Monitorul Oficial, Partea 1, octombrie 1938 (Anul 106, nr. 228-253)

1938-10-03 / nr. 229

­ MONITORUL OFICIAL Nr. 229­3 Octomvrie 1938 4672 Compuneri. Lucrări de analiză și sinteză în legătură cu autorii și operele studiate, compuneri cu subiect liber. Acte private: declarația, adeverința (dovada), chitanța, în­scrisul, procura, contractul. Gramatica și stilistica. In afară de faptul că orice exprimare greșită sau artifi­cială va fi un prilej de reamintire și întărire a cunoștințelor de gramatică și stil și de fixare și îmbogățire a vocabularu­lui — în cursul acestui an — gramatica și stilistica vor mai fi studiate și sub forma de aplicațiuni și analiză a limbii și de aprofundare și caracterizare a stilului, circumscrise la o sin­gură operă a unui anumit autor, mai caracteristic în aceste privințe, bunăoară: „Păcatele tinerețelor“ de C. Negruzzi, Basmele lui Ispirescu, un volum de nuvele de I. Al. Bră­­tescu-Voinești, la Hanul Ancuței de M. Sadoveanu, etc. CLASA VII (2 ore) Istoria literaturii. Scurtă privire asupra literaturii sec. 19-lea; influențe și curente. Autori : V. Alecsandri, I. Ghica, Alex. Odobescu, B. P. Hașdău, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. Creangă, P. Ispirescu, I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlahuță, D. Zamfirescu, B. Delavrancea, G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, P. Cerna, I. Al. Briă­­tescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga. Apreciere generală asupra evoluțiunii literaturii românești dela origine până la vremea noastră. Lecturi ajutătoare. Pentru caracterizarea autorilor, elevii trebue să-și com­pleteze astfel lecturile făcute până în această clasă, încât să cunoască, măcar părțile esențiale din următoarele scrieri: V. Alecsandri, „Poezii populare ale Românilor“, poezii pa­triotice, „Pasteluri“, „Legende“, „Vasile Porojan“, „O preumblare prin munți“, „Istoria unui galbăn și a unei pa­rale“, „Barbu Lăutaru“, „Iorgu de la Sadagura“,­ „Harță Răzeșul“, „Boieri și ciocoi“, „Despot Vodă“, „Rusaliile“. I. Ghica, din „Scrisori“ (cele două scrisori despre dascăli și școală) și „Convorbiri economice“. Al Odobescu :­ nuvelele istorice: „Câteva ore la Snagov“, din „Pseudochinegheticos“ “. B. P. Hașdău, din „Ioan Vodă cel Cumplit“, „Răzvan și­ Vidra“ și „Circulația cuvintelor“. T. Maiorescu: „Poezia română“, „Mihail Eminescu“ Asu­pra poeziei populare, „Beția de cuvinte“, „Progresul ade­vărului“. Mihail Eminescu: Poezii, „Făt frumos di­n lacrimă“, din rapoartele de revizor școlar și câteva articole de ziar de doc­trină naționalistă. I. Creangă: „Povești“, „Amintiri din copilărie“, „Poves­tiri“. P. Ispirescu, din „Basmele Românilor“, „Poveștile unch­ia­­șului sfătos“, „Snoave și glume“. I. L. Caragiale. ..O făclie de Paști“, „Domnul Goe“, „Vi­zită“, „Nirvana“, „Pedagog de școala nouă“, „Lanțul slăbi­ciunilor“, „O scrisoare pierdută“, „Năpasta“. I. Slavici: „Popa Tanda“, „Budulea Taichii“, „Moara cu noroc“, din „Povestiri“ și din „Amintiri“; de amintit și lu­crările despre educație. Al. Vlahuță: „Poezii“, din „N. Grigorescu“, „România pi­torească“, și din „Trecutul nostru“ ; bucăți nimerite, cu con­ținut etic, di­n „La gura sobei“, „File rupte“ și „Dreptate“. Duiliu Zamfirescu, din „Poezii“, „Vieața la țară“, „Tă­­nase Scatiul“, „In războiu“. Barbu Delavrancea: „Ilagi Tudose“,­„Sultănica“, „Apus de Soare“, „Patriotismul“, ..Estetica poeziei populare“. G. Coșbuc: „Balade și idile“, Fire de tort“, „Cântece de vitejie“, din „Povestea unei coroane de oțel“, conferinței populare. St. O. Iosif: Poezii (pasteluri și balade). P. Cerna: Din poeziile sale. T. Al. Brătescu-Voinești : „întuneric și lumină“, „In lumea dreptății“, „Neculăiță Minciuna“, „In slujba păcii“. M. Sadoveanu: „In pădurea Petrișorului“, Domnul Tran­dafir“, „Dumbrava minunată“, „Intr’un colț de țară“, „Nea­mul Șoimăreștilor“, „Nopți de sânziene“, „La hanul Ancu­­ței“, „Baltagul“. Octavian Goga: Poezii, din „Dăscălița“, „Domnul Notar“, „Precursorii“ și „Autobiografia“. II. Opere de critică literară în legătură cu autorii studiați, indicate de profesor. Exerciții de vorbire. Dări de seamă despre lectura parti­culară, caracterizări de scriitori și opere, disertații învățăto­­rești, recitări de poezii culte și poporane, lectură de discur­suri clasice, cu dicțiunea cuvenită, încercări de oratorie simplă. Compuneri. Teme de sinteză și analiză în legătură cu ma­teria și lecturile făcute, compuneri cu subiect liber, caracte­rizări de epoce și evenimente, încercări de teatru pentru copii. Acte publice : adresa, ordinul, raportul, certificatul, proce­­sul-verbal, petițiunea. Gramatica și stilistica. Ca și în clasa VI-a, se vor face apli­­cațiuni și analize a limbii și stilului, asupra unei singure opere literare, din cele ce ar putea oferi un material mai caracte­ristic și de data aceasta mai dificil bunăoară. „Pseudoch­ine­­gheticos“, de AL Odobescu, „Amintirile“ sau „Poveștile“ lui Ion Creangă, „Scrisorile“ lui Ion Ghica, „Istoria Românilor în chipuri și icoane“, de N. Iorga, etc. CLASA VIII (2 ore) I. Formarea limbii literare la noi, — semnalându-se, in­ texte și citate din autorii care au adus o contribuții de h­otă­­rîtoare,­­ mijloacele noi de expresie și partea de frumos rea­lizată. II. Revedere sistematizată a literaturii române, pentru a sta­bili evoluția ei și a caracteriza curentele literare și epocele cul­turale. Literatura creată de clasici. Veacul marilor cronicari în Moldova și Muntenia. Curentul latinist în Ardeal și în Principate; întemeierea școlii naționale. Poeții în spirit vech­in. Literatura populară și înrâurirea ei asupra celei culte. Influența franceză — primii poeți moderni. Curentul național din jurul „Daciei literare“, — primii prozatori moderni. Curentul critic de la „Junimea“ și „Convorbiri Literare“. Curentul eminescian. Sămănătorismul și poporanismul. Școala simbolistă. Literatura de după războiu: Modernismul, tradiționalismul. Literatura zilelor de azi — pagini din scriitorii contempo­­­­rani (lecturi și precizări de năzuințe): L. Rebreanu, Cezar Petrescu, I. Teodoreanu, Lucian Blaga, Nich­ifor Crainic, George Gregorian, V. Voiculescu, D. Nanu, Mill. Codreanu, Alex. Stamatiad, I. Minulescu, Ion Pillat, Gh. Topârceanu, Aron Cotruș, Tudor Arghezi, etc. III. Privire asupra genurilor literare. Lirica românească, patriotică, elegiacă, satirică, idilică. Epica în versuri: eroică, populară și cultă, fabulistică. Epica în proză, nuvelistică, romanul, amintirile. Drama în literatura noastră. Teatrul comic. 64

Next