o Caragiale la directorul ziarului al cărui oaspete a fost cele trei zile cît a stat in Iaşi. Seara, ne-am dus­­cu toţii la „fraţii Amira“ proprietarii vestitei pe vremuri „Boltă Rece". Mult spirit a mai risipit şi ’n noaptea ceea Caragiale. A doua zi, Caragiale a venit la re­dacţie, căci doar era „colaboratorul“ nos­tru. Seara, pe la Vre-o cinci sau şase ore, după apariţia ziarului, Caragiale, în mijlocul nostru, citea informaţiile din care vre-o două erau şi semnate de un­ reporter, cu prescurtarea nuntelui său : Bel. Informaţiile aceste, nu-mi aduc bine aminte, erau ori rău redactate, ori sebi­­­odite de zeţar şi corector; ştiu atîta, numai, că informaţiile aşa cum erau ele scrise, strrniau ilaritate. Caragiale ce­tind aceste informaţii, izbucni în bobot de r­îs şi se adresă imediat foarte serios celor din jurul său : — Mă rog, care­ e prostul care a scris, aceste informaţii ? — Eu, Domnule Caragiale, râspunde repede bietul Bel, c’un aier serios, con­vins fiind că informaţiile sale sunt straş­nice. Un alt hohot de iis izbucni in urma celor spuse de Bel. • Caragiale, c’un aier foarte serios, apoi, îi sti­­nse mina dar îi de­te un sfat : — Amice Bel, de altă dată, clnd vei scrie asemenea informaţii senzaţionale, să le iscăleşti c’un pseudonim... căci, şi Omer e un pseudonim. Voiu continua. Ion Dafin In consecinţă ordinul a fost revocat, rămînînd ca accesul trăsurilor în curtea spitalului să fie oprit numai atîta timp cît vor dura lucrările pentru complec­­tarea a­sfaltului. Ideală epitropie! Nu ne va surprinde dar, dacă acelaşi ziar care a publicat a­­sară deliciosul comunicat al epitropiei Sf. Spiridon în chestia trăsurilor, va publica şi știrea că d. dr. Riegler prim­­ejor a cerut serviciului administrativ un concediu de 30 zile... Iată o epitropie sub epitropie!... --------—.—---------­ Caragiale gazetar lesen Sunt mai bine de 10 ani de când l-am cunoscut pe Caragiale. Colaboram la „E­­venimentul“ pe atunci ziar l­iberal şi de­mocrat, la vr'o dimineaţă, directorul ziarului pe când eram cu toţii în redacţie ne­a­­dusă o veste. . — Măi băieţi, de mâine o să aveţi coleg pe Caragiale, mi-a făgăduit­­că ne da două articole pe săptămână, iată pri­mul articol. Şi Directorul, întinde secretarului de redacţie un manuscris al lui Caragiale. Mi-aduc aminte că era o serie­­de arti­cole cu privire la reforma legei teatrelor articole care au avut mare răsunet pe vremuri, căci mai toate ziarele de pe atunci se grăbiră să le reproducă. Di­rectorul ne mai aduse vestea că drama­turgul Caragiale va sosi în curând la Iaşi pentru ca să facă cunoştinţă cu co­legii săi din redac­ţie. Timp de vre­o două, trei săptămâni Caragiale ne scria regulat la redacţie, a­­proape zilnic, ca şi cum ne-am­ fi cunos­cut cu dânsul cine ştie de când, de alt­fel îşi trimetea şi articolele de două ori pe săptămână, rugându-ne insă pe toţi colegii lui din redacţie să luăm seama ca să nu i se schilodească articolele la corectură. Ne munceam noi cu toţii din redacţie Începând de la primul nostu redactor şi sfirşind cu corectorul ca să nu se stre­coare vre-o greşală In articolele colegu­lui nostru de la Bucureşti, cu toate a­­cestea ori câtă bună voinţă aveam noi, totuşi se strecurau greşeli de tipar, nici nu-i vorbă, dar se strecurau. Imediat a treia zi ne pomeneam cu câte o scri­soare de la Caragiale prin care tuna şi fulgera contra zeţarului şi mai ales a corectorului care „nu-l lasă­ să trăiască, schilodindu-i ceia ce are el mai scump, gândurile“. Şi după ce umplea o pagină întreagă cu fel de fel de vaitări contra zeţarului corectorului, urmau apoi alte două pa­gini foarte duioase la adresa „iubiţilor mei colegi“. Şi lucrul acesta se întâmplă după fie­care articol al lui Caragiale. Trebue să spun că maestrul Caragiale nu scria nici­odată personal cu­iva; el se adresa tu totdeauna „colegilor"; de Entropia sal Entropie — Epitropii casei St. Spiridon își de­clină responsabilitatea actelor lor. — Este cu desăvîrșire stranie dacă nu caraghioază mentalitatea celor de la epi­tropia St. Spiridon. Se știe că zilele trecute, epitropia a trimis cîte o adresă medicilor primari ai spitalului central prin care le făcea cu­noscut că li este interzis accesul cu tră­sura în curtea spitalului, pentru motivul că... se strică a­sfaltul. Evident, o asemenea dispoziţie a pro­vocat indignarea unanimă a medicilor, primari cari au aratat epitropiei prin a­­drese drastice ridicolul acestei dispoziţii. Nicăiri, în nici o parte a lumei curtea unui spital nu este închisă pentru a se întreţine o mai bună curăţenie şi a nu se strica a­sfaltul. Pastrarea curăţeniei nu implică inter­zicerea accesului unei curţi sau al unei străzi. Cu sistemul acesta administraţia co­munală de pildă ar putea opri accesul trăsurilor pe toate străzile alsfaltate. Primăria ar realiza o însemnată eco­nomie, căci alsfaltul nu s’ar mai strica, iar curăţenia n’ar mai lasa nimic de dorit. Dar nostim este faptul că epitropia dîn­­du-şi acum seamă de ridicolul disposiţiei luate, îşi declină răspunderea spunînd că ea a fost luată de... serviciul technic al casei Sf. Spiridon !... Iată o epitropie care este pusă sub ordinele serviciului technic şi care se de­gajează de răspunderea unei prostii, mo­­tivind că a fost nevoită să execute or­dinul acestei serviciu. Dar adresa către medicii primari n’a fost trimisă de serviciul technic, ci de epitropie ; ei bine, cum atunci epitropia face­ această neroadă declaraţie ? M­IŞC­AREA Jafurile din munţii Neamţului — Un denunţ grav — Astăzi s’a prezintat ia biurourile re­dacţiei noastre d. C. Bib­an fost briga­­dir silvic la ocolul silvic Mănăstirea Neamţ care ne-a făcut denunţarea scrisă că la acel ocol silvic s’au săvârşit fraude în paguba statului care ating suma de 100.000 Li. Lucrul nu e de mirare, in pădurile statului este în­da?obşte cunoscut că se săvârşesc abuzuri cu adevărat ca în codru şi până zilele trecute un proces scandalos de asemenea natură a format obiectul­ ocupaţiunei instanţelor noastre judecătoreşti, proces ce s’a terminat p­rintr’o transacţie şi mai scandaloasă intervenită intre Ministru! Domeniilor şi autorul fraudelor silvice din jud. Neamţ care este un amic al regimului.­­ Şi faptul este cu­­atât mai grav cu cat autorităţile superioare rămîn nepăsătoare chiar atunci când li se denunţă în scris şi sur­­propie is­călitură faptele ce se săvârşesc. Aşa d. C. Blehan ne-a aratait 14 chitanţe de telegrame şi scrisori re­comandate prin care a denunţat mi­nistrului şi autorităţilor silvice su­perioare fraudele ce se săvârşesc la M-rea Neamţ dar care cu toate a­­ceste au­ rămas nepăsătoare. Mai mult de­cât atât d. Brehan cu adeverinţa oficiului telegrafic No. 4­­4 a denunţat aceste fapte şi d-lui P. P. Carp pe când era preşedin­tele Consiliatului de miniştri dar şi această intervenţie a ram­as pară rezultat. * Aşa se pradă în ţara românească, fără teama răspundere! Când autorul este in­graţia puternicilor zilei. Procedarea aceasta este revoltătoare şi de­oare­ce denunţul este precis şi semnat de doui foşti brigadiri silvici se impune întrebarea ? Pentru ce ministrul nu ordonă an­cheta ? La rândul nostru supunem cazul au­torităţilor în drept şi cerem cu stăru­inţă să se institue anchetă pentru a se sta­bili întru­cât denunţurile făcute îm­potriva sefului ocolului silvic M-rea Neamţ sunt exacte. Pepinierele de viţe Algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). •|js 800000­ viţe altoite in Algeria ! !!§ 1500000 viţe altoite in Necolina laşi ! Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra supe­rioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile de­oarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor, clientala de a nu­ trimite comen­zile din timp, pentru a le putea rezerva viţele spre a putea fi conştiincioşi sărviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere INFORMAŢII 3 D-na şi d. Ion Brătianu se găsesc actualmente la Paris. Zilele acestea se vor duce la staţiunea balneară Bagnoles. 3 Cum a murit Caragiale.—Familia marelui scriitor dă următoarele deslu­şiri asupra morţei lui Caragiale. Caragiale a murit Simbătă 9 (22 iu­nie), dimineaţa, la oră exact nu se ştie. A fost, găsit, căzut jos lingă pat, de doamna Caragiale şi de fiul său cel mai mic, Luca Ion Caragiale, la orele 2 după amiazi. E inexact că ar fi avut vărsături sau vreun fel de indispoziţie în ajun. Din autopsia sumară ce ni s’a făcut, s’a constatat că suferea de arterio-scleroză şi de un defect al ini­mei. Medicii au rămas uimiţi de frumuseţa structurei efectului. Corpul a fost numai decit îmbălsămat şi depus in capela primului cimitir protes­tant din Schöneberg (Maxstrasse 12—15). S’a depus o coroană din ordinul Ma­­jestăţei Sale Regina Romîniei şi una din partea Teatrului Naţional din Bucureşti. Joi 14 (24) i­unie, la orele 4 după a­­miazi, rămăşiţele defunctului au fost co­­borâte în cripta capelei zisului cimitir în prezenţa fiului său cel mare Mateiu Ion Caragiale şi a d-lor Vlăhuţă, Delavran­­cea, Dobrogeanu-Gherea cu d-na,D. Gusti- Iaşi, Cerna şi Ivaşcu. Rămăşiţele lui Caragiale vor odihni acolo în patrie, dată ce se va fixa ulte­rior. „ Un cetăţean din Tg. Frumos ne face cunoscut asupra felului în care pri­marul Tessaro înţelege să administreze comuna. Astfel pănă acum sub prima­riatul d-sale s’a cheltuit suma de 70.000 lei ce se economisise de cătră foştii pri­mari pentru aducerea apei, fără ca aceste cheltueli să fi fost macar necesare. Dea­­semenea în toată administraţia e o ade­vărată debandandă; multe cheltueli se fac fără aprobarea superioară. Punem aceste fapte în vederea pre­fectului de judeţ pe care-l invităm să le ancheteze cît de curînd. “ 1. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a delegat pe protoereul jud. Neamţ, preo­tul Matasa să prezideze examenul de sfîrşit de an, de la şcoala de adulte din mînăstirea Agapia. Rezultatul examenului a fost surprin­zător de strălucit pentru comisi­ane, care au adus călduroase­­laude institutoarei acelei şcoli, Epraxia Macii,­­care de cu­­rînd a îmbrăcat haina monachală şi care e una dintre cele mai eminente absol­ventă a şcoalei normale de institutoarei din Bucureşti l a Senatul universitar a fost convocat pentru Luni 25 Iunie ora 5 p. m. avînd a rezolva mai multe chestiuni. 3 Studenţii facultăţei de ştiinţi, secţia st. naturale vor face în cursul acestei vacanţe, o excursiune botanică în Do­­brogea sub conducerea d­lui profesor A. Popovici. 3 Membrii sindicatului medical din localitate se vor întruni în astă seară pentru a constitui comitetul societăţei. 3 Dl. dr. Groşi ajutor medic legist, a fost eri­­a Mogoşeşti unde a făcut au­­­topsia cadavrului locuitorului Gh. Cojo­­caru, a cărui moarte e bănuită a fi pro­vocată în urma unei bătăi. La autopsie a asistat şi d. procuror Băi­can. „ Cursurile de lucru manual de la şcoala normală din Cimpu Lung ce ur­mau să se ţie pentru învăţători, au fost suspendate. „ In seara de 22 iunie va avea loc o reprezentaţie cinematografică, în grădina Pathe din Iaşi, în profitul d-lui Gheorghe Blanariu conductor postal care a avut nenorocirea să piardă un pachet postal în valoare de 4000 lei. Ieșenii vor face o faptă generoasă dacă vor constitui prin prezența lor ca acest funcționar cinstit să poată fi înlesnit pentru a-și procura suma necesară. „ In cursul lunei Iulie se vor începe lucrările de construire a palatului Ob­servatorului astronomic de pe platoul Copou.­­ Astăzi au început examenele de fine de an la şcoala primară de fete „Steaua“ ; aceste examene vor ţine pînă la 26 Iu­nie inclusiv. Duminică 1 Iulie va avea loc distri­buirea premiilor în sala Pastia, pentru care s’a aranjat şi o producţie şcolară cu următorul program: Deschiderea Solemnităţii de către d. Preşedinte. „Rugăciune pentru Rege“ rostită de elevele : Tercalin Rachela cl. III şi Buch­­man M. cl. IV primară. Cor, executat de elevele şcoalei. Anecdote, recitate de eleva Wolf Ana cl. IV-a primară. „Die seltsamen Menschen“ recitată de eleva Holzman Adela cl. I a profesională. „Le temps qui fait par J. J. Rousseau" recitată de eleva Solomon Bianca cl. I profesională. Cor, executat de elevele școalei. „Noi“ de Octavian Goga recitat de e­­leva Tercatin Rachela cl. III-a primară. „Der Affe und die Uhr“ recitată de eleva Wolf Ana cl. IV-a primară. „Charité“ monolog recitat de eleva Leibovici Beatrice cl. I profesională. „Cupa“ recitate de elevele Simion E­­novici L. cl. III și Gutman Slima clasa IV-a primară. Cor, executat de elevele şcoalei. „Der Tausch“ recitat de eleva Avram Lina cl. I-a profesională. »Barbu Lăutarul, monolog de V. Ale­xandri recitat de eleva Horn F bl. I-a profesională. Darea de seamă, făcută de directoa­rele şcoalei, împărţirea Premiilor. „Mulţi ani trăiască" executat iţe co­rul şcoalei. " *­ri­­n şedinţa de ori a înaltei Curţi de casaţie s. I, reprezentanţii societălei co­munale de tram­va­i au cerut Cuiţei să fixeze un termen, cât mai apropiat pen­tru judecarea ambelor recursuri intro­duse contra deciziei Cur­ţii de apel, s. II, dată in procesul tramvailor Reprezentanţii ministerului s’au opus a se judeca in iunie, şi au cerut un ter­men in vacanţă. Curtea, după o lungă deliberare, a ho­­tăr­ât judecarea amânduror recursuri la 25 iunie curent.­­ Sucesul lui Vlaicu la Viena.­Re­zultatul concursului de aviaţiune arată că lupta de întrecere s’a dat în reali­tate între Vlaicu­ şi piloţii francezi, aus­­triaci neparticipând de cât la sborurile de durată şi de înălţime. Vlaicu s’a impus in toate cursele mai grele, fiind clasat de două ori întâiul în aruncarea de proectile, al doilea în de­­scrierea unui cerc mic în jurul unui pi­lon, iar în aterisarea silită, după măr­turisirea unanimă a presei vieneze, a­­viatorul român a reputat cel mai frumos succes. Cunoscutul inginer Wels l-a felicitat în termeni extrem de măgulitori, iar d. maior Eremia, atașatul militar al Româ­niei, a dat, în onoarea lui Vlaicu, un banchet la care au luat parte ofiţerii români aflători la Viena şi mai mulţi o­­fiţeri austriaci. Ieri Vlaicu a fost sărbătorit printr’un alt banchet, oferit de colonia română din Viena. De la Viena Vlaicu se duce la Arad, unde va executa. Duminică, mai multe zboruri. ° DOCTORULUI IN MEDICINĂ S CHIRURGIE. Eduard Fabini IAȘI. STR. PĂCURARI, fie. II. Etajul I -Ti VîS'^îâ^’î-'SlS «fte CS.*ât» (DEASUPRA PA­RM AC IEI) INTRAREA PRIN RÂPA. GALBENA­­IN­ STAUAriUNE MODERNA C O N SU L X A T 1 a N I« DEL.A 0 — 10 a m. sl GELA 3—6 p. mi. PENTRU X Beate interne de piept, de sîamaîî, de ficat, de rinicisi,­dd-hifisfii», etc. SI Boafe de Femei TRATAf.iLi'X wi.UICAL AL Ai­EC|iUNILOR DCOIUAN, ' . ' ) G'i N ticOLOG­IC'

Next