Monitorul Oficial, Partea 1, februarie 1938 (Anul 106, nr. 25-48)
1938-02-26 / nr. 47
1045 26 Februarie 1038 MONITORUL OFICIAL Nr. 47 CLASA IV-a 2 ore pe săptămână. Cetire. Descrieri și narațiuni în proză și în versuri din lit. populară și din autorii români, din care să se vadă natura bogată și frumoasă a Țării noastre și vieața din trecut și prezent a poporului nostru, în toate manifestările lui. Aceste bucăți trebue astfel alese, încât ele să poată servi la cunoașterea felurilor de compoziții. Se vor da cunoștințe reduse despre descriere, narațiune, compuneri științifice, poetice și retorice. Se vor da de asemenea, cu prilejul citirei, simple indicațiuni, pentru ca elevul să afle ce este o poezie lirică, o doină, un pastel, o baladă, un basm, o nuvelă, un proverb. Lectura particulară. Gr. Alexandrescu „Fabule“, Alecsandri „Pasteluri“, G. Coșbuc „Balade și Idile“, Slavici și Gane „Nuvele“, Popovici Bănățeanu „Din Vieața Meseriașilor“, Vlahuță „România pitorească“. Exerciții de vorbire. Compuneri. Recitări expresive. Ca la clasa III-a, însă potrivit cunoștințelor clasei și cu aplicații. Scrisori comerciale (procuri, contracte, procese-verbale, petiții, somațiuni). Gramatica, Repetirea tuturor cunoștințelor de gramatică și sistematizarea lor prin analize în text. Se va stărui asupra unor particularități de limbă ca de ex. : forme impersonale, redarea sensului general și impersonal prin pers. II sing. și pers. III sing. reflexiv. CLASA V-a O oră pe săptămână (aproximativ 30 ore anual) Citirea. Bucăți literare în proză și în versuri din literatura populară și din autorii români. Pe baza acestor lecturi se vor da scurte noțiuni de teorie literară privitoare la: a) Genul liric, producții populare: doina, cântecul, bocetul,strigăturile, proverbele; producții culte: elegia, oda, pastelul, idila, satira, epigrama; b) Genul epic, producții populare : colindele, cântecele de stea, plugușorul, cântecul bătrânesc, orația, basmul, snoavele, producții culte: balada, legenda, fabula, anecdota, poema, epopeia (un scurt rezumat al unei epopei), schița, nuvela, romanul (un scurt fragment, urmat de un scurt rezumat). Cu prilejul lecturilor, se vor scoate caracterele producțiilor populare , și se vor stărui asupra frumuseților ce conțin, dându-se exemple de stil figurat și câteva calități ale stilului. Se vor da noțiuni de versificație. Lectură particulară. Alecsandri „Poezii populare“, Duiliu Zamfirescu „Vieața la țară“, G. Coșbuc „Balade și idile“, Ziarul unui pierde vară“, Budai Deleanu „Țiganiada“. Exerciții de vorbire. Compuneri. Dări de seamă despre bucățile citite. Recitări. Redarea cuprinsului unor bucăți citite, scurte dări de seamă despre bucățile citite în clasă. Compuneri libere. (Câte o compunere pe lună). CLASA VI-a O oră pe săptămână (aproximativ 30 ore anual) Citirea. Bucăți literare în proză și în versuri din literatura populară și din autorii români. Pe baza acestor lecturi se vor da scurte noțiuni de teorie literară, privitoare la : a) Genul dramatic, producții populare, vicleimul, producții culte, o dramă istorică a unui autor român, cu prilejul analizei căreia se vor da noțiunile despre teatru și despre speciile genului dramatic (tragedie, comedie, dramă) ; b) Genul oratoric. Se va analiza un discurs, arătându-se părțile și elementele lui. După ce se va isprăvi tratarea materiei acestei clase, se va face repetiția materiei din el. anterioare. (compoziția, stilul,genurile, caracterele producțiilor populare, versificația). Notițe biografice a 4—5 scriitori români din ale căror opere s’a citit. Lectura particulară. 2 piese de teatru, o tragedie și o comedie după recomandarea profesorului. Un discurs a lui Kogălniceanu. Exerciții de vorbire. Compunere. Ca la cl. V-a. NOTA. — Va fi numai un singur manual, care va cuprinde și materia de cl. V-a și de VI-a, aceasta și pentru economia elevilor și mai ales pentru că materia e în strânsă continuare și legatură. CLASA ViI-a O oră pe săptămână (circa 30 ore anual) Cunoștințe de literatură românească. Pe baza unor scurte extrase din opere, se va prezenta : Literatura religioasă. Manuscrise și tipărituri (se va aminti Coresi) prima tipăritură, Dosoftei (versificație) și Biblia lui Șerban (operă completă) (2 lecții). Cronicarii Ureche, Miron Costin, Neculce, Cantemir (2 lecții). Câteva exemple de literatură populară orală și scrisă (1 lecție). Școala ardeleană. Ideia originii neamului și a limbii: Mieu, Șincai, Maior. Starea culturală în Principate, în cursul secolului al XIX: Văcăreștii (poezia lirică), Gh. Lazăr (școala), Eliade Rădulescu (părintele lit., gramatica), Gr. Alexandrescu (fabule, satira), N. Bălcescu (istorie), Odobescu (nuvele), G. Asachi (școala, teatru), Kogălniceanu (istorie), C. Negruzzi (nuvela), Hașdeu (istorie, teatru), Alecsandri (bardul național). Lectura particulară. Din Gr. Alexandrescu, Odobescu, Negruzzi, Alecsandri. Compuneri : Compoziții libere. Rezumări din opere citite. NOTA. — Bucățile extrase vor fi scurte, însă cu deplin înțeles. Nu se va face analiza lor amănunțită. Notele biografice foarte reduse. Se vor indica numai operele de seamă ale scriitorilor, arătându-se în ce constă valoarea lor. CLASA VIII-a O oră pe săptămână (circa 30 lecții pe an) Cunoștințe de literatură românească. Pe baza unor extrase din opere, se vor face cunoscuți următorii autori : T. Maiorescu (critica), M. Eminescu (lirica filosofică), Creangă (graiul și vieața poporului), Caragiale (teatru), Slavici (nuvela), Vlahuță (poezie, descrierea pitorească), D. Zamfirescu (roman), Coșbuc (poetul țărănimii), Brătescu-Voinești, Goga. O scurtă expunere asupra originii. române, a latinității ei, a întinderii și a omogeneității ei (3 lecții). Lectură particulară. Din autorii tratați la lecții, după recomandarea profesorului. Compuneri : Ca la el. Vila. NOTA: ea la el. Vila. LIMBA GERMANĂ îndrumări generale Scopul învățământului limbii germane ln școlile industriale de băieți este asimilarea acestei limbi în măsura trebuincioasă pentru ca, la sfârșitul cursului gimnazial, elevul să poată susținea o convorbire elementară asupra faptelor și ideilor curente în vieața zilnică și în cea profesională, iar cu ajutorul dicționarului enciclopedic și al celui special, să fie în stare a descurca un text, al cărui conținut și formă nu ar presupune cunoștințe tehnice prea înaintate ; mai departe la încheierea ultimei clase de liceu, absolventul să stăpânească, fără prea mare șovăire sau greutate, materialul de cunoștințe și terminologia meseriei sale, astfel încât să fie în stare de a întrebuința singur orice lucrare germană din domeniul îndeletnicirilor sale, precum și de a comunica, verbal sau scris, în relațiunile de afaceri cu casele furnizoare, colaboratorii sau clienții care se folosesc de această limbă. Acest obiect va fi studiat, cu câte două lecții pe săptămână, în toate cele opt clase de liceu industrial complet. La începutul cursului, în clasa I-a, timp de cel puțin o lună 5