Mişcarea, august 1916 (Anul 8, nr. 168-194)
1916-08-13 / nr. 177
4 ANUL VIII No. 177 ABONAMENTE In tară pe un an . . 20 Ie! In streinătate pe un an . 43 . Pentru preoţii învăţători rurali sa face reducere de 50% REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIRII, No. 5. In localul clubului Naţional Liberal. Un număr 5 BĂNI ZIAR NAŢIONAL* - LIBERAL. COTIOI AN - V /V SAMBATĂ 13 AnteMsV#iei TELEFON No. 321 ANUNCIURI COMERCIALE Linia ps pagina II . . 1 leu Linia pe pagina IÍ3 . . 50 b. Linia'pe pagina IV . .40 b. ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comitet instituit de clubul naţional liberal Un număr 5 BANS REMEDIAREA UNUI RÂU — In chestia monedelor divizionare — Oamenii fără scrupule cari au profitat de vremurile tulburi prin care trecem pentru a exploata lipsa şi nevoia altora prin cele mai ingenioase procedeuri, au încercat un moment să speculeze şi banii mărunţi, moneda de argint. Este astăzi definitiv constatat că lipsa de pe piaţă a monedei de argint este datorită numai acaparatorilor cari au încercat s’o speculeze. S’a atribuit la început această lipsă unor anumite împrejurări, aşa, plătei muncitorilor agricoli, concentrărilor — plata soldei soldaţilor făcându-se în monedă măruntă — în fine chiar stocului de monedă de metal ce circulă pe piaţă. Nici unul dintre aceste motive nu este adevărat. Moneda de argint a fost acaparată cu intenţiunea de a fi speculată. Intr’adevăr, sunt puşi în circulaţie 8672 milioane lei în monede mărunte dintre cari: 23 milioane de 5 lei, 21 milioane de 2 lei, 23 milioane de 1 leu, 9 milioane de 50 bani, 1.600.000 de 20 bani, 5.200.000 de 10 bani şi 3.700.000 de 5 bani, osebit 25 milioane în bilete de bancă de 5 lei. Acest stoc, după cum reesă şi din referatul d-lui ministru de finanțe, care înainte de începutul războiului european era cu 30 milioane mai mic, a satisfăcut toate necesităţile. Dar planul acaparatorilor a fost repede şi sigur dejucat. In primul loc şi-au făcut socoteli greşite închipuindu-şi că hârtia de bancă va fi într’un moment dat depreciată. Lucrul nu se va putea întâmpla niciodată, întrucât din punctul acesta de vedere situaţia Băncii Naţionale a României este dintre cele mai strălucite din Europa. Stocul de aur este cu mult mai mare decât emisiunea de hârtie monedă. Pentru remediarea răului care tulbură viaţa economică a ţărei, s’au luat măsuri dintre acele a căror efecte se vor resimţi imediat. Aşa în primul loc s’au prevăzut aspre penalităţi pentru acaparatori Apoi s’a autorizat Banca Naţională să mai emită 25 milioane lei în bilete de 5 Iei, peste cele 25 milioane distribuite. Cum însă prin aceste două măsuri răul ar fi fost numai în parte remediat, s’a autorizat Banca Naţională să pună în circulaţie biletele de 1 şi 2 lei pe care le are fabricate şi cari se urcă la suma de 1.500.000 lei a 1 leu şi 8 milioane Iei a 2 lei. Această monedă de hârtie va fi pusa în circulaţie pe ziua de 25 August şi de la acea dată lipsa de monedă divizionară nu va mai fi simţită. 'S ' V In bilanţ al activităţii comunale II După lipsa pâinei, fireşte „Opipia“ trebuia să se ocupe de lipsa cărnei. Dar a simţit laşul lipsa cărnei pănă în Mai 1916 ? laşul a avut în tot timpul acestor două ani carne suficentă şi pe preţuri mai reduse decît în timpurile normale. Din August 1914 Comuna Iaşi prevăzuse rezervele de vite necesare pentru preîntâmpinarea crizelor şi toată lumea îşi poate aduce uşor aminte de acţiunea administraţiei comunale, atunci când ea nu mai avea posibilitatea, din cauza suprimărei târgurilor şi a concurenţei târgurilor de frontieră, să-şi formeze aceste stocuri. Iaşul n’a simţit criza cărnei decât odată cu aplicarea măsurilor de mărginire a consumaţiunei.* Şi astăzi, ca şi ieri, Comuna are un stoc de rezervă de 160 vite. Pentru ca administraţia comunală să aibă cinstea de a fi considerată ca „pricepută“ de „Opinia“ ar trebui să se facă şi crescătoare, reproducătoare de vite, să inventeze vite atunci când nu există. Comuna Iaşi nu se poate aproviziona decât în limitele stocului disponibil în ţară. Şi acolo de unde nu, nici D-zeu nu poate cere. Ceea ce e adorabil însă în toate articolele acestui ziar este când pretinde ca să treacă prin aceste împrejurări fără să simtă nimic. Vrea de toate, tot atât de bune şi multe ca şi mai înainte, pentru ca să poată spune cândva Rodion într’o rubrică, că, în timpul răsboiului mondial a trăit la Iaşi ca în Paradis. Iaca asta nu se poate. In locul prânzurilor copioase cu care e deprins..., d-rul Blumenfeld administraţia comunală nu-i poate asigura decât un bun prânz burghez.... * Tot aşa cu zaharul. Administraţia comunală din Sept. 1914 a prevăzut criza acestui articol şi a cerut preîntimpinarea ei prin importul zahărului. Ea a povăţuit pe angrosiştii din Iaşi să importeze zaharul, întrucât fabricele din ţară nu sunt în măsură de a satisface toate cererile pănă la noua producţie. Şi toată lumea trebue să-şi aducă bine aminte că în anul trecut, datorită acestei măsuri de prevedere, laşul era singurul oraş din ţară care avea zahar, atunci când nimeni nu avea. El şi-a satisfăcut nu numai nevoile sale, dar ale judeţului şi, după cererea Statului şi a administraţiilor comunale, şi nevoile altor judeţe din Moldova. In anul acesta laşul suferă ca şi restul ţării de lipsa zahărului din cauză că importul n’a mai fost posibil şi pentru că Statul a lovit de indisponibilitate stocul fabricat în ţară. Statul şi a luat asupra sa aprovizionarea generală şi repartiţia între Comune. Comuna a fost astfel pusă în neputinţă de a se aproviziona din ţară cu cantităţile necesare. Totuşi Comuna Iaşi a putut satisface nevoile populaţiei pănă în Mai,datorită stocului de 7 vagoane cu care se aprovizionase din anul trecut. Criza declarată în celelalte oraşe în ajunul Paştelui la Iaşi nu s-a simţit decât în Mai. Vom vedea cu alt prilej inter- venţiile făcute pentru a preîntimpina aceste nevoi în viitor, căci, repetăm, pentru zahar ca şi pen-t tru peşte, Comuna nu mai poate avea vre-o acţiune directă. Şi pentru că am ajuns la peşte, „Opinia“ trebue să recunoască că lipsa peştelui e mai puţin simţită acum decât în timpurile normale, când pe pieţele Iaşului nu existau biururile de desfacere ale Statului Aceste biurori au fost înfiinţate de actuala administraţie comunală înainte de răsboiu şi înmulţite din prima lună a răsboiului. Administraţia a făcut dlar ca pieţele să fie mai bine alimentate cu acest articol şi de fapt este mai mult peste acum decât în timpurile normale. Dar tot nu e suficient... Se poate. Administraţia comunală cere pescăriilor Statului cantităţi cu mult mai mari decât acele cari vin, dar ce poate face ea dacă din bălţile Statului ca şi din cele particulare , nu se poate prinde cantităţile necesare tuturor cererilor. Pentru ca lipsa peştelui să nu fie simţită In ţară ar trebui zilnic minimum un milion de kgr. şi cel mai fericit vânat'u'a putut da decât 200.000 kgr. In zilele oprite pentru carne administraţia comunală a cerut pescăriilor cel puţin 10.000 kgr. şi cel mai fericit transport n’a fost decât de 2000 kgr. Nu se poate razama consumaţia pe vânatul peştelui. De aceia, în vederea zilelor oprite, administraţia comunală a căutat să se aprovizioneze cu alte articole.* In chestia zarzavaturilor administraţia comunală a Iaşului e singura din ţară care a înfiinţat, în tovărăşia oştirei, grădinele de zarzavaturi, cu care preintimpină crizele şi domină preţurile în piaţă Preţurile zarzavaturilor în Iaşi numai în comparaţie cu cele din Bucureşti şi cu preţurile din celelalte oraşe, pot fi judecate. Dificultăţile transporturilor şi actele din speculaţiune la cari depositorii particular de lemne s’au dedat în timpurile normale cînd suta de Kgr. lemne atingea 5 lei au făcut ca administraţia comunală să se îngrijească şi în această direcţie. Toată lumea îşi va reaminti de preţurile mari ale lemnelor în anul 1913 , speculaţiunile care aveau loc în timpul iernei. Administraţia comunală a d-lui O. Botez se încercase să soluţioneze chestiunea, dar avusese o mână nefericita ■ în alegerea lui Berman Juster, în stabilirea cantităţilor şi a condiţianelor contractului . De fapt depositele comunale nu se putuseră înfiinţă. Infiinţarea acestor, deposite figura şi’n programul măsurilor susţinute de actuala administraţie în vederea ieftenirei traiului şi „Opinia“ trebue să recunoască că I contractul ce ea încheiase cu d. Vasilescu, exploatatorul pădurei Dobrovăţ, a dat I cele mai bune rezultate în iarna 1914-915 I cănd lemnele erau în cantitate îndestu- I lătoare şi cu preţul maxim de 2 lei şi 80 • suta Kgr. tăiate şi transportate la domiciliu. Toată lumea era mulţumită şi depositele comunale câştigaseră încrederea ei. In cursul iernei 1915-916 este adevărat că concesionarul d. D. Vasilescu nu’şi mai alimentase depozitele cu lemne Indestulătoare şi practica vînzarea la rampă pe preţuri nepermise de contract, dar care n’au depăşit 3 lei şi 50 bani sută de Kgr. I Preţurile de speculaţiune nu atinsese preţul de 5 lei suta Kgr,ce se lua înlainte de 1914 şi nici preţurile cu cari se a vănd lemnele in Bucureşti şi in alte oraşe, oraşul totuşi vindea lemnele în condiţiuni avantajoase. Practica d-lui Vasilescu nu putea fi însă tolerată şi administraţia comunală văzând că nu poate obţine de la d sa executarea conştiincioasă, chiar cu o legitimă urcare a preţului, a cerut I reziliarea contractului cu daune şi apli- I carea unui sechestru pe toate lemnele ce I posedă la Bârnova şi la Repedea. Pentru aprovizionarea populaţiei, prin depozitele comunale, conduse direct de ea de astă dată, administraţia a contractat cu statul şi societatea Maxut lemne de I o foarte bună calitate, care se vor putea I vinde, după cum vor varia şi preţurile I de cărăuşie de Ia gară la depozite şi preţurile de tăere, în tot timpul iernei, într’un minimum de 2 Iei şi 90 bani suta “ kgr. şi un maximum de 3 Iei şi 20 bani. * In fine ajungând la măsurile luate pentru înfrînarea acaparărilor şi speculaţiunea stofelor şi articolelor de manufactură, ne-am putea dispensa de orice alte lămuriri faţă de contradicţia comică a „Opiniei“ care pe de o parte aprobă principiul măsurei, iar pe de altă parte critică pe motivul libertăţei comerţului. „Opinia“ dovedeşte însă că nu cunoaşte I nici chestiunea, nici dispoziţiunile admi- I nistraţiei comunale. I Administraţia comunală nu are o acţiune directă în această chestiune, care e de resortul Cafemeiei de Comerţ şi al I ministerului de inoarfie. I Măsura unui control general al tuturor articolelor de comerţ i-a fost solicitată de Camera de Comerţ şi recomandată, I pentru luarea măsurilor necesare, de I cătră Ministerul de Industrie. Prin ur- I mare, nici o critică din acest punct de I vedere n’ar putea fi adusă administraţiei I comunale, care nu face altceva de cât a exercita o acţiune de poliţie, solicitată de organele autorizate ale comerţului şi industriei. In această privinţă ne referim la declaraţiunile făcute de d nul primar Mârzescu în consfătuirea ce a avut loc la Camera de Comerţ. Comercianţii însă îşi recunosc utilitatea acestei măsuri când arată neputinţa de a’şi reface stocurile de mărfuri din cauza dificultăţilor importului. Iaşul nefiind un centru industrial, în măsura de a satisface cererile comerţului de manufactură, ci obligat la importul mărfurilor ca toate oraşele din ţară, o măsură elementară de prevedere impune , pe de o parte, a se reţine în Comună, pentru trebuinţele locale, stocurile existente, iar, pe de altă parte, se aviza la mijloacele de realimentare ale acelor stocuri, care se epuizează pe măsura consumului. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât s-a constatat că mărfurile ieşite din Iaşi se reîntorc tot în Iaşi, după trecerea prin două sau trei mâini, pe preţuri îndoit şi întreit de mari. Utilitatea controlului, a subordonărei transportului articolelor de comerţ, se impune clar. Şi „Opinia“ pare şi ea de acord până aci. Tot ceea ce se poate discuta este întinderea măsurei şi aplicaţiunea ei. In privinţa întinderei măsurei, administraţia comunală crede că ea se poate mărgini la articolele de rufărie, îmbrăcăminte, încălţăminte şi unele articole utile la exerciţiul unor meserii Mătăsăriile şi alte articole sunt cerute însă de Camera de Comerţ. Administraţia Comunală a cerut atât Camerei de Comerţ cât şi asociaţilor libere de comercianţi, ca de comun acord, să stabilească articolele care să fie supuse acestei măsuri, şi să indice înşile preţurile maxime. Atârnă numai de la comercianţi ca măsura să fie restrânsă. In ce priveşte aplicaţiunea măsurei, administraţia comunală a luat toate măsurile ca comercianţii să nu fie trăgăniţi... Astfel: Cu avizul favorabil al Camerei I de Comerţ toate transporturile de mărfuri au fost permise. S-a acordat dispensa de verificare a coletelor pentru toate firmele bine reputate şi recomandate ca atare de Camera de Comerţ. S’a acordat, chiar fără avizul Camerei de Comerţ, expediarea coletelor pentru cumpărăturile mici făcute de persoane cunoscute, etc. S’a făcut şi se face tot pentru înlesnirea comerţului. A se cere însă suprimarea în totul a măsurei însamnă însă a susţine cauza acaparatorilor şi speculatorilor. In această privinţă la „nepriceperea“ administraţiei comunale se poate opune „priceperea“ celor de la „Opinia“. ECOURI „Foi de toamnă“ noul volum de proză al d-lui M. Sadoveanu este mai mult o carte, de impresii critice decât literare. Cu excepţie pentru câteva schiţe cari aparţin nuvelei, — gen atât de frumos cultivat de eminentul prozator — în restul volumului se cuprind diverse reminiscenţe cari se referă la Cuza Vodă, la cărţile moldo-vlahe ale lui Cana şi le Cler, la Eminescu, Creangă, Caragiale, Ronetti-Roman, N. D. Popescu, etc. Vom reveni asupra „Foilor de toamnă“ după ce le vom fi cetit pe toate. * Literatura frământărilor produse de războiul european a mai sporit cu broşura „Zile de zbucium“ în care d. E. Herovanu, cunoscutul publicist, şi-a extras articolele publicate in „Gloria“, şi consacrate aspiraţiunilor noastre naţionale. Broşura „Zile de zbucium" în care d. E. Herovanu îşi expune în mod fondarmente onest ideile in jurul marei probleme, se vinde pentru sporirea fondului de ajutorare a românilor refugiaţi.* Compania lirică „Grigoriu“ nu mai vine în Septembrie la Iaşi. Ea îşi va începe stagiunea la Bucureşti, la 26 August. Intre operetele noui pe care le va monta figurează. „Ocolul pământului în 80 de zile“ de Jules Verne, „Ţarina“ de Fall, „Căsătoria glumeaţă“ de Fr. Lehar şi „ Michel Strogoff * Teatrul naţional din Craiova îşi va deschide stagiunea cu „Patima Roşie“ frumoasa lucrare a d-lui M. Sorbul. I informaţiuni . Unele ziare publică de câtva timp timp „informaţiuni" asupra unor pretinse numiri ce s’ar fi făcut în înaltul comandament al armatei. Toate aceste zvonuri sunt de domeniul fanteziei. In urma cererei ministerului de interne, tribunalul de Ilfov a declarat ori în stare de faliment pe Victor Filotti, fostul sindic al Bursei. Pasivul fostului sindic este de 5130035 lei in ceea ce priveşte direcţiunea generală a poştelor şi de 70000 lei pentru celelalte operaţiuni cu particularii. Victor Pilotti a fost declarat in stare de faliment cu începere de la 16 Septembrie1915, când a încetat orice plată. O Casa de scont, şi împrumut din Iaşi a început a plăti Cuponul de Iulie 1916 Casa este deschisă de la 9-12 in fiecare zi. O Pentru trebuinţele armatei, toţi proprietarii de saci îşi pot vinde orice cantitate, adresându-se manutanţei militare din garnizoana noastră. Sacul nou se plăteşte cu 2 lei 50 bani, iar sacul vechi cu 1 leu 80 bani. Persoanele care dispun de orice cantitate de saci pot înştiinţa manutanţa militară printr’o cartă poştală. D In urma deciziunei Ministerului de Instrucţie s’a admis ca elevii şcoalelor primare, cari nu s’au putut prezenta la examenul din ultimul trimestru, pentru examenul de absolvire a acestor şcoale, să treacă aceste examene între 1 şi 3 Septembrie. * „ In corn Vlădiceni s’iu ridicat măsurile de poliţie veterinară, epidemia de febră aftoasă fiind complect stinsă. D In cursul săptămânei viitoare se vor întruni la inspectoratul circumscripţiei Iaşi toţi revizorii şi protoereii acestui inspectorat, pentru a stabili în comun planul activităţei extraşcolare a învăţătorilor şi a preoţilor în noul an şcolar. O înscrierile în grădinele de copii se vor face între 25 şi 81 August. O Terminându-se în întregime, reparaţiile camerei ajutorilor de primar birourile au fost aşezate în salonul cel mare al Palatului comunal. o D. arhitect al Comunei, Mihailescu fiind concentrat, locul sale va fi ţinut în tot timpul absenţei de d. Inginer Savul, şeful serviciului technic al Comunei. O Camera de Comerţ din Iaşi în acord cu „Sfatul negustoresc" au hotărât convocarea membrilor camerei şi a sfatului pentru a discuta chestiunele stofelor, şi aprovizionarea magazinelor cu articole de prima necesitate. O Comuna a intervenit pe lângă Societatea Tramvailor, de a pava străzile Socola şi Păcurari cu piatră cubică pe tot parcursul acestora, pe contul Societăţei. In urma cererei Ministerului de interne, Primăria comunei Iaşi, a trimis un tablou de mobile cari au fost însărcinate cu măcinişul pentru consumul intern, la comună şi judeţ. 1 O Astăzi a sosit la direcţiunea liceului Naţional un tablou de cărţile didactice de curs secundar aprobate de Minister pe noul an şcolar 1916 — 17. © S’a luat dispoziţiunea de către direcţiunea şcoalei de Belle Arte ca elevii şcoalei din fiecare an să fie obligaţi a da pentru expoziţia şi Pinacoteca şcoalei pe lângă tablourile lucrate la şcoală, un număr de alte tablouri luate în diferite poziţii pitoreşti ale ţarei. „ Examenele particulare a elevilor preparaţi de curs secundar vor începe în seziunea de toamnă cel mai târziu la 1 Septembrie, pentru ca terminându-se până la 10 Septembrie, elevii să se poată înscrie la şcolile statului sau la diferite concursuri. „ Revizoratul şcolar a primit o circulară din partea ministerului de instrucţie prin care se cere a recomanda învăţătorilor de la ţară încurajarea culturei gândacilor de matase. S’au luat măsuri ca în tot timpul nopţei ,toate telefoanele din comunele rurale să funcţioneze.