Monitorul Oficial, Partea 1, martie 1938 (Anul 106, nr. 49-75)

1938-03-26 / nr. 71

26 Martie 1938 MONITORUL OFICIAL Nr. 71­1547 pradă calitățile sufletești ale poporului nostru, ca : vitejia, dra­gostea de pământ, de lege, de trecut, etc. Câteva bucăți cu subiecte din vieața noastră comercială și Industrială, dar îndeplinind condițiile estetice ale unei opere literare. Se vor face exerciții, stabilindu-se la diferite bucăți ideile principale și secundare și rânduirea lor într’un plan. Se vor face cel puțin 35—40 bucăți. II. Lectură particulară. Creangă, Amintiri, Brătescu-Voi­­nești și Gane, Nuvele alese: Alecsandri, G. Coșbuc și St. O. Iosif. Legende alese. III. Exerciții de vorbire. Ca la cl. I și a II-a, cu desvoltări. IV. Compunerile. Stabilirea planului unor bucăți citite. Compoziții ceva mai desvoltate ca la cl. I și a II-a, după un pian dat. Compoziții libere. Scrisori obișnuite (de condoleanțe și felicitare). Scrisori comerciale, formulare și modele corecte din punct de vedere al limbii, ortografiei și expresiilor româ­nești, de anunțuri, circulări, comandă și răspuns la o co­mandă. V. Gramatica. a) Morfologia. Repetarea morfologiei din cla­sele anterioare prin aplicațiuni. Substantive colective, defective, de număr și forme multiple de plural. Pronumele de reverență și pronume întărite. Verbe: formele populare, formele inverse, verbe unipersonale și defective. Formarea cuvintelor. Fami­liile de cuvinte. Sinonime, omonime. b) Sintaxa. Cu prilejul repetării sintaxei din clasele ante­rioare se va trata: ordinea cuvintelor în propoziție, predicatul nominal cu alte verbe, decât „a fi“. Subordonatele subiective, predicative și circumstanțiale, condiționale, concesive și conse­cutive. Scurtarea subordonatelor, construcțiile infinitivale participiale. Propozițiuni eliptice. Vorbirea directă și indi­si­rectă. Sistematizarea punctuației. CLASA a IV-a (3 ore pe săptămână) I. Citirea. Bucăți de valoare educativă în proză și versuri ’(culte și populare), pe baza cărora elevii să poată pricepe no­țiunile elementare de compoziție, stil și genuri literare, fixate mai jos: a) Compoziția și stilul. Fazele unei compoziții : căutarea idei­lor (invențiunea), rânduirea lor (dispozițiunea), redactarea lor­­(stilizarea). Diferite feluri de compoziții : descriere, narațiune. După natura lor: compuneri științifice, poetice și retorice. Câteva specii de descrieri: tabloul, portretul, paralela. Câ­teva specii de narațiune: legenda, biografia, amintirea. II. Stilul. Calitățile. Claritatea, preciziune, puritatea, na­turalețea. Câteva figuri de stil, cu prilejul citirii. III. Exerciții de vorbire: Recitări expresive și estetice. IV. Compuneri, Ca la cl. III-a, însă, potrivit cunoștințelor clasei și numai ca aplicație. V. Gramatica. Asupra gramaticei se va reveni prin analiza gramaticală în text, repetându-se astfel gramatica și sistema­­tizându-se tot ce s’a învățat până în cl. IV-a. Se va stărui asu­pra particularităților limbii românești, ca de pildă, redarea sensului general și impersonal prin persoana doua singulară de la prezent și persoana a treia singulară, forma reflexivă ; b) Simple indicațiuni cu privire la genuri literare cu pri­lejul citirii: poezii lirice, culte și populare; o nuvelă scurtă, proverbe, zicători ; o ușoară piesă de teatru. Notă: Bucățile citite pentru distingerea genurilor literare, vor servi și ca material pentru cunoștințele de stil și de com­poziție. Nu se va intra în precizarea speciilor fiecărui gen, ci se vor da numai generalități privitoare la genuri, așa încât, elevii să poată distinge un gen literar de altul. Se interzice învățarea pe de rost a teoriilor stilistice. Preocuparea de căpetenie trebue să fie priceperea fondului și simțirea frumuseții bucăților; în al doilea rând, familiza­­rea cu formele literare și calitățile de stil. VI. Corespondența comercială. Ca la el. III, cu următoarele feluri de scrisori : procure, contracte de arendare, contracte de­ ucenice, contracte de închiriere, procese-verbale, petițiuni la diferitele autorități. VII. Lectura particulară. G. Coșbuc, Balade și idile; I. Sla­vici, Nuvele; Gr. Alecsandrescu, Fabule; Alecsandri, Paste­luri; Delavrancea, Apus de soare; I. Gh­ica, Scrisori. CLASA V-a (2 ore pe săptămână) I. Citirea. Bucăți de valoare literară, în proză și versuri, populare și culte, selecționate din literatura română, pe baza cărora să-și poate însuși cunoștințele asupra genurilor lite­rare și speciilor lor fixate mai jos. Numai unde nu se găsesc opere literare românești, se vor folosi ca exemple opere străine, în traducere literară (în epopee și tragedia antică). Noțiunile de literatură se vor da după citirea temeinică a unor opere caracteristice. Preocuparea de căpetenie va fi pri­ceperea fondului și simțirea frumuseții operei. III. Teoria literară: a) genul liric: doina, cântecul, bocetul, elegia, oda, paste­lul, idila, satira, epigrama, strigături, proverbe; b) genul epic: legenda, balada, colindul, cântecul de stea, plugușorul, orația, fabula, anecdota, poema, epopeea, basmul, schița, nuvela, romanul; c) Genul dramatic: vicleimul, o tragedie antică, o comedie și o dramă; d) genul oratoric: discursul, elementele unui discurs, inven­țiunea, dispozițiunea și acțiunea, planul unui discurs : exordul, tratarea, perorațiunea ; e) versificație: ritm, măsură, cesură, rimă, strofă. III. Lectură particulară: D. Zamfirescu: Vieața la țară; Alecsandri, Poezii populare; Budai Deleanu, Țigan­iad­a ; G. Coșbuc, Fire de tort: Davila, Vlaicu-Vodă, o traducere a unei opere dramatice. IV. Exerciții de vorbire. Dare de seamă despre o bucată sau operă critică. Expunerea cuprinsului în forma proprie a elevului. V. Compuneri. Dări de seamă despre operele citite. Analiza literare în legătură cu operele citite. Compoziții libere. CLASA VI-a (2 ore pe săptămână) I. Literatură religioasă. Pe baza unor texte scurte, alese cu grijă, din punct de vedere al formei literare, se vor prezenta în câteva lecții, epocile de desvoltare ale literaturii religioase (4 lecții). II. Cronicarii: Ureche, Miron Costin, Neculcea, Radu Po­­pescu, D. Cantemir (3 lecții). III. Literatura populară orală și cărțile poporale. IV. Școala Ardeleană. Micu, Șincai, Petru Maior. Curentul latinist. C. Văcăreștii, Conach­i, Cârlova, Gh. Lazăr, (începuturile școalei românești) Gh. Asach­i, E. Rădulescu, VI. Mihail Kogălniceanu, Al. Russo, C. Negruzi, N. Băl­­cescu, Gr. Alecsandrescu, D. Bolintineanu. XVII. Lectură particulară: I. Neculce, Al. Russo, C. Negruzi, N. Bălcescu, A. Odobescu. VIII. Exerciții de vorbire. Dări de seamă despre o bucată sau operă citită. IX. Compuneri. Dări de seamă despre operile citite. CLASA VII-a (2 ore pe săptămână) 1. Literatură românească în continuare. Citire și analize din următorii scriitori : I. Gh­ica, V. Alecsandri, Al. Odobescu, B. Hașdău, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Cara­­giale, I. Slavici, Al. Vlahuță, D. Zamfirescu, B. Delavrancea, 9

Next