Monitorul Oficial, Partea 1, iunie 1938 (Anul 106, nr. 124-147)
1938-06-13 / nr. 132
4 MONITORUL OFICIAL Nr. 132 13 Iunie 1938 2834 Decidem : Art. I. Examinarea la proba scrisă și orală a candidaților la examenul de bacalaureat comercial secundar se va face în conformitate cu instrucțiunile cuprinse în anexa prezentei deciziuni. Art. II. D-l director general al învățământului profesional este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. Dată la 10 iunie 1938. Ministru, N. Colan. Nr. 96.376. INSTRUCȚIUNI ȘI INDICATOARE PROGRAMATICE PENTRU EXAMENELE DE BACALAUREAT COMERCIAL-SECUNDAR Limba și corespondența comercială română La examenul de bacalaureat pentru limba și corespondența comercială română, profesorul de specialitate va cerceta : a) Dacă într’adevăr candidatul și-a însușit o limbă corectă Se va da importanță exprimării clare și precise atât la lucrările scrise cât și la examinarea orală. Greșelile de construcție a propozițiilor, cât și acelea elementare de ortografie, vor fi socotite ca lipsuri ; b) Candidații vor fi examinați asupra unor chestiuni de natură economică de exemplu : Necesitatea industriilor agricole. Descrierea unei distilerii de petrol din țară. Importanța comercială a pădurilor României. Descrieri de centre comerciale și industriale. Importanța Mării Negre și a Dunării din punct de vedere comercial; c) In privința literaturii se vor cere cunoștințe generale, fără amănunte, din literatura română, și anume : Literatura religioasă (Coresi, Mitropolitul Simion Ștefan, Varlaam, Dosoftei) ; Literatură istorică, (Grigore Ureche, Miron Costin, Neculce, Dimitrie Cantemir) ; Școala Ardeleană ; Despre literatura poporană în genere ; începuturile literaturii; Literatura propriu zisă (Grigore Alexandrescu, N. Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Negruzi, I. Ghica, V. Alecsandri, A. Odobescu, B. P. Hașdeu, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. Creangă, I. Caragiale, D. Zamfirescu, B. Delavrancea, G. Coșbuc, Brătescu-Voinești, Cerna, Șt. O. Iosif, Goga și Sadoveanu). Corespondență comercială. Terminologia comercială. Scrisoarea comercială, corespondență telegrafică și telefonicăcomercială, terminologie, termeni scurți și convenționali. Circulări și oferte de serviciu. Scrisori de informațiuni, de recomandare și de credit. Scrisori în afaceri de mărfuri, de bancă, de expedițiune și asigurări, de cambii, de devize, efecte publice, cupoane și ordine de bursă. Scrisori despre plăți și viramente. Scrisori în afaceri de conturi curente, întârzieri de plăți, insolvențe și falimente. Scrisori în afaceri de participațiuni. Limba și corespondența franceză Proba de limba franceză este menită să constate întrucât candidatul poate să exprime prin vin grai și prin scris cunoștințele referitoare la chestiuni de afaceri comerciale și de corespondență comercială : a) Candidatului i se va da să citească și să traducă din publicații în limba franceză, referitoare la comerț și industrie. I se va cere să spună în limba franceză cuprinsul celor citite, urmărindu-se apoi prin o scurtă conversație posibilitățile de exprimare ale candidatului, precum și cunoștințele referitoare la terminologia comercială; b) Corespondență comercială. Terminologie comercială. Scrisoare comercială, corespondență telegrafică și telefonică comercială, terminologie, termeni scurți și convenționali. Circulări și oferte de serviciu. Scrisori de informațiuni, de recomandare și de credit. Scrisori în afaceri de mărfuri, de bancă, de expedițiuni și asigurări, de cambii, de devize, efecte publice, cupoane și ordine de bursă. Scrisori despre plăți și despre compensațiuni. Scrisori în afaceri de conturi curente, întârzieri de plăți, insolvențe și falimente. Scrisori în afaceri de participațiuni. Limba și corespondența comercială germană, engleză, italiană a) Citire, traducere din lecturi economice, conversație, terminologie uzuală și comercială, cu care prilej se vor verifica și cunoștințele de gramatică ; b) Corespondență comercială: Scrisori referitoare la plăți, la cambii. Scrisori referitoare la comerțul cu mărfuri (oferte, comenzi, confirmări de comenzi, înștiințări de expedierea mărfii, confirmări de primirea mărfii, reclamațiuni, etc.). Geografia economică Cunoștințele ce se cer candidatului la bacalaureat, din geografia economică a României în special și în trăsături generale din a Europei și a celorlalte continente în general, trebue să dovedească cunoașterea metodică și rațională a tuturor problemelor economice în legătură cu natura fizică, climatică din care decurg aceste probleme. A. Geografia economică a României, întinderea și așezarea României în continentul european, urmările acestei așezări cu privire la vieața economică și politică a țării noastre. Hotare. Vecinii. Relieful : Munții cu principalele culmi și păsuri (trecători). Depresiunile, podișurile, dealurile, șesurile, lunca, Delta Dunării și Brațele Dunării, precum și importanța lor pentru vieața locuitorilor. Natura solului nostru. Principalele tipuri de sol. Apele: Dunărea cu afluenții și subafluenții ei, posibilitatea de comunicare (navigație), lacuri, lagune, bălți, balta și delta Dunării; comunicarea lor cu Dunărea și Marea, bazinul Mării Negre, legăturile cu Mediterana. Clima României: temperatura, vânturi, ploi, comparație între clima României și a țărilor vecine. Posibilitățile de vieață ale poporului român în clima noastră. Agricultura României. Zonele de vegetație: zona alpină, pădurile, stepa, luncile și delta. Agricultura la noi e principala ocupație a locuitorilor și izvor de bogății. Cerealele, plantele industriale, plantele textile, plantele oleaginoase, plantele alimentare, întinderea și producția semănăturilor. Arborii fructiferi, fânețe, pășuni, livezi, podgorii, vița de vie. Pădurile și importanța lor. Importanța economică a fiecăreia din aceste culturi. Regiunile agricole ale țării cu producția intensă. Bogățiile animale ale României. Cai, cornute mari, oi, capre, porci. Apicultura, sericicultura. Pescuitul. Bogățiile minerale. Bogăția minerală a subsolului României: petrolul, cărbunii, gazul metan, metalele, sarea, carierele de piatră, apele minerale, potabile și balneare. Răspândirea lor geografică, regiunile și centrele principalelor exploatări. Importanța acestor bogății în cadrul vieții europene și a lumii întregi. Industria. Elementele necesare desvoltării industriilor. Condițiunile generale ale industriei la noi: legea pentru încurajarea industriei naționale, primele de fabricație acordate unora din industrii, industria domestică, industria fabricilor. Ramurile de industrie de la noi. Caracterizarea și importanța economică a fiecărei ramuri de industrie. Regiuni și centre industriale la noi. Căile de comunicație: pe apă, pe uscat, aeriene, șosele, drumuri de fier, direcțiile lor, legăturile lor cu drumurile de fier străine. Navigația pe Marea Neagră, Dunăre, Prut, Nistru. Orașele României. Comerțul României: intern, extern, de transit. Legăturile comerciale ale României cu celelalte țări europene. Românii de peste hotare. B. Geografia economică a țărilor vecine și a țărilor din Europa, care au