Mişcarea, februarie 1917 (Anul 9, nr. 24-44)
1917-02-25 / nr. 44
TrataantBl Wzenierilor d« pifesiul Alternaţilor d ' 'omAnl dia firii® duşmane Pe cale' ofisialâ ne sosesc ştiri precise cu primire la soarta compatrioţilor noştri căzuţi în captivitate străină. Dia ne- norocire fiecare ştir® nouă reprezintă aş ■ strigăt de durere al celor goi şi flămânzi. Mizeria foamei este generală, în Sarmaţia şi Austria ca şi în Bulgaria şi Turcia. Lipsa de adăpost îa privaţiunile de tot felul auat resimţite în special de ■ prizonierii noştri din Bulgaria şi Tarsia aceste două ■ ţâri tolerata în Europa şi, pe care apucăturile lor mongolice ie mai frăţesc din câad în cftad. ‘ Lela cal mai înalt ofiţer superior, piuă ! Ia cel dia urmă soldat, toţi Îndură asprimea ernei şi chinurilefoamei. Lăsând la o paste priseişi de da umanitate care ar trebui să călăuzească pe eri şi cipe, duşmanii noştri calcă îa plecare acole convecţii iai internaţionale. Intra’adevăr conform art. 17 al convenţiunei dela Hags, un stat este dator să plătească ofiţerilor prizonieri solde echivalente cu ala ofiţerilor săi, rămânând ca sumele cheltuite să-i fie rambursate la încheierea păcei. România respectă cu sfinţenie acest articol. Germania îl aplică în mod arbitrar, iar Bulgaria nici nu vrea să audă da ei sub cuvânat că s- a ratificat ds şi a semnat coaveaţiunea dels. Haga. Ofiţerii noştri prizonieri în Germania primesc, cei superiori 100 mărci pe lună şi cai inferiori 60 mărci pa lună. Având în vedere scumpetea extraordinară a a- Iimestelor, aceste sume abea le ajung ca să nu meara de fsams, de aceea numeroase cereri de ajutor na sosesc din partea prizonierilor din Germania şi Austro-Ungaria. Iată în întregime textul unei scrisori, adresată unei societăţi de Grace Roşie, de către un număr de ofiţeri români internaţi în Lagărul de la Danholm, lângă Stralsund: „Ofiţerii români prizonieri din acest lagăr, vă roagă să binevoiţi a le trimite aceea că generozitatea îşi va crede de cuviinţă pentru îndulcirea vieţei lor da captivitate cu ocaza sfintelor sărbători. Mulţumim cu recunoştinţă“Un alt apel semnat darin colonel cere in numele a 400 ofiţeri Români internaţi în acelaşi lagăr „alimente şi rafine“ Din emisie de scrisori sosite de la prizonierii noştri, se desprinde o frază ca un ecou dureros al suferinţei: „Trimeteţi mi ceva de mâncare“. In Bulgaria situaţia este şi mai tristă. Ofiţerii nu primesc nici un ban pe Lună şi îndură împreună cu soldaţii mizerii de nedescris, fără ca Ministrul Puterei profectoare să parvie a lua contact cu ei ci toate desele sale protestări. lată ce scrie un colonel român prizonier, acelui Ministru: „Excelenţă, în numele tuturor ofiţeri români, prizonieri la......... am onoare a protesta contra tratamentului neuman la care suntem supuşi, şi vă rugăm respectuos în numele umanităţei să binevoiţi a cere constituirea unei anchete". Bine Inţries că ancheta s’a cerut în mod stăruitor, fără însă ca ea să se facă. Osîăîecî Români din Dobrogea, majoritate femei şi copii, zac In lagărul de Sa Kote!, fără nici un mijloc de existenţi iteavând măcar un adăpost pentru iarnă . 2000 prizonieri se află la Tavshanli lângâ Cutahia, fără hrană şi îmbrăcăminte ; alţi 1000 zac în Turcia în acelaşi mizerie neagră. Contra acestei stări de lucruri Ministrul unei puteri neutre aprotestat energic la Sofia, iată în traducere o parte dintr’o notă adresată Ministerului de Externa Bulgar: „Prizonierii Români internaţi la Sofia şi în provincie, sunt într’o situaţiune de plâns, desculţi, ca hainele în zdrenţe şi atât de goi, încât mulţi dintre ei nu vor putea să reziste figurui riguros a ferei. Pe de altă parte ea (Legaţiunea) află de asemenea , că sunt lipsiţi de supă şi că păinea ce li se dă a fost redusă la minimum posibil". Comentariile sunt de prisos. Strigătul nostru de revoltă trebue înăbuşit de nădejdea isbânzei finale, când fiecare îşi va lua plata sub imperiul sancţiunea unui suprem judecător: dreptatea. Protestul demn al guvernului nostru faţă de lumea civilizata, cât şi numeroasele ajutoare primite, vor îndulci, sperăm traiul beţilor prizonieri Români. Cât pentru purtarea barbară a faeomenoşilor noştri duşmani lăsăm ca istoria viitoare să-şi alcătuiască din ea o pagină neagră, ce va sluji drept mărturie posterittţei şi drept linie de conduită faţă de cei pe cara nu i-am lăsat să moară la 1877, mănânce ceia ce li să dă în închisorile din Olanda de cât raţiile cari li se dau In Germania. Cum însă închisorile olandeze sunt f ticsite de fugari germani guvernul olandez a fost silit să recurgă la un mijloc mai simplu. El retrimite in Germania pe cei mai mulfi dintre refugiaţii prinşi. C©mynicat©iQ «ngtaza fi francai«* Lendmn 7 Martie. Comunicat de răsboiu‘ — Comunicatul britanic raportează progrese noi, făcute In noaptea de Lan, d® către trupele britanice, la NV daries şi la No. de Puisieux au Jupat, pe frontul Ancrei. Englezii au făcut o incursiune în tranşeele infamise de la 2 de Beuchavesnes, pe Bemme, în dimineaţa zilei de Marţi. S’a văzut inamicul maeându-se pentru un contrai asupra tranşeelor da curând cucerite dela ei, iasă a fostîmprăştiate da artilerie, comunicatul francez de Marţi seara spuse că intre Om şi Alene, focul de distrugere francez a sfărâmat organizaţiile german® de la RY de Moulin-Sous- Touvent şi a dărâmat adăposturile dala Nois Treches. Pe ţărmul drept al râului Maust, acţiune violentă d® artilerie, dealungul frontului Chambrefêtes--Basonvaux, însă nici o acţiona de infanteria. | Pa restul frontului ’ canonadă intermitentă. Comunicatul francez de Mercur! după amiază spune să Germanii au in* ■ ercat un atac la NE da Flirey au Bois bouchot şi în vecinătate de Ammertzvallss, fosul d® baraj francez i-a oprit și Îs-a provicate pierderi mari. Minteiml Ärietta úm^m rizSxsSgsB ssstearisi ROMA.—1. Adotta Maistrul comunica,ţiuailor a declarat într'un intervisv acordat unui ziarist francez următoarele : Dintre toat® simptomele anunţând apropiatul sfârşit al conflictului, mai caracteristic apăre încărcarea desnădăjduită a răsboiului submarin. Aceasta însă nu împiedică pe aliaţi de a rămâne stăpânii mărilor. In deplină conştiinţă, vă pot afirma, că Germanii reîncearcă zadarnic străduinţa lui Sisyphe şi că, cu cât vor distrugă mai mult cu atât vor reconstrui mai mult. ' ' In ce privește Italia a încheiat d-sul Arlotta, șantierele noastre vor face în curând să reînflorească gloria vechilor noastre republici maritime. (A. T. I.) Raporturile iute« Grecia ii alteti au d^wnaii «@S® normai®. ROMA. —„Tribuna“ află din Atena . Opinia publică elină se arată mulţumită pentru că guvernul italian a permis ca populaţia din Epirul de sud să se aprovizioneze cu merinde, pentru că mijlocirea Contelui Bozdari a obţinut ca Anglia să permită importul orezului şi porumbului din Egipt. Ziarul adaugă că de acum raporturile dintre Grecia şi Aliaţi au devenit aproape normale. Cererile Aliaţilor au fost satisfăcute, 200000 de puşti au fost transportate pănâ acum în Peloponez. (ATI). Administraţia Comunală angajează oameni în lucru plătind până la 4 lei pe zi şi o pâine. Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor ,în urma cererei Ministerului de Războiu, voind să înfiinţeze un mare atelier de confecţii de rufărie pentru armată, invită , pe toate u-nele maestre, ajutoare şi profesoare de şcoli profesionale din cele două grade, din localitate şi din toată ţara, să se prezinte neintîrziat în strada Costache Negri No. 42, spre a lua informaţii prin Direcţiunea şcoalei profesionale de fete „Sf. Sava“ din Iaşi, cele hotărâte asupra înfiinţarei acestui atelier. Cine va fi in Iaşi şi nu se va prezenta, va suferi conseciţele neascultărei ordinului ministerial. Elevele acestei şcoale şi cele refugiate sunt obligate să se prezinte şi ele. Ssrellsle SMI!aS&t@raini d© răaii©i. — Cu începere dela 1 Fevruarie 1918 direcţia Vi sanitară din ministerul de risboî va coprinde următoarele servicii : 1. Serviciul spitalelor cu conducerea căruia va fi însărcinat medicul locote- nent-colonel de rezervă Stavrescu G. Nicolae ; 2. Serviciul de evacare și transporturi, având ca şef pe medicul locotenent colonel de rezervă Costinescu Eloan ; 3. Serviciul farmaceutic, având ca şef pe farmacistul colonel Merișanu Constantin ; 4. Serviciul veterinar, având ca şef pe veterinarul locotenent-colonel Focşa Nicolae ; 5. Serviciul de materiale sanitare, cu conducerea câruia va fi însărcinat inspectorul sanitar Dr. Cazacu Petre; 6. Serviciul personalului și administrativ, având ca şef pe medicul colonel Michăescu Th. Ghserghe; 7. in capa direcţiei VI sanitară se numeşte cu titlul de director, medicul colonel Aradinescu D. Gheorghe. Ca urmare a acestei nouă organizaţiuni, comitetul central sanitar, direcţia depozitelor centrale de material sanitar şi serviciul de stat major dela partea sedentară a direcţiei IT sanitară sânt sunt şi rămân desfiinţate dela data acestei decizii. Art. II.-—Atribuţiunile fiecărui serviciu sânt: a) Serviciul spitalelor -conducerea şi administraţia spitalelor car depindeau de comitetul central sanitar, repartizarea şi specializarea lor crearea de centre spitaliceşti speciale . Lucrările de statistică medicală ale tuturor acestor jspital® se vor eoteraliza, de către acest serviciu şi se vor înainta şi direcţiei statisticei din ministerul de răsboi; b) Serviciul de evacuare şi transporturi . Organizarea mijloacelor de trans ■port pentru evacuarea răniţilor şi bolnavilor, precum şi triajul lor în gări; transportarea lor la diferite spitale; evacuarea lor de la un spital la altul şi orice alte transportări de bolnavi şi materiale sanitare. Organizarea evacuării şi ospitalizării răniţilor şi bolnavilor în Rusia; c) Serviciul farmaceutic cuprinde: depondere da medicamente, vaccinuri şi seruri; depozitele şi sferierul da pansamente; atelierul da comprimate; magazia de tranzit şi depozitul de material sanitar veterinar. Are aceleaşi atribuţiuni ca şi până în prezent prevăzute de legea de organizare a serviciului sanitar al armatei: d) Serviciul veterinar : rezolvarea tuturor gestiunilor de rezort veterinar; e) Serviciul ds material® sanitare cuprinde: depozitul de ambulanţă, etuve, depozitul chirurgical, depozitul de efecte spitaliceşti, depozitul de trenuri sanitare şi organizarea atelierelor de confecţiuni; _ Un regulament special va stabili în sencţionarea serviciului farmaceutic şi serviciului de materiale sanitare. i) Serviciul personalului şi administrativ : rezolvarea tuturor Gestiunilor referitoare la personalul sanitar militar (din activitate, rezervă precum şi cel mobilizat conform legei serviciului sanitar din 1915) din zori interioară şi de la părţile sedentare ale corpurilor de trupă. Chestiunile de resort administrativ. jjiiiî fiiipifiB ifi sirimiMe Serviciul special al ilarului fSH§s«r©8íS Succesele ©tssisisel ensile Cuki sunt Jti^®saS© ultira®!® oparstiuni ale războiului In Anglia Londra 7 Martie. — Forster, secretarul general al departamentului finanțelor din Anglia, depanând preliminările bugetului armatei, relevează rezultatele operaţiunilor militare din ultimul timp. „In ce priveşte Mesopotamia oratorul declară ca generalul Maude informează „că restul forţelor inamicului au fost împrăştiate, şi nu vor putea ajunge la „Bagdad decât incomplectă debandată. „De la 24 Februarie s’au luat mai mult de 2500 prizonieri. Mai mult de 5000 prizonieri au fost capturaţi de la data de I6 Decembrie când s’a început ofensiva evaluând la peste 2000 mii oameni pierderile inamicului. „Trecând la operaţiunile de pe frontul occidental oratorul declară cate 2 „sau 3 luni operaţiunile armatei britanice au fost din necesitate reduse la atacuri „mărunte, pe când armata franceză opera în mod similar obţinând succese splendide cauzându-i astfel inamicului serioase pierderi şi capturându-i mai mult de ■ „In urma presiune! continui a trupelor britanice inamicul s’a retras pe o „adâncime de mai mult ca 3 kilometri pe un front de aproape 19 kilometri. „Până acum comandamentul german reuşise a suggera trupelor sale iseeai„tăţei absolută a apărărei poziţiunilor lor până în ultimul timp cu astfel de argumente încât retragerea inamicului nu se va putea să nu aibă un efect deplorabil asupra soldaţilor şi a poporului german când va cunoaşte adevărul. „3000 prizonieri. Froatul Britanic se întinde până la Noyon LONDRA (fără dată). Comunicatul oficial de la finele săptămânei trecute, anunţa faptul foarte interesant că trupele britanice au preluat dela francezi o parte a frontului de vest spre sud, până la Roye care este fo&rte aproape de N&gon. A. T. E. intrigii© @©rmMil©? LONDRA 7 Martie. — „Presse Asso•deeu arată cum a urzit Germania unele intrigi ea’ft! credea favorabile în momentul când s’au decis a relua războiul submarin, propunând Mexicului şi Japoniei o alianţă vizând atacarea Statelor Unite în caz când aceasta ar fi eşit -din nou- traltate. Detaliile acestei conspiraţiuni au fost lăsate de Von Eckhardt, consulul german din Mexic, care îra urma instrucţiunilor semnate de Zimmerman la 19 Ianuarie curent, trebuia să propus alianţa cu Mexicul generalului Carranza, care trebuia sa sugereze căMexicul face totul pentru a decide Japonia a lua paris la complot. Aceste Instrucţiuni fusese transmise de von Bernsdorf care se înapoia la acea epocă în Germania cu hîi sauf conduit obţinut de legaţiunea contra căreia complota. (Ag. Reuter). Ii®»ara (fără 4?,tă) Core$p®aieaM dia New York aî ziarul®! Daily Chroniale spune că înarmaraa vaselor americane va încep* mâine şi primale vase înarmate vor părăsi porturile americane peat® câteva zile. In timp ca congresul îndeplinea în cea mai mare grabă formalităţile necesare pentru Încuviinţarea de a se înama vasele, marinarii cari se pricep la mânuirea tunurilor au şi fost inspectaţi pe bord. Tunurile necesare pentru înarmarea vaselor se găsesc pregătita gata de a fi montate imediat pe vas*, în cea mai mare parte din porturile americane. Aceste porturi sunt: Beaten, New- York și Philadelfia și Nerfelk. A. T. E. BfjthmM n@niw@g d'Mpi5® Roma.— „Frankfurer Zeitung“ reproduce un interview acordat de Berkman Hollweg unor ziarişti spanioli, îa care Cancelarul german spune că războiul se va termina în vară, dar ci poporul trebuie să aibă toată încrederea in acţiunea guvernului pentru a aduce la capăt acest războiu. (A.T.I.) Fugarii germani lu Londra {fără dată).— Se anunţă din Amsterdam că în fiecare zi numeroşi bărbaţi şi femei trec pe furiş frontiera din Germania în Olanda, deşi ei ştiu că guvernul olandez pedepseşte cu 2 luni închisoare pe toţi acei cari trec în mai fraudulos frontiera Olandei. Fugarii germani spun că preferă să (Ag. Reuter) sfirşitel riÂ@Iiilui ULTIMEfHPMMâfi! Sesistatea Naţională de Cruce Roşie a României anunţă pa Domnul Luiu I. Costescu şi familia General Stracolu si sa prezinte la sediul ei, Piaţa Unirii 13, pentru a primi telegrama din Bucureşti. Cultura zarzavaturilor va fi făcută anul acesta pe o iavedere mult mai mare impremii, cu Ministerul de râsboiu. Toata terenurile proprietatea comunei accesibile cultura zarzavaturilor vor fi amenajat® în acest scop. B-i Căpitan Racotă delegatul Ministerului de răsboi îa această comisiune a plecat în Rusia pentru cumpărarea de semințurî. mT A Dsmetrescu a donat suma de 75® lei pentru cantinela comuaal®. Chestiunea curăţirei oraşului Mirapică dificultâţi din cauza lipsei da braţe. Sunt oameni care cufcreeră străzile oraşului fără nici un rost preferând să cerşească decât să câştige prin muncă pâinea zufusă, adusând şi un serviciul public. Faptul acesta a făcut «a Administraţia Corunală de cernu» acord cu Comenduirea Pieţei, să emită cartel® pentru reshiziţionarea braţelor de muncă. 888 Chestiunea depozitărei gheţei în cantităţi cât mai mari preocupă pe Administraţia Comunala. Până în present sunt depozitat® 50© vagoane de ghiaţă. Consiliia grnsrals &fs judeţslor Iaşi, Basă*, Borohoi, şi F&leiu eu feste convocate pentru sita la 26 Februári®. ‘ Coniliul general al judeţuki Iaşi ss va osupa eu armătoarol® chsstinai: Yotar®a proastelor ds buget p* exerciţiul viitor 1917 — 1918, modificarta budg®I fcului administraţiei gsasrale pa exerciţiul 1916 — 1917, ratificarea creditelor saptemsnfesr* şi extraordinare dssehiz® dela mltima soiiai® şi'fâaâ la prezent, I fixarea terfslui pazei d® zi şi asapt® ps 1917 — 1911. 6 ginjei sTim ? D-l C. Cosmovici iregat C. F. R. din Podu Iloaei, roagă să i se comunice unde se găseşte băiatul Ahil Răileanu, refugiat din Mangalia. Cine ştie da Locot. Dr. Victor Sârbulescu de la Spitalul Comunal Graieva, rog să comunice la Ripiceni Arsenalul Armatei Căpitan Băteanu. Cine ştie de cercetaşul Marin Eugen Călinescu de la spitalul No. 115 din Bucureşti a-mi răspunde pe adresa C. M. Călinescu „Monitorul Oficial“ Iaşi. Cine ştie ceva despre verişoara me®, Paraschiva Ciboja, sub copii mici, de fel din comuna Rucăr, Museal, mutată apoi C.Lsng,‘Sfcr. Brâncoveanu No. 4®, să comunice vărului său Locotenent Gh. Constantineanu Reg. 1 Cetate, la Spitalul No. 267, Liceul Internat, I**i-P® Frinţul Q. Stir- Em ii 11111| bey să se prezinte la casă de depuneri pentru a-și ridica suma, de 21231.15 lei rest al câștiului ie Octombrie 1916 pentru pădurea Vladnic propietatea Măriei Plavno, depusă în termen cu recipisa No 6626. Nesulai Teacă. Se cumpărăTM S ALS şi 30 căruţa solide cu osii d® fier. Adresaţi ofertele .Direcţiunei Serviciului Anelor ai OanaHor Comun*! Iaşi. A l. c’ — I. . din buzunarul hainei l J! o u lUul din greşală un porfîzioneu cafeniu cu toate actele şi cu 18 lei. Cine la are este rogat ami trimite numai actele reţinând bani. Actele să le puie în cutia poştei pe adresa Frizeria Ec. Brădulescu pentru Victor Calegiul str. Arcu No. 11 Loco. Dr. A. HOROWITZ din Emiraşii Medical DENTIST Strada Ştefan cel Mare No. 27 Comutatiuni 9—12 şi S—6 Emicit Oficial Na. Ii din 23 februarie 1917, ora 9 seara FRONTUL ROMAN.—Pe frontiera de vest a Moldovei, inamicul a atacat în curaul zilei, după un violent bombardament de artilerie, în care a întrebuinţat mai ales obaie cu gaze asfixiante, poziţiunile noastre din regiunea dela nord de valea Uzului. Cu toate pierderile ce a suferit, inamicul a reuşit a ocupa câteva porţiuni din tranşeele noastre. S'a luat măsuri pentru restabilirea situaţiei. Pe restul frontului din regiunea muntoasă toate detaşamentele de recunoaştere inamice, cari încercau să se apropie de tranşeele noastre sub protecţia artileriei, au fost alungate cu pierderi In poziţiunile isr primitive. Pe Patna, artileria noastră a împrăştia o companie inamică care profitând de ceaţă ieşise din tranşee ca să execute lucrări. Artileria grea Inamică a bombardat tranşeele noastre’din regiunea Ciaslea. Pe Siret artileria noastră a bombardat cu succes 2 batalioane cari lucrau în regiunea Maxineni şi Latinul, iar ar- tileria grea ua tren inamic care mergea spre Baldovineşti. Pe Dunăre la Marea Neagră linişte, FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI, FRONTUL OCCIDENTAL.—Pe malul drept al Meussi, francezii au executat trageri de distrugere eficace în contra poziţiunilor germane de la Bois des Eparges. Pa malul stâng al Meusei, bateriile franceze au luat sub focul lor detaşamente germane pe marginea da nord a pădurei de la Malancourte. Luptă de artileria destul da vie, în sectoarele dela Maison de Champagne și dela Emberment. ' r Nimic de semnalat pe restul frontului. FRONTUL ITALIAN.— Pe restul Trentinului s’au semnalat miei acţiuni de infanterie. In valea Sexten .(Drava). Ia capătul văei Rio Felizo (Boite superior şi între Samone şi Spera (Vai Sagana), inamicul a fost pretutindeni respins. Acţiuni violente de artilerie au avut loc mai cu seamă în zona văei Adige. Nimic de semnalat pe frontul Giulia. FRONTUL CAUCAZ. — Urmărind pe Turci, trupele ruseşti au ocupat în direcţia Hamadan oraşul Bogoysi. Deasemenea se continuă urmărirea turcilor în direcţiile Eidjar şi Dolerabad. FRONTUL DIN MESOPOTAMIA. — Comunicatul oficial britanic raportează, că la 20 Februarie după amiază cavaleria engleză se luptă cu ariergarda turcească la Sary la 14 km. sud-est de Asiphon. Materialul de răsboiu abandonat de inamic fiind împrăștiat pe o întindere de 130 km., nu se poate da încă o listă complectă a prăzii. Se adună acuma prada și se scot tunurile, etc. din fluviu. Până acum s’au găsît 38 de tunuri inclusiv ceia luate pe vasele fluviale, nesocotind încă mitralierele și materialele de tranşee. Pe celelalte fronturi nimic important. Mft&EkE mmmm r