Monitorul Oficial, Partea 1, iunie 1938 (Anul 106, nr. 124-147)

1938-06-13 / nr. 132

4 MONITORUL OFICIAL Nr. 132 13 Iunie 1938 2834 Decidem : Art. I. Examinarea la proba scrisă și orală a candidaților la examenul de ba­calaureat comercial secundar se va face în conformitate cu instrucțiunile cu­prinse în anexa prezentei deciziuni. Art. II. D-l director general al învă­țământului profesional este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. Dată la 10 iunie 1938. Ministru, N. Colan. Nr. 96.376. INSTRUCȚIUNI ȘI INDICATOARE PROGRAMATICE PEN­TRU EXAMENELE DE BACALAUREAT COMERCIAL-SECUNDAR Limba și corespondența comercială română La examenul de bacalaureat pentru limba și corespondența comercială ro­mână, profesorul de specialitate va cer­ceta : a) Dacă într’adevăr candidatul și-a în­sușit o limbă corectă Se va da importanță exprimării clare și precise atât la lu­crările scrise cât și la examinarea orală. Greșelile de construcție a propozițiilor, cât și acelea elementare de ortografie, vor fi socotite ca lipsuri ; b) Candidații vor fi examinați asu­pra unor chestiuni de natură economică de exemplu : Necesitatea industriilor agricole. Des­crierea unei distilerii de petrol din țară. Importanța comercială a pădurilor Ro­mâniei. Descrieri de centre comerciale și in­dustriale. Importanța Mării Negre și a Dunării din punct de vedere comercial; c) In privința literaturii se vor cere cunoștințe generale, fără amănunte, din literatura română, și anume : Literatura religioasă (Coresi, Mitropo­litul Simion Ștefan, Varlaam, Dosoftei) ; Literatură istorică, (Grigore Ureche, Miron Costin, Neculce, Dimitrie Cante­­mir) ; Școala Ardeleană ; Despre literatu­ra poporană în genere ; începuturile lite­raturii; Literatura propriu zisă (Grigore Alexandrescu, N. Bălcescu, Mihail Ko­­gălniceanu, Negruzi, I. Ghica, V. Alecsandri, A. Odobescu, B. P. Hașdeu, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. Creangă, I. Caragiale, D. Zamfirescu, B. Dela­­vrancea, G. Coșbuc, Brătescu-Voinești, Cerna, Șt. O. Iosif, Goga și Sadoveanu). Corespondență comercială. Termino­logia comercială. Scrisoarea comercială, corespondență telegrafică și telefonică­­comercială, terminologie, termeni scurți și convenționali. Circulări și oferte de serviciu. Scrisori de informațiuni, de re­comandare și de credit. Scrisori în afa­ceri de mărfuri, de bancă, de expedițiune și asigurări, de cambii, de devize, efecte publice, cupoane și ordine de bursă. Scrisori despre plăți și viramente. Scri­sori în afaceri de conturi curente, în­târzieri de plăți, insolvențe și falimente. Scrisori în afaceri de participațiuni. Limba și corespondența franceză Proba de limba franceză este menită să constate întru­cât candidatul poate să exprime prin vin grai și prin scris cu­noștințele referitoare la chestiuni de afa­ceri comerciale și de corespondență co­mercială : a) Candidatului i se va da să citească și să traducă din publicații în­­ limba franceză, referitoare la comerț și indus­trie. I se va cere să spună în limba fran­ceză cuprinsul celor citite, urmărindu-se apoi prin o scurtă conversație posibili­tățile de exprimare ale candidatului, pre­cum și cunoștințele referitoare la termi­nologia comercială; b) Corespondență comercială. Term­i­­nologie comercială. Scrisoare comercială, corespondență telegrafică și telefonică comercială, ter­minologie, termeni scurți și convențio­nali. Circulări și oferte de serviciu. Scri­sori de informațiuni, de recomandare și de credit. Scrisori în afaceri de mărfuri, de bancă, de expedițiuni și asigurări, de cambii, de devize, efecte publice, cupoane și ordine de bursă. Scrisori despre plăți și despre compensațiuni. Scrisori în a­­faceri de conturi curente, întârzieri de plăți, insolvențe și falimente. Scrisori în afaceri de participațiuni. Limba și corespondența comercială germană, engleză, italiană a) Citire, traducere din lecturi econo­mice, conversație, terminologie uzuală și comercială, cu care prilej se vor verifica și cunoștințele de gramatică ; b) Corespondență comercială: Scri­sori referitoare la plăți, la cambii. Scri­sori referitoare la comerțul cu mărfuri (oferte, comenzi, confirmări de comenzi, înștiințări de expedierea mărfii, confir­mări de primirea mărfii, reclamațiuni, etc.). Geografia economică Cunoștințele ce se cer candidatului la bacalaureat, din geografia economică a României în special și în trăsături gene­rale din a Europei și a celorlalte conti­nente în general, trebue să dovedească cunoașterea metodică și rațională a tu­turor problemelor economice în legătură cu natura fizică, climatică din care de­curg aceste probleme. A. Geografia economică a României, întinderea și așezarea României în con­tinentul european, urmările acestei așe­zări cu privire la vieața economică și po­litică a țării noastre. Hotare. Vecinii. Relieful : Munții cu principalele culmi și păsuri (trecători). Depresiunile, po­dișurile, dealurile, șesurile, lunca, Delta Dunării și Brațele Dunării, precum și importanța lor pentru vieața locuitori­lor. Natura solului nostru. Principalele ti­puri de sol. Apele: Dunărea cu afluenții și sub­­afluenții ei, posibilitatea de comunicare (navigație), lacuri, lagune, bălți, balta și delta Dunării; comunicarea lor cu Dunărea și Marea, bazinul Mării Negre, legăturile cu Mediterana. Clima României: temperatura, vân­turi, ploi, comparație între clima Ro­mâniei și a țărilor vecine. Posibilitățile de vieață ale poporului român în clima noastră. Agricultura României. Zonele de ve­getație: zona alpină, pădurile, stepa, luncile și delta. Agricultura la noi e principala ocu­pație a locuitorilor și izvor de bogății. Cerealele, plantele industriale, plantele textile, plantele oleaginoase, plantele ali­mentare, întinderea și producția semă­năturilor. Arborii fructiferi, fânețe, pășuni, li­vezi, podgorii, vița de vie. Pădurile și importanța lor. Importanța economică a fiecăreia din aceste culturi. Regiunile agricole ale țării cu pro­ducția intensă. Bogățiile animale ale României. Cai, cornute mari, oi, capre, porci. Apicultura, sericicultura. Pescuitul. Bogățiile minerale. Bogăția minerală a subsolului României: petrolul, cărbunii, gazul metan, metalele, sarea, carierele de piatră, apele minerale, potabile și balneare. Răspândirea lor geografică, regiunile și centrele principalelor ex­ploatări. Importanța acestor bogății în cadrul vieții europene și a lumii în­tregi. Industria. Elementele necesare des­­voltării industriilor. C­ondițiunile gene­rale ale industriei la noi: legea pen­tru încurajarea industriei naționale, primele de fabricație acordate unora din industrii, industria domestică, in­dustria fabricilor. Ramurile de indus­trie de la noi. Caracterizarea și impor­tanța economică a fiecărei ramuri de industrie. Regiuni și centre industriale la noi. Căile de comunicație: pe apă, pe uscat, aeriene, șosele, drumuri de fier, direcțiile lor, legăturile lor cu drumu­rile de fier străine. Navigația pe Marea Neagră, Dunăre, Prut, Nistru. Orașele României. Comerțul României: intern, extern, de transit. Legăturile comerciale ale Ro­mâniei cu celelalte țări europene. Ro­mânii de peste hotare. B. Geografia economică a țărilor ve­cine­­ și a țărilor din Europa, care au

Next