Monitorul Oficial, Partea 1, octombrie 1938 (Anul 106, nr. 228-253)
1938-10-03 / nr. 229
MONITORUL OFICIAL Nr. 2293 Octomvrie 1938 4672 Compuneri. Lucrări de analiză și sinteză în legătură cu autorii și operele studiate, compuneri cu subiect liber. Acte private: declarația, adeverința (dovada), chitanța, înscrisul, procura, contractul. Gramatica și stilistica. In afară de faptul că orice exprimare greșită sau artificială va fi un prilej de reamintire și întărire a cunoștințelor de gramatică și stil și de fixare și îmbogățire a vocabularului — în cursul acestui an — gramatica și stilistica vor mai fi studiate și sub forma de aplicațiuni și analiză a limbii și de aprofundare și caracterizare a stilului, circumscrise la o singură operă a unui anumit autor, mai caracteristic în aceste privințe, bunăoară: „Păcatele tinerețelor“ de C. Negruzzi, Basmele lui Ispirescu, un volum de nuvele de I. Al. Brătescu-Voinești, la Hanul Ancuței de M. Sadoveanu, etc. CLASA VII (2 ore) Istoria literaturii. Scurtă privire asupra literaturii sec. 19-lea; influențe și curente. Autori : V. Alecsandri, I. Ghica, Alex. Odobescu, B. P. Hașdău, T. Maiorescu, M. Eminescu, I. Creangă, P. Ispirescu, I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlahuță, D. Zamfirescu, B. Delavrancea, G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, P. Cerna, I. Al. Briătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga. Apreciere generală asupra evoluțiunii literaturii românești dela origine până la vremea noastră. Lecturi ajutătoare. Pentru caracterizarea autorilor, elevii trebue să-și completeze astfel lecturile făcute până în această clasă, încât să cunoască, măcar părțile esențiale din următoarele scrieri: V. Alecsandri, „Poezii populare ale Românilor“, poezii patriotice, „Pasteluri“, „Legende“, „Vasile Porojan“, „O preumblare prin munți“, „Istoria unui galbăn și a unei parale“, „Barbu Lăutaru“, „Iorgu de la Sadagura“, „Harță Răzeșul“, „Boieri și ciocoi“, „Despot Vodă“, „Rusaliile“. I. Ghica, din „Scrisori“ (cele două scrisori despre dascăli și școală) și „Convorbiri economice“. Al Odobescu : nuvelele istorice: „Câteva ore la Snagov“, din „Pseudochinegheticos“ “. B. P. Hașdău, din „Ioan Vodă cel Cumplit“, „Răzvan și Vidra“ și „Circulația cuvintelor“. T. Maiorescu: „Poezia română“, „Mihail Eminescu“ Asupra poeziei populare, „Beția de cuvinte“, „Progresul adevărului“. Mihail Eminescu: Poezii, „Făt frumos din lacrimă“, din rapoartele de revizor școlar și câteva articole de ziar de doctrină naționalistă. I. Creangă: „Povești“, „Amintiri din copilărie“, „Povestiri“. P. Ispirescu, din „Basmele Românilor“, „Poveștile unchiașului sfătos“, „Snoave și glume“. I. L. Caragiale. ..O făclie de Paști“, „Domnul Goe“, „Vizită“, „Nirvana“, „Pedagog de școala nouă“, „Lanțul slăbiciunilor“, „O scrisoare pierdută“, „Năpasta“. I. Slavici: „Popa Tanda“, „Budulea Taichii“, „Moara cu noroc“, din „Povestiri“ și din „Amintiri“; de amintit și lucrările despre educație. Al. Vlahuță: „Poezii“, din „N. Grigorescu“, „România pitorească“, și din „Trecutul nostru“ ; bucăți nimerite, cu conținut etic, din „La gura sobei“, „File rupte“ și „Dreptate“. Duiliu Zamfirescu, din „Poezii“, „Vieața la țară“, „Tănase Scatiul“, „In războiu“. Barbu Delavrancea: „Ilagi Tudose“,„Sultănica“, „Apus de Soare“, „Patriotismul“, ..Estetica poeziei populare“. G. Coșbuc: „Balade și idile“, Fire de tort“, „Cântece de vitejie“, din „Povestea unei coroane de oțel“, conferinței populare. St. O. Iosif: Poezii (pasteluri și balade). P. Cerna: Din poeziile sale. T. Al. Brătescu-Voinești : „întuneric și lumină“, „In lumea dreptății“, „Neculăiță Minciuna“, „In slujba păcii“. M. Sadoveanu: „In pădurea Petrișorului“, Domnul Trandafir“, „Dumbrava minunată“, „Intr’un colț de țară“, „Neamul Șoimăreștilor“, „Nopți de sânziene“, „La hanul Ancuței“, „Baltagul“. Octavian Goga: Poezii, din „Dăscălița“, „Domnul Notar“, „Precursorii“ și „Autobiografia“. II. Opere de critică literară în legătură cu autorii studiați, indicate de profesor. Exerciții de vorbire. Dări de seamă despre lectura particulară, caracterizări de scriitori și opere, disertații învățătorești, recitări de poezii culte și poporane, lectură de discursuri clasice, cu dicțiunea cuvenită, încercări de oratorie simplă. Compuneri. Teme de sinteză și analiză în legătură cu materia și lecturile făcute, compuneri cu subiect liber, caracterizări de epoce și evenimente, încercări de teatru pentru copii. Acte publice : adresa, ordinul, raportul, certificatul, procesul-verbal, petițiunea. Gramatica și stilistica. Ca și în clasa VI-a, se vor face aplicațiuni și analize a limbii și stilului, asupra unei singure opere literare, din cele ce ar putea oferi un material mai caracteristic și de data aceasta mai dificil bunăoară. „Pseudochinegheticos“, de AL Odobescu, „Amintirile“ sau „Poveștile“ lui Ion Creangă, „Scrisorile“ lui Ion Ghica, „Istoria Românilor în chipuri și icoane“, de N. Iorga, etc. CLASA VIII (2 ore) I. Formarea limbii literare la noi, — semnalându-se, in texte și citate din autorii care au adus o contribuții de hotărîtoare, mijloacele noi de expresie și partea de frumos realizată. II. Revedere sistematizată a literaturii române, pentru a stabili evoluția ei și a caracteriza curentele literare și epocele culturale. Literatura creată de clasici. Veacul marilor cronicari în Moldova și Muntenia. Curentul latinist în Ardeal și în Principate; întemeierea școlii naționale. Poeții în spirit vechin. Literatura populară și înrâurirea ei asupra celei culte. Influența franceză — primii poeți moderni. Curentul național din jurul „Daciei literare“, — primii prozatori moderni. Curentul critic de la „Junimea“ și „Convorbiri Literare“. Curentul eminescian. Sămănătorismul și poporanismul. Școala simbolistă. Literatura de după războiu: Modernismul, tradiționalismul. Literatura zilelor de azi — pagini din scriitorii contemporani (lecturi și precizări de năzuințe): L. Rebreanu, Cezar Petrescu, I. Teodoreanu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, George Gregorian, V. Voiculescu, D. Nanu, Mill. Codreanu, Alex. Stamatiad, I. Minulescu, Ion Pillat, Gh. Topârceanu, Aron Cotruș, Tudor Arghezi, etc. III. Privire asupra genurilor literare. Lirica românească, patriotică, elegiacă, satirică, idilică. Epica în versuri: eroică, populară și cultă, fabulistică. Epica în proză, nuvelistică, romanul, amintirile. Drama în literatura noastră. Teatrul comic. 64