Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)

1925-01-07 / nr. 5

ACTIVITATEA MS BUB IS UHUBA «MEC Mar mmmmanwi" i „Certea Românească" şi „Culturs Nsilom­ia". An­« na­turi ain Bucureşti $1 uşi Cronica literară a înregistrat la sfârşit de an bilanţul activitiţe culturale desfăşu­­rate In anul expirat 1924. Bilanţul e destul de bogat. După o statistică din urmă s’au impri­mat în cursul anului nu mai puţin decât 1200 volume de literatură, română şi străină. Din acest număr, 610 volume sunt nu­mai literatură românească, precum ur­mează : 500 volume, romane, nuvele, călătorii, amintiri, etc. 60 volume de versuri. 50 volume teatru. Restul până la 1200 sunt volume în care s’au tradus diferite opere străine şi anume : 40 volume din literatura clasică şi anti­că (greacă și latină) 150 volume, literatură franceză. 40 volume, literatură germană. 50 „ „ ungară. 30 „ „ rusa. 240 „ cuprinzând alte literaturi. Aceste cifre în ce priveşte literatura proprie zisă. Trebuie să se mai adauge clară cărţile de specialitate, istorie, filosofie, filologie, ştiinţa de toate ramurile, pedagogice, etc. Astfel bilanţul iiterar al anului se pre­zintă foarte bogat.* * * Tipărirea cărţilor este în directă legătură cu activitatea editorială. Avem câte­va case de editură cari au dat un puternic impoi d in aceasta privinţă. Ia fruntea tuturora se află casa de edi­tură „Cartea Românească* care a dat o largă desvoltare împrâţişând toate ramu­rile şi extinzând editura în toate provin­ciile româneşti. „Cartea Românească“ a reeditat operele celor mai de seamă scriitori ai noştri, cla­sici şi moderni. Operele lui Alexandri, Creangă, Const. Negruzzi, Gr. Alixandrescu, Bjilntineanu, T. Maiorescu, Al. Vlahuţă, G. Coşbuc, Angliei, Sadoveanu, Sanda Aldee, Cazacau, ş. a. au fost tipărite la ediţii coguiste cu preţuri de propandalizare după cum pen­tru răspândirea culturei şi a ştiinţei in po­por aceasta editură a tipărit bi­lioteca de popularizare „Pagini Alese“ îa care, pen­tru 3 lei, se oferă scrisuri alese din cei mai reputaţi scriitori români, şi biblioteca „Cunoştinţe Folositoare" de sub direcţiunea d-lui profesor I. Simionescu, In care se răspândeşte şi sa vulgarizează ştiinţa în popor, mai ales la sate. în aceiaşi editură apare biblioteca de popularizare „Minerva“ in care se publică scrierile alese ale literaţlor români şi­­ Stranii. Cu prilejul sărbătorilor „Cartea Româ­neasca“ a lipirii o bogată­­­teratură pen­tru copii, între care „Don Quigote“ după Cervantes, „Povestea lui Fai Frumos“ de P. Dalta, „Păcăleli* de M. I. Tobl­o, „Robinson Crusore* de Daniel Fre, „Ras­­banarca b­eniţei“ de P. Duifu, toate fru­­mos ilustrate şi elegant legate, cu preţuri populare. Ca literatură, „Cartea Românescă“ ofe­ră la sfârşitul anului al do­ilea volum din „Operele Complecte“ ale lui Al. Odobescu, o nouă ediţie a volumului „la lumea drep­tăţii“ de I. Brâtescu Voineşti, volumul „Poezii“ de Z. Bârsan, şi două admirabile calendare: „Calendarul Gospodinelor“ al­cătuit pentru săteni de către dl. prof. I. Siro­onescu, o carte care nu trebuie să iio­­seas­c nici unul gospodar de la ţară şi bogatul şi artisticul calendar „Minerva“ care pe lângă o materie calendoricească, are un bogat sumar literar şi artistic, cu numeroase reproduceri de pe operele ca­lendare ale pictoriior şi sculptorilor noştri, oferind astfel un adevărat album de artă­­ pentru amatori. *­­ Al douliea mare institut de editură este „Cultura Naţională“ care in doi trei ani de activitate a băiat cu adevărat recordul. „Cultura Naţională“ oferă cărţi de o ire­proşabilă eleganţi, toate cartonate, cu pre­ţuri moderate. In colecţiuni speciale, „Cultura Naţională“ a tipărit expuneri sociologice, sub îngrijirea d-lui prof. Dim. Gusti, opere istorice sub îngrijirea d-lui prof. Pârvan şi opere lite­rare sub îngr­jjrea d-lei Simionescu-Râm­­niceanu. In colecţia „Literatura română“ au apărut pănâ astăzi următoarele opere: Agârbiceana 1.: Două Iubiri, lei 50. Alecsandri V.: Pasteluri (cdl. S. Puşch­iu), lei 12. Alecsandri V.: Sinziana şi Pepelea (ed. S. Puşcariu), lei 12. Alexandrescu Gr.: Poezii (ed. V. Busu­­ioceanu), lei 40. Bassarabescu 1. A.: Moş Stan, lei 28. Brâescu Gh.: Schiţe vesele, lei 35. Brătescu-Voineşti 1. Al.: Rătăcire, lei 40. Caragiale I. L: Nuvele, lei 25. Caragiale Matei : Remember, iei 120. Ghenai îiarie: Schiţe de critică literară. Creat­ia I.: Amintiri din copilărie, Iei 30. Davidescu N.: Inscripţi, Iei 28. Delavrancea B.: Paraziţii, Iei 28. Delavrancea B.: Sultănica, lei 33. Delavrancea B.: A doua conştiinţă, lei 44. Douldl L.: Revoluţia rusă, lei 35. Eminescu M.: Poezii, (ed. Bogdan­ Duicu), lei 60. Eminescu M.: Poezii lirice, (ed. Lucian Blaga), lei 15. Eminescu M.: Poezii filosofice, (ed. Lu­cian Blaga), lei 15. Foţi Ion : Spre necunoscut. Furtonă H.: Făt-Frumos, lei 40. Gh­e C.: Prin viroage şi coclauri, lei 33. Goga Oct.: Poezii, lei 150. Irineu Cora: Scrisori bănăţene, lei 30. I­spires­cu P.: Boamele românilor, lei 28. Lescarov-Moldovanu Al.: Hotare şi sin­gurătăţi, lei 38. Luca B.: Teatru, lei 33. Mania Adrian: Lângă pământ, (ed. obiş­nuită), ld 30. Mania Adrian: Lângă pământ, (ed. de lux), lei 40. Minulescu I.: Romanţe pentru mai târ­ziu, lei 28. Minulescu I.: De vorbă cu mine însumi (ed. obişnuita), lei 40. Minulescu L: De vorbă cu mine însumi (ed. de lux), lei 80. Minulescu Ion: Roşu, galben şi albastru. Moscovici V.: Famânele luminii, lei 28. Negruzzi C.: Negru pe alb, (ed. S. Puş­­cariu), lei 12. N­gruzzi C.: Nuvele, (ed. S. Puşcăriu), Iei 12. Neniţescu Şt.: Trei mistere, lei 28. Papadat-Birgescu H.: Ape adânci, lei 45. Pârvan V.: Memoriale, lei 100. Petrescu Camil: Versuri, iei 28. Petrescu Cezar: Scrisorile unui răzeş, Iei 33. Petrescu Cezar: Drumul cu plopi, Iei 40. Pillat Ioa: Pe Argeş în sus, Iei 33. Rebresnu Liviu: Trei navele. Rosetti Rada D: Dincolo de hotare, lei 38. Rosetti Rada D.: Spicuiri, lei 33 Rosetti Radu D.: Prlu provoilavnica Ru­sk, lei 35. Russo Ai.: Cântarea României, lei 15. Slavici I.: Cel din urmă Armaş, lei 77. Savici I.: Amintiri. Sorbul M.: A doua tinereţe, lei 28. Streitman H. St.: Revizuiri, Iei 28. Teodorescu Ionel: Vilţa copilăriei, Iei 33. Teodorescu-Kirileanu : Poveşti basara­­bine, lei 28. Teodorescu-Kirileanu: Proverbe agricole, lei 28. Teodorescu C*Ion: Bujoreştii, Iei 35. Vâlsan George: Povestea unei tinereţi. Zinfirescu D : Viaţa la ţară, lei 33. Zimfirescu D.: Tanase Scatiu, lei 35. Zimfirescu D.: O Muză, Iei 28. Ia colecţ­a „Literatura străină“ au apărut: Andreka L: Ecaterina Ivanovna, lei 44. Aristofan : Norii, lei 40. Basme sârbeşti, (ed. V. Popescu), lei 40. Chiareili Luigi: Masca şi obrazul, lei 33. Constant B.: Adolf, lei 33. Daudet A.: Scrisori din moara mea, lei 50. Din ţara pieilor roşii (ed. L. Hirsu), lei 35. Eichil: Prometeu şi Perşi, lei 35. Flora I.: Basme englezeşti, lei 32. Fogazzaro Antonio : Daniel Cortis, Iei 44. France A : Birtul la Regiaa Pedatque, î. 44. Fromentin E.: Dominique, Iei 55.­­Gheorghia și Avachian: Din Uri­­a ar­­eană, lei 38. Gi­llerap K.: Pelerinul Kamanita, lei 44. Hauptmann Gerhardt: Suflete stinghere, lei 44. Hofmann E. T. A: Povestiri, Iei 50. Holberg L.: Trei Comedii, lei 38. Homer: Odisea, lei 300. Leon Ricardo: Iubirea Iubirilor, lei 38. Lesage : Diavolul şchiop, lei 60. Locgis: Diphnis şi Chloe, lei 30. Maeterlinck M.: Ciclul Morţii, Iei 38. Möllere: Şcoala femeilor, lei 35. Marsgail I.: Laude, lei 33. Niebuhr: Povestiri cu eroi greci, lei 25. Papini Giovanni: Un om sfârs­­, III 70. Petronius: Satyricon, lei 50. Platon: Dialoguri, lei 40. Pățaniile baronului de Münchhausen, 1. 35. Muenchhausen: Prozatorii spanioli, (An­­tologie de Al. Popescu Telega), lei 40. Rolland R.: Colas Breugnon, lei 55. Shakespeare W.: Hemiet, iei 45. Shakespeare W.: Macbeth, lei 38. Shakespeare W.: Negustorul din Vene­ţia, lei 45. Stevens Fr.: Prin împărăţia furnicilor, I. 24 Tagore R: Sadhana, lei 33. Tagore R.: Naţionalismul, Iei 38. Thurand J. et­c.: Umbra crucii, Iei 38. Thompson : Făpturi alese, Iei 35. Tolstoi L.: Cadavrul viu, Iei 38. Wilde Oscar: Prinţul fericit, Iei 44. Tot la „Cultura Naţională“ mai apar „discursurile de recepţie“ rostite la Acade­mia Română, „memoriile“ societăţilor lite­rare şi istorice, precum şi analem Acade­miei Române. Ia „Biblioteca Socială" această editură a tipărit operele lui Aristotel, Durkaelm,Tar­­de, SaUt-Simon, Kautsky, MsDger, Masa­­ryk ş. c. la colecţia „Cartea cea bună“ s-a imprimat, cu preţuri popuare, cărţi de li­teratură pentru copii, aleglndu-se opere potrivite acelui scop din scrierile In­ Crean­gă, Alecsandri, I. Basarabescu, Fr. Ste­reos etc. Ultimele noutăţi apărute In editura „Cul­­tura Naţională“ sunt următoarele opere: „Amb­ilil“ de I. Slavici, in care reputa­tul amor vorbeşte despre Alecsandri, Emi­nescu, Creangă, Coşbuc, Maiorescu, Cara­giale etc. „Gaubetta" un studiu datorit d-lui T. Teodorescu-Branişte. „S­urte de critici literară“ de Mlarie Chena­dl, cuprinzând studii despre cei mai repu­taţi scriitori români, moderni. „Schiţe Vesele“ de maior Gh. Brăescu. „Trei nuvele“ de L. Rebreanu. „Povestea unei tinereţi“ de G. Vâlsan. „Spre necunoscut“ de I. Foti. „Manualul lui Epictet“ tradus de d-nul prof. C.­­Fedeleş. „Roş, gaibăn şi albastru“ roman din e­­poca râsleoiului pentru unitatea naţională, de I. Minulescu. „Nâsâudai“ monografia ţinutului de V. Şotropa şi dr. Al. Ciplea. „Infecţiunea gonococica", de dr. G. Ma­­rinescu. Sub presă se află alte opere culturale şi literare.* Alte edituri cari cultivă cu Îngrijire căr­ţile româneşti sunt „Ancora* a d-lor Al­cala ” şi Calafteanu, care in cursul anului expirat au tipărit primul volum din „Istoria civilizaţiei române“ a d-lui Eug. Lovinescu, „Istoria literaturei române“ de P. V. Ha­­neş, apoi romanul „Conservator et. C-me“, vol­­unul de navele inedite şi porticul „Ne­vroza“ de I. Poltz şi alte multe cărţi de literatura română şi străină. Mai sânt apoi casele de editură Socec et. C-mie, H Steinberg, „Eminescu,“ „Librăria Nouă C. S.gai“ din „Bucureşti şi „Viaţa Româneasca" din laşi. Unele dia aceste case au tipărit diferite opere noul, iar a­nii au reeditat lucrările ce le aveau in edi­­ditură. Toate contribue la desvoltarea editorială, la înzestrarea şi la desvoltarea culturală. C. SOTEANU Anecdote lite­rare şi artistice TALLEYRAND Şi CHA­­TEAUriKIAND Intr’o societate de literaţi şi artişti, între care se afla şi Taileyrand, se vorbia des­pre Chateaubriand. Tailegrand ascuta cu atenţie toate re­flecţiile la adresa Iul Chatembriand Pentru a se pune punc­t con­versaţi anilor, cineva il Intreba pe Talleyrand care este părerea lui asupra lui Chateaubriand. Ei răspunse astfj: . —N’aşl putea afirma că nu-mi place, dar ţin să constat un alegar lucru, şi a­­nume, că Chateaubriand a devenit cam smd de efind nu mal aude vorbindu-se de celebritatea sa. DANTON Pfî EŞAFOD Se ştie că şl Danton a fost executat. Ia momentul In care statei pe eşafod, un tovarăş „care avea să fie executat in a­­celaşi clipa, voi sâ-l îmbrâţoşeze. Danton se opuse : —Nu-i nevoie! Peste o doi capetele noastre se vor afla in acelaş sac. FILOSOFUL MENDEL­SOHN Şl FREDERIC 11 Invitat la un dineu regal filosoful Men­delsohn iji găsi cartea de vizită în dreptul tacâmului cu următoarele cuvinte. Moses Mendelsohn E un măgar Frederic II. Regele Însuși scrisese aceste cuvinte pe biletul de vizită pentru a-l tachina pe fi­losof. Mendelsohn luă biletul și I ascunse in buzunar. Regele, văzând că n’a luat act de conţinut, H zise râzând : — De ce nu cetiţi textul ? —Dacă Mai states Voastră doreşte, il cetesc chiar acum. Şi el ceti tare: „Moses Mendelsohn e un măgar, Fre­deric al doilea---------------!* HUMORUL Iul SWIFT Intr’o zi servitorul aduse Iul Swift ghe­tele ne­făcute. —De ce nu mi le-ai şters ? il întrebă Swift. —Fiindcă ştiu că plecaţi chiar acuma la ţară şi te veţi umplea din nou cu praf. Swift nu mal obiectă nimic şi-şi puse ghetele, poruncind servitorului să pună caii la trăsură. Servitorul ceru voie să imbace ceva ca pe urmă să Înhame caii. —Ce prostiei, răspunse Swlt. Pane re­pede caii să plecăm, căci acâ vei mânca n,o să-ți fie pe urmă iarăși foame ? FANTEZIA Iul BELZAC Marele romancier francez ie hotărâ să acrie o piesă de teatru in colaborare cu Monnier. După se schițară planul scenic și des­făşurarea acţiunei, Balzac In bogata-i fan­tezie, incepu să aduge fantieme,e­­l­­ le-ar putea a­duce reţ­etele serale: —Putem compta pe puţin pe 150 de reprezentaţii. Calculând reţeta serală la 5000 franci, am putea realiza cu 13 la sută BANCA NATIONALA A1DMASI Adunarea generală ordinară din 15 Fe­bruarie 1925 In virtutea art. 87, 88 s! 89 dla stfttate, ie aduce la conoştinţi d-Ior acţionat! ti adunarea generali ordinari a acsionarilor este convo­cat« psn­ru ziua de Duminica 15 Februarie 1925. Adunarea general« se va ţine In Bucureşti, In loCalul Bănci! Naţio­nale, strada Lipscani No. 7, la ora 10 dilaeaţa, Vor avea dreptul a« Ia parte Ia adunarea generali toţi detectorii da acţiuni la pu­tător, cari vor fi depui sau înăcri« acţiunile lor In tdiajoll­­traţianea Central« a Băncii Naţionale, sau II mcarsarela şi cgmnţilie el, pân« Ij ziua de Duminică 25 ianuarie 1985, ora 11 jam. dimineaţa, pre­cum şi titularii de certificate tojiinative ale altor acţiuni lent deja în Bancă. Perssanele cari îşi mo­aCţtaaile depuse la deposit liber la Casa de Depuneri şl Consemnaţiani, vor patee Uepane In ioc de scalant recipiseli de d­punere ale acues C*ae. , Orice depunere de instripţiune tardivă ridică dreptul posesoralul de ait­ual de a participa la adonarea generală. Patru acţiuni dau dreptul la cu vot. N rmm nu poate sveă mal mu­t de 10 voturi pentru sine şi uita 10 fotarî Ca mandatar, orlCari *r fi numârul acțiunilor ce ar avea depise sau p8 Cari Ic­ar represents. Acţonari cari vor fi depii sas fnscdl acţiunile lor Ia termenul de ma I sus, vor patea fi reprezentaţi la tduaarea genera!« piiaalp acţonari cu drept de vot, dac« Se vor fi dat pro^u « îa regală. Prin txceppuae socie ățih șl Corporaţiuoîle p^i fl reprezentate prin­­tr'ua del*g*r, minorii și interzişi! pila tutorii și curatori­­lor, Iar feme.le pila o lse representîeî, char dacă acesta n’ar fl acţionar. Procurile, precum și toate celeblte acte, Cari dau dreptul de a lua parte la adunarea gesetaii, afară de actual despre care er a vorbit mai ans, vor fi depuse, sub pedeapsă de nulitate la administraţ­unea centrală, sau la la carsatete şi agenţi­le băneii, până Joi, 12 Februane 1925, ora 4 după amiază. Conform legii şi statutelor, bilanţul general anual, precum şi rapoar­tele Consiliului de administraţie şi Celui de Cenzori, asupra operaţiunilor anuul 1924, vor fi publicate la :M .moral Oficial* Inaime de Întrunirea adunaţii generali. Ordiflsa de zi a adunării generale va fi următoarea: 1. Aprobarea Conve&ţnsil No. 54 209 b f din 9 iulie 1924, p­ia Care Statul ced«azi Bancd Naţionale extemarea comraatului de vânzare a re­­devenţelor fals de pttrol sindicatului rafinorilor. 2. Aprobarea Converţ unii No. 90 597 dla 31 Octombrie 1924, cu mi­­n­sterul de fidanţe, pila ca e Banca Naţională se iasă plaează cu trib­ra­rea asti valul şi pasivului sucursalelor fostei Bânci Austro Ungare d­a te­­rhoniie liberate. 3. Aprobarea bilanţului iashelat I 31 Decembrie 1924. 4. Descărcarea consiliului de administraţie de gestiune sa. 5. Disindan­ea beneficiilor realizate. Conform bilanţu.^ 6. Aprob*rea sporirii donăţiuni! fondului de penii faccilonariior 7. Augiîrre anul director pentru Împlinirea restulu^madaiului defan «tului I. G. Blbkencn, al căru! m*nd*t expiră U 31 Decembrie 1925 precum și pentru un nou termen de patru ani cu începere de la 1 Usua­tie 1926. 8. Alegerea unui Ce­ngor la locul de ici Corneliu Cioranu al cărui man­­dat explră la 31 Decembrie 1925. Membrii Uslal sunt reeilgtOili. dreptul de fantieme la 80.000 financi. Editorul care ar tipări piesa ne-ar plăti pe patru 30.000 franci, încât---------------­Monnier care-1 ascultă in liniște. Între­rupse deodată calculele lui Belzac, pentru a-i scoate din fantezia de realitate. —Foarte frumos, amice Belzac! Pers­pectivele­­ tale sunt din cele mai strălucite. Dar până atuncea nu mi-ar putea Împru­muta cinci franci? POET ȘI CRITIC Ludovic XIV avea pasiunea versului. latr’o zi el chemă pe Boiteau și-i ceti un poem interminabil. La sfârșitul lecture! el ceru părerea lui Boileau. Aceasta o ex­primă astfel: —Pentru Mir stătea Voi st­ă totul este posibil. Majestatea Voastră a dorit să scrie un poem detestabil și a reușit de minune] ISPRAVA Iul GLUK Compozitorul Gluk sparse, involuntar, geamul unei prăvălii. El chemă pe negustor și-i dădu o hârtie­­moneda ca sa achite costul geamului, ce­rând restul. Negustorul n’avea insă mărunte şi căuta să schime hârtia pe la trecătorii de pe stradă. Dar trecură câțiva și nimeni de schimbat. Gick se enervă şi zise negustorului: —Lată, nu te mai deranja! Nu mai pretind nici un rest. Santem­ chit ! Și la aceste cuvinte Gitk «parse cu bas­tonul celui­ geam al ferestrei. REPLICA ubu! COMIC Precum odinioară ieşenii făceau mare hes de cum vedeau iatrând în scenă pe comi­cul Ghiţa Danil resets,—fostul societar al teatrului naţionn—tot astfel vlenejii isbuc­­neau la hohote la fiecare intrare a comi­cului Stolz, care obh­inuia să facă niște mutre extraordinare. Imt’o seară, la o premieră, Stolz intrând în scenă făcu o schimă intr’adevăr dobi­­tocească. Scriitorul de tarte nemțeşti Nestroy, au­­torel­eul „Lumpacius V*gabondas“, care se alia in stal, in apropierea scenei, ii strigă destul de tare: —Stolz, nu eşti atât de prost precum te arăţi! Comicul făcu o altă mutră şi răspunse : —Na i aşa, frate Nestroy, că d-ta ieşti şi mai prost? „MISERERE* DE LULLY Când s’a cântat pentru prima dată „Miserere* a componistului Lully, regele a Ingenunchiat. Se înțelege că toată curtea a urmat exemplul Suveranului. La sfârşitul compoziţiei Ludovic XIV se ridică și apropiindu-se de ducele de Gram­­mont îl întreba dacă i-a plăcut muz­ea lui Lully. Ducele iăspunse : —Admirabilă pentru ureche, barbară pentru genunch­i PICTOR şi DIPLOMAT La un prânz princiar, Cano a directa cu Invitaţii despre artă şi artişti. Veni vorba şi despre Radu, care se ştia că uneori era onorat cu diferite misia­ții diplomatice. —Aia dară Robeai a fost un diplomat care câte­odată se ocupa și cu pictura ? Întrebă unul dintre prinții conmeseni. —Nu prea, Arteja, răspunse Cucors. Ru­bens a fost un pictor care şi-a­­ permis distracţiunea de a fi şi diplomat! MOARTEA LU! MARK TWAIN Intr’un rând se răspăadi ştirea că mare­le satiric Mark Twain ar fi murit. Ziarele americane erau pline de articole şi cronici consacrate celebrului umorist. Mark Twain, care ceti câteva ziare, zâmbi şi le adresă următoarea desminţire telegrafică : „Ştirea despre încetarea mea din viaţă prematură şi foa­te exagerată !" ARALD ­­m DIM­­ONESCU ADVOCAT Biroul: str. Lăpuşneanu 31 Etaj Consult. 7—9 seara. 10-1­0s

Next