Mişcarea, februarie 1917 (Anul 9, nr. 24-44)

1917-02-25 / nr. 44

TrataantBl Wzenierilor d« pi­fesi­ul Alternaţilor d­ ' 'omAnl dia firii® duşmane Pe cale' ofisialâ ne sosesc ştiri precise cu primire la soarta compatrioţilor noş­tri căzuţi în captivitate străină. Dia ne-­­ norocire fiecare ştir® nouă reprezintă aş ■ strigăt de durere al celor goi şi flămânzi.­ Mizeria foamei este generală, în Sarma­­ţ­­ia şi Austria ca şi în Bulgaria şi Tur­­cia. Lipsa de adăpost îa privaţiunile de­­ tot felul auat resimţite în special de ■ prizonierii noştri din Bulgaria şi Tarsia aceste două ■ ţâri tolerata în Europa şi, pe care apucăturile lor mongolice ie ma­­i frăţesc din câad în cftad. ‘ Lela cal mai înalt ofiţer superior, piuă ! Ia c­el dia urmă soldat, toţi Îndură as­primea ernei şi chinurile­­foamei. Lăsând la o paste priseişi de da umanitate care­­ ar trebui să călăuzească pe eri şi cipe,­ duşmanii noştri calcă îa plecare acole­­ convecţii iai internaţionale. Intra’adevăr conform art. 17 al con­­venţiunei dela Hags, un stat este dator să plătească ofiţerilor prizonieri solde echivalente cu ala ofiţerilor săi, rămâ­nând ca sumele cheltuite să-i fie ram­bursate la încheierea păcei. România respectă cu sfinţenie acest articol. Ger­mania îl aplică în mod arbitrar, iar Bul­garia nici nu vrea să audă da ei sub cuvânat că s- a ratificat ds şi a semnat coaveaţiunea dels. Haga. Ofiţerii noştri prizonieri în Germania primesc, cei superiori 100 mărci pe lună şi cai inferiori 60 mărci pa lună. Având în vedere scumpetea extraordinară a a- Iimestelor, aceste sume abea le ajung ca să nu meara de fsams, de aceea nu­meroase cereri de ajutor na sosesc din part­ea prizonierilor din Germania şi Aus­­tro-Ungaria. Iată în întregime textul unei scrisori, adresată unei societăţi de Grace Roşie, de către un număr de ofi­ţeri români internaţi în Lagărul de la Danholm, lângă Stralsund: „Ofiţerii ro­mâni prizonieri din acest lagăr, vă roagă să binevoiţi a le trimite aceea că generozitatea îşi va crede de cu­viinţă pentru îndulcirea vieţei lor da captivitate cu ocaz­a sfintelor sărbători. Mulţumim cu recunoştinţă“­­Un alt apel semnat da­rin colonel cere in numele a 400 ofiţeri Români internaţi în acelaşi lagăr „alimente şi rafin­­e“ Din e­misie de scrisori sosite de la prizonierii noştri, se desprinde o frază ca un ecou dureros al suferinţei: „Trimeteţi mi ceva de mâncare“. In Bulgaria situaţia este şi mai tristă. Ofiţerii nu primesc nici un ban pe Lună şi îndură împreună cu soldaţii mizerii de nedescris, fără ca Ministrul Puterei pro­­­fectoare să parvie a lua contact cu ei c­i toate desele sale protestări. lată ce scrie un colonel român prizonier, acelui Ministru: „Excelenţă, în numele tuturor ofiţeri români, prizonieri la......... am o­noare a protesta contra tratamentului ne­­uman la care suntem supuşi, şi vă ru­găm respectuos în numele umanităţei să bine­voiţi a cere constituirea unei an­chete". Bine Inţries că ancheta s’a­ cerut în mod stăruitor, fără însă ca ea să se facă. Osîăîecî Români din Dobrogea,­ ma­joritate femei şi copii, zac In lagărul de Sa Kote!, fără nici un mijloc de existenţi iteavând măcar un adăpost pentru iarnă . 2000 prizonieri se află la Tavshanli lângâ Cutahia, fără hrană şi îmbrăcăminte ; alţi 1000 zac în Turcia în acelaşi mizerie neagră. Contra acestei stări de lucruri Ministrul unei puteri neutre a­­protestat energic la Sofia, iată în traducere o parte dintr’o notă adresată Ministerului de Externa Bulgar: „Prizonierii Români internaţi la Sofia şi în provincie, sunt într’o situaţiune de plâns, desculţi, ca hainele în zdrenţe şi atât de goi, încât mulţi dintre ei nu vor putea să reziste figurui riguros a f­er­ei. Pe de altă parte ea (Legaţiunea) află de asemenea , că sunt lipsiţi de supă şi că păinea ce li se dă a fost redusă la minimum posibil". Comentariile sunt de prisos. Strigătul nostru de revoltă trebue înăbuşit de nă­dejdea isbânzei finale, când fie­care îşi va lua plata sub imperiul sancţiunea unui suprem judecător: dreptatea. Protestul demn al guvernului nostru faţă de lumea civilizata, cât şi numeroa­sele ajutoare primite, vor îndulci, sperăm traiul beţilor prizonieri Români. Cât pentru purtarea barbară a faeo­­menoşilor noştri duşmani lăsăm ca isto­ria viitoare să-şi alcătuiască din ea o pagină neagră, ce va sluji drept mărturie posterittţei şi drept linie de conduită faţă de cei pe cara nu i-am lăsat să moară la 1877, mănânce ceia ce li să dă în închisorile din Olanda de cât raţiile cari li se dau In Germania. Cum însă închisorile olandeze sunt f ticsite de fugari germani guvernul olan­dez a fost silit să recurgă la un mijloc mai simplu. El retrimite in Germania pe cei mai mulfi dintre refugiaţii prinşi. C©mynicat©iQ «ngtaza fi francai«* Lendmn 7 Martie. Comunicat de răs­­boiu‘ — Comunicatul britanic raportează progrese noi, făcute In noaptea de Lan­, d® către trupele britanice, la NV da­­r­ies şi la No. de Puisieux au Jupat, pe frontul Ancrei. Englezii au făcut o in­cursiune în tranşeele infamise de la 2 de Beuchavesnes, pe Bemme, în dimineaţa zilei de Marţi. S’a văzut inamicul ma­eându-se pentru un contr­ai asupra t­ranşeelor da curând cucerite dela ei, iasă a fost­­împrăştiate da artilerie, comunicatul francez de Marţi seara spuse­ că intre Om şi Alene, focul de distrugere francez a sfărâmat organiza­ţiile german® de la RY de Moulin-Sous- Touvent şi a dărâmat adăposturile dala N­ois Treches. Pe ţărmul drept al râu­lui Maust, acţiune violentă d® artilerie, dealungul frontului Chambrefêtes--Bason­­vaux, însă nici o acţiona de infanteria. | Pa restul frontului ’ canonadă intermi­tentă. Comunicatul francez de Mercur! după amiază spune să Germanii au in* ■ ercat un atac la NE da Flirey au Bois bouchot şi în vecinătate de Ammer­tz­­vallss, fosul d® baraj francez i-a oprit și Îs-a provicate pierderi mari. Minteiml Ärietta úm^m rizSxsSgsB ssstearisi ROMA.—1. Adotta Maistrul comuni­ca,ţiuailor a declarat într'un intervisv acordat unui ziarist francez următoarele : Dintre toat® simptomele anunţând apro­piatul sfârşit al conflictului, mai carac­­teristic apăre încărcarea desnădăjduită a răsboiului submarin. Aceasta însă nu împiedică pe aliaţi de a rămâne stăpânii mărilor. In deplină conştiinţă, vă pot afirma, că Germanii re­încearcă zadarnic strădu­inţa lui Sisyphe şi că, cu cât vor dis­trugă mai mult cu atât vor reconstrui mai mult. ' ' In ce privește Italia a încheiat d-sul Arlotta, șantierele noastre vor face în curând să reînflorească gloria vechilor noastre republici maritime. (A. T. I.) Raporturile iute« Grecia ii alteti au d^wnaii «@S® normai®. ROMA. —„Tribuna“ află din Atena . Opinia publică elină se arată mulţumită pentru că guvernul italian a permis ca populaţia din Epirul de sud să se apro­vizioneze cu merinde, pentru că mijloci­rea Contelui Bozdari a obţinut ca An­­glia să permită importul orezului şi po­rumbului din Egipt. Ziarul adaugă că de acum raporturile dintre Grecia şi Aliaţi au devenit a­­proape normale. Cererile Aliaţilor au fost satisfăcute, 200000 de puşti au fost trans­portate pănâ acum în Peloponez. (ATI). Administraţia Comunală angajează oameni în lucru plătind până la 4 lei pe zi şi o pâine.­­ Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor ,­în urma cererei Ministerului de Războiu, voind să înfiinţeze un mare atelier de confecţii de rufărie pentru armată, invită , pe toate u-nele maestre, ajutoare şi pro­fesoare de şcoli profesionale din cele două grade, din localitate şi din toată ţara, să se prezinte neintîrziat în strada Costache Negri No. 42, spre a lua in­formaţii prin Direcţiunea şcoalei pro­fesionale de fete „Sf. Sava“ din Iaşi, cele hotărâte asupra înfiinţarei acestui atelier. Cine va fi in Iaşi şi nu se va prezenta, va suferi conseciţele neascultă­­rei ordinului ministerial. Elevele acestei şcoale şi cele refugiate sunt obligate să se prezinte şi ele. Ssrel­lsle SMI!aS&t@raini d© răa­­ii©i. — Cu începere dela 1 Fevruarie 1918 direcţia Vi sanitară din ministerul de risboî va coprinde următoarele ser­vicii : 1. Serviciul spitalelor cu conducerea căruia va fi însărcinat medicul locote- nent-colonel de­ rezervă Stavrescu G. Nicolae ; 2. Serviciul de evaca­re și transpor­turi, având ca şef pe medicul locotenent colonel de rezervă Costinescu E­loan ; 3. Serviciul farmaceutic, având ca şef pe farmacistul colonel Merișanu Con­stantin ; 4. Serviciul veterinar, având ca şef pe veterinarul locotenent-colonel Focşa Ni­colae ; 5. Serviciul de materiale sanitare, cu conducerea câruia va fi însărcinat ins­pectorul sanitar Dr. Cazacu Petre; 6. Serviciul personalului și administra­tiv, având ca şef pe medicul colonel Michăescu Th. Ghserghe; 7. in ca­pa direcţiei VI sanitară se nu­meşte cu titlul de director, medicul co­lonel Aradinescu D. Gheorghe. Ca urmare a acestei nouă organizaţiuni, comite­tul central sanitar, direcţia depo­zitelor centrale de material sanita­r şi ser­viciul de stat major dela partea seden­tară a direcţiei IT sanitară sânt sunt şi rămân desfiinţate dela data acestei decizii. Art. II.-—Atribuţiunile fiecărui servi­ciu sânt: a) Serviciul spitalelor -conducerea şi administraţia spitalelor car depindeau de comitetul central sanitar, repartizarea şi specializarea lor crearea de centre spi­taliceşti speciale . Lucrările de statistică medicală ale tu­turor acestor jspital® se vor eo­teraliza, de către acest serviciu şi se vor înain­ta şi direcţiei statisticei din ministerul de răsboi; b) Serviciul de evacuare şi transpor­turi . Organizarea mijloacelor de trans ■­port pentru evacuarea răniţilor şi bol­navilor, precum şi triajul lor în gări; transportarea lor la diferite spitale; e­­vacuarea lor de la un spital la altul şi orice alte transportări de bolnavi şi ma­teriale sanitare.­­ Organizarea evacuării şi ospitalizării­­ răniţilor şi bolnavilor în Rusia; c) Serviciul farmaceutic cuprinde: de­­­pondere da medicamente, vaccinuri şi seruri; depozitele şi sferierul da pansa­mente; atelierul da comprimate; maga­zia de tranzit şi depozitul de material sanitar veterinar. Are aceleaşi atribuţiuni ca şi până în prezent prevăzute de legea de organi­­za­re a serviciului sanitar al armatei: d) Serviciul veterinar : rezolvarea tu­­turor gestiunilor de rezort veterinar; e) Serviciul ds material® sanitare cu­prinde: depozitul de ambulanţă, etuve, depozitul chirurgical, depozitul de efecte spitaliceşti, depozitul de trenuri sanitare şi organizarea atelierelor de confecţiuni; _ Un regulament special va stabili în senc­­ţionarea serviciului farmaceutic şi ser­viciului de materiale sanitare. i) Serviciul personalului şi administra­­tiv : rezolvarea tuturor Gestiunilor refe­ritoare la personalul sanitar militar (din activitate, rezervă precum şi cel mobili­zat conform legei serviciului sanitar din 1915) din zori interioară şi de la părţile sedentare ale corpurilor de trupă. Ches­tiunile de resort administrativ. jjiiiî fiiipifiB ifi sirimiMe Serviciul special al ilarului fSH§s«r©8íS Succesele ©tssisisel ensile Cuki sunt Jti^®saS© ultira®!® oparstiuni ale războiului In Anglia Londra 7 Martie. — Forster, secretarul general al departamentului finanțelor din Anglia, depanând preliminările bugetului armatei, relevează rezultatele ope­raţiunilor militare din ultimul timp. „In ce priveşte Mesopotamia oratorul declară ca generalul Maude informează „că restul forţelor inamicului au fost împrăştiate, şi nu vor putea ajunge la „Bagdad decât in­complectă debandată. „De la 24 Februarie s’au luat mai mult de 2500 prizonieri. Mai mult de 5000 prizonieri au fost capturaţi de la data de I6 Decembrie când s’a început ofensiva evaluând la peste 2000 mii oameni pierderile inamicului. „Trecând la operaţiunile de pe frontul occidental oratorul declară ca­te 2 „sau 3 luni operaţiunile armatei britanice au fost din necesitate reduse la atacuri „mărunte, pe când armata franceză opera în mod similar obţinând succese splen­dide cauzându-i ast­fel inamicului serioase pierderi şi capturându-i mai mult de ■ „In urma presiune! continui a trupelor britanice inamicul s’a retras pe o „adâncime de mai mult ca 3 kilometr­i pe un front de aproape 19 kilometri. „Până acum comandamentul german reuşise a suggera trupelor sale i­seeai­­„tăţei absolută a apărărei poziţiunilor lor până în ultimul timp cu ast­fel de ar­­­gumente încât retragerea inamicului nu se va putea să nu aibă un efect deplo­rabil asupra soldaţilor şi a poporului german când va cunoaşte adevărul. „3000 prizonieri. Froatul Britanic se întinde până la Noyon LONDRA (fără dată).­­ Comunicatul oficial de la finele săptămânei trecute, anunţa faptul foarte interesant că tru­pele britanice au preluat dela francezi o parte a frontului de vest spre sud, până la Roye care este fo&rte aproape de N&gon. A. T. E. intrigii© @©rmMil©? LONDRA 7 Martie. — „Presse Asso•­deeu arată cum a urzit Germania unele intrigi ea’ft! credea favorabile în momen­tul când s’au decis a relua războiul sub­marin, propunând Mexicului şi Japoniei o alianţă vizând atacarea Statelor­ Unite în caz când aceasta ar fi eşit -din nou-­ tral­tate. Detaliile acestei conspiraţiuni au fost lăsate de Von Eckhardt, consulul german din Mexic, care îra urma instruc­ţiunilor semnate de Zimmerman la 19 Ianuarie curent, trebuia să propus alianţa cu Mexicul generalului Carranza, care tre­buia sa sugereze că­­Mexicul face totul pentru a decide Japonia a lua paris la complot. Aceste Instrucţiuni fusese transmise de von Bernsdorf care se înapoia la acea epocă în Germania cu hîi sauf conduit obţinut de legaţiunea contra căreia com­plota. (Ag. Reuter). Ii®»ara (fără 4?,tă) Core$p®aieaM dia New York aî ziarul®! Daily Ch­roniale spune că înarmaraa vaselor americane va încep* mâine şi primale vase înar­mate vor părăsi porturile americane peat® câteva zile. In timp ca congresul îndeplinea în cea mai mare grabă formalităţile necesare pentru Încuviinţarea de a se înam­a vasele, marinarii cari se­ pricep la mâ­nuirea tunurilor au şi fost inspectaţi pe bord. Tunurile necesare pentru înarmarea vaselor se găsesc pregătita gata de a fi montate imediat pe vas*, în cea ma­i mare parte din porturile americane. Aceste porturi sunt: Beaten, New- York și Philadelfia și Nerfelk. A. T. E. BfjthmM n@niw@g d'Mpi5® Roma.— „Frankfurer Zeitung“ repro­duce un interview acordat de Berkman Hollweg unor ziarişti spanioli, îa care Cancelarul german spune că războiul se va termina în vară, dar ci poporul tre­buie să aibă toată încrederea in acţiu­nea guvernului pentru a aduce la capăt acest războiu. (A.T.I.) Fugarii germani lu Londra {fără dată).— Se anunţă din Amsterdam că în fie­care zi numeroşi bărbaţi şi femei trec pe furiş frontiera din Germania în Olanda, deşi ei ştiu că guvernul olandez pedepseşte cu 2 luni închisoare pe toţi acei cari trec în mai fraudulos frontiera Olandei. Fugarii germani spun că preferă să (Ag. Reuter) sfirşitel riÂ@Iiilui ULTIME­­fHPMMâfi! Sesistatea Naţională de Cruce Ro­şie a României anunţă pa Domnul Luiu I. Costescu şi familia General Stracolu si sa prezinte la sediul ei, Piaţa Uni­­rii 13, pentru a primi telegrama din Bucureşti.­­ Cultura zarzavaturilor va fi făcută anul acesta pe o iavedere mult mai mare impremii, cu Ministerul de râsboiu. Toata terenurile proprietatea comunei accesibile cultura zarzavaturilor vor fi amenajat® în acest scop. B-i Căpitan Racotă delegatul Ministe­rului de răsboi îa această comisiune a plecat în Rusia pentru cumpărarea de semin­țurî. m­­T A Dsmetrescu a donat suma de 75® lei pentru cantinela comuaal®.­­ Chestiunea curăţirei oraşului Mira­­pică dificultâţi din cauza lipsei da braţe. Sunt oameni care cufcreeră străzile o­­raşu­lui fără nici un rost preferând să cerşească decât să câştige prin muncă pâinea zu­fu­să, adusând şi un serviciul public. Faptul acesta a făcut «a Administraţia Corunală de cernu» acord cu Comen­­duirea Pieţei, să emită cartel® pentru reshiziţionarea braţelor de muncă. 888 Chestiunea depozitărei gheţei în cantităţi cât mai mari preocupă pe Ad­ministraţia Comunala. Până în present sunt depozitat® 50© vagoane de ghiaţă. Consilii­a grnsrals &fs judeţslor Iaşi, Basă*, Borohoi, şi F&leiu eu fest­e convocate pentru sita la 26 Februári®. ‘ Con­iliul general al judeţuki Iaşi ss va osupa eu armătoarol® chsstinai: Yo­­tar®a proastelor ds buget p* exerciţiul­­ viitor 1917 — 1918, modificarta budg®­­I fcului administraţiei gsasrale pa exerci­­ţiul 1916 — 1917, ratificar­ea creditelor saptemsnfesr* şi extraordinare dssehiz® dela mltima soiiai® şi'fâaâ la prezent, I fixarea ter­fslui pazei d® zi şi asapt® ps 1917 — 1911. 6 ginjei sTim ? D-l C. Cosmovici i­r­egat C. F. R. din Podu Iloaei, roagă să i se comunice unde se găseşte băiatul Ahil Răileanu, refugiat din Mangalia. Cine ştie da Locot. Dr. Victor Sârbu­­lescu de la Spitalul Comunal Graieva, rog­ să comunice la Ripiceni Arsenalul Armatei Căpitan Băteanu. Cine ştie de cercetaşul Marin Eugen Călinescu de la spitalul No. 115 din Bu­cureşti a-mi răspunde pe adresa C. M. Călinescu „Monitorul Oficial“ Iaşi. Cine ştie ceva despre verişoara me®, Paraschiva Ciboja, su­b copii mici, de fel din comuna Rucăr, Museal, mutată apoi C.­Lsng,‘Sfcr. Brâncoveanu No. 4®, să comunice vărului său Locotenent Gh. Constantineanu Reg. 1 Cetate, la Spita­lul No. 267, Liceul Internat, I**i-P® Frinţul Q. Stir- Em ii 11111| bey să se prezinte la casă de depuneri pentru a-și ridica su­­ma, de 21231.15 lei rest al câștiului ie Octombrie 1916 pentru pădurea Vladnic propietatea Măriei Plavno, depusă în ter­men cu recipisa No 6626. Nesulai Teacă. Se cumpărăTM S ALS şi 30 căruţa solide cu osii d® fier. A­­dresaţi ofertele .Direcţiunei Serviciului Anelor ai OanaHor Comun*! Iaşi. A­ l. c’ — I. . din buzunarul hainei l J! o u lUul din greşală un porf­­îzioneu cafeniu cu toate actele şi cu 18 lei. Cine la are este rogat ami trimite numai actele reţinând bani. Actele să le puie în cutia poştei pe adresa Frizeria Ec. Brădulescu pentru Victor Calegiul str. Arcu No. 11 Loco.­­ Dr. A. HOROWITZ din Emiraşii M­edic­al DENTIST Strada Ştefan cel Mare No. 27 Comutatiuni 9—12 şi S—6 Emicit Oficial Na. Ii­ din 23 februarie 1917, ora 9 seara FR­O­NTUL ROMAN.—Pe frontiera de vest a Moldovei, inamicul a atacat în curaul zilei, după un violent bombardament de artilerie, în care a întrebuinţat mai ales obaie cu gaze asfixiante, poziţiunile noastre din regiunea dela nord de valea Uzului. Cu toate pierderile ce a suferit, inamicul a reuşit a ocupa câteva porţiuni din tranşeele noastre. S'a luat măsuri pentru restabilirea situaţiei. Pe restul frontului din regiunea muntoasă toate detaşamentele de recunoaş­­tere inamice, cari încercau să se apropie de tranşeele noastre sub protecţia ar­tileriei, au fost alungate cu pierderi In poziţiunile isr primitive. Pe Patna, artileria noastră a împrăştia o companie inamică care profitând de ceaţă i­eşise din t­ranşee ca să execute lucrări. Artileria grea Inamică a bom­bardat tranşeele noastre’din regiunea Ciaslea. Pe Siret artileria noastră a bom­bardat cu succes 2 batalioane cari lucrau în regiunea Maxineni şi Latinul, iar ar-­ tileria grea ua tren inamic care mergea spre Baldovineşti. Pe Dună­re la Marea Neagră linişte, FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI, FRONTUL OCCIDENTAL.—Pe malul drept al Meussi, francezii au executat trageri de distrugere eficace în contra poziţiunilor germane de la Bois des Eparges. Pa malul stâng al Meusei, bateriile franceze au luat sub focul lor detaşa­mente germane pe marginea da nord a pădurei de la Malancourte. Luptă de artileria destul da vie, în sectoarele dela Maison de Champagne și dela Emberment. ' r Nimic de semnalat pe restul frontului. FRONTUL ITALIAN.— Pe restul Trentinului s’au semnalat miei acţiuni de infanterie. In valea Sexten .(Drava). Ia capătul văei Rio Felizo (Boite superior şi între Sa­­mone şi Spera (Vai Sagana), inamicul a fost pretutindeni respins. Acţiuni violente de artilerie au avut loc mai cu seamă în zona văei Adige. Nimic de semnalat pe frontul Giulia. FRONTUL CAUCAZ. — Urmărind pe Turci, trupele ruseşti au ocupat în direcţia Hamadan oraşul Bogoysi. Deasemenea se continuă urmărirea turcilor în direcţiile Eidjar şi Dolerabad. FRONTUL DIN MESOPOTAMIA. — Comunicatul oficial britanic rapor­tează, că la 20 Februarie după amiază cavaleria engleză se luptă cu ariergarda turcească la Sary la 14 km. sud-est de Asiphon. Materialul de răsboiu abandonat de inamic fiind împrăștiat pe o întindere de 130 km., nu se poate da încă o listă complectă a prăzii. Se adună acuma prada și se scot tunurile, etc. din fluviu. Până acum s’au găsît 38 de tunuri inclusiv ceia luate pe vasele fluviale, nesocotind încă mitralierele și materialele de tranşee. Pe celelalte fronturi nimic important. Mft&EkE mmmm­ r

Next