Munca, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 1885-1908)

1953-11-04 / nr. 1887

. 4-a Note internaţionale Puternicul avânt al luptei pentru pace din Franţa ' In ultimul timp şi mai ales după ce­­AdenaUer a ajuns din nou — cu ajutorul­­dolarilor de peste ocean—cancelar al aşa­­rîsei. Republici Federale de l­a Bonn, cercu­rile, guvernante din S.U.A., în unison cu revanşarzii vestgermani, şi-au intensificat presiunile asupra parlamentului francez pentru a-i determina să ratifice tratatele militariste de la Bonn şi Paris. Ziarele şi posturile de radio din S.U.A. se întrec cu cele din Germania Occidentală în amenin­ţări la adresa­ Franţei. Ele fac aceasta, deoarece un refuz al guvernului francez de a ratifica tratatele agresive de la Bonn şi Paris ar periclita în mod serios planu­rile războinice ale imperialiştilor ameri­cani­ şi revanşarzilor vestgermani. Dar cercurile cârmuitoare din Franţa, a căror politică proamericană, antipopulară, de trădare a intereselor naţională este îndeobşte cunoscută, se află în faţa votatei hotărîte a poporului de a împiedica ratifi­carea acestor tratate. In ultimele luni, oraşele şi satele Franţei au fost cuprinse de o­ mişcare populara de amploare uriaşă. Marile greve din august, ca şi numeroa­sele greve care­ continuă şi astăzi în multe localităţii acţiunilor hotărîte ale ţăranilor, precum şi faptul că la mişcarea maselor muncitoare se­­alătură cele mai diferite pături­­ale populaţiei, dovedesc cât­ de puternică şi de largă este lupta dusă de poporul francez împotriva politicii­­ de război;",demonstrează hotărîrea, sa fermă d­e a impune o schimbare radicală în poli­ţia ţării, pentru ‘a o orienta în direcţia aparării păcii, a progresului social şi inde­pendenţei naţionale. Lozinca luptei pentru schimbarea poli­­ticii Franţei a­ fost lansată de Partidul Comunist Francez, care se află în fruntea Acţiunilor pentru pace din ţară. Tovarăşul Maurice Thorez, secretar general al P. C. Francez, a subliniat că aceasta nu este doar o­ simplă lozincă, ci voinţa unanimă a­ maselor populare care s-au săturat până peste cap de urmările nefaste ale politicii reacţionare dusă de guvernanţi. „Tendinţa spre o schimbare totală a poli­­ticii Franţei­­—­a declarat Maurice Thorez — trebue să-şi găsească expresia în întă­rirea unităţii şi în intensificarea luptei tuturor forţelor naţionale şi democratice, unitatea clasei muncitoare fiind condiţia înfăptuirii unei asemenea unităţi în vederea­ luptei“. Lucrul acesta devine tot mai clar ma­melor populare din această ţară. Astfel, ele au salutat cu entuziasm programul de salvare,naţională formulat de sesiunea Gţifi 3-4 octombrie a.c. a Consiliului naţio­nal al mişcării pentru pace din Franţa. Acest program cuprinde următoarele revendicări principale: respingerea trata­telor de la Bonn şi Paris; încetarea răz­boiului din Indochina; reglementarea divergenţelor între marile puteri pe calea tratativelor şi realizarea unor acorduri echitabile şi acceptabile pentru toţi. Poporul francez, cunoscând din plin — în urma unei experienţe îndelungate şi am­are — consecinţele funeste ale politicii­­de război, s’a ridicat cu un nou avânt la luptă pentru traducerea în viaţă a acestui program. Sindicatele afiliate la Confedera­ţia Generală a Muncii din Franţa, îm­preună, cu organizaţiile locale ale Parti­dului Com­unist, au desfăşurat o vastă muncă de popularizare a programului şi mobilizând masele de oameni ai muncii au­ început o campanie largă de pregătiri în vederea organizării unor acţiuni uni­tare ale tuturor păturilor populaţiei. Astfel, îin întreprinderile de pe tot cuprinsul ţării, s-au­ ţinut meetinguri de protest împotriva traducerii în viaţă a tratatelor războinice. La Paris şi in multe, alte oraşe s’au orga­nizat consfătuiri, între reprezentanţii celor mai,­diferite organizaţii sindicale, politice, culturale şi religioase, pentru a stabili în comun formele de luptă contra ratificării tratatelor dela Bonn şi Paris. împotriva a­­cestor tratate se desfăşoară cu succes un referendum popular în fabricile şi uzinele Parisului. Toate aceste acţiuni — în organizarea cărora C.G.M. din Franţa a avut un rol de frunte — arată că — aşa cum a declarat tovarăşul Di Vittorio la Congre­sul Mondial al Sindicatelor — pe baza luptei,pentru pâine, muncă, libertate, inde­pendenţă şi pace este posibilă realizarea unităţii proletare şi populare, că sindica­tele pot şi trebue să iniţieze această unire şi să fie în fruntea luptei ei. Lupta pentru pace dusă de majoritatea poporului francez a căpătat o intensitate , deosebită in ziua de 25 octombrie a. c.,­­ când zeci de mii de cetăţeni din Paris, Marsilia, Lyon şi alte localităţi au desfă­şurat puternice demonstraţii împotriva creării armatei europene şi pentru rezol­varea paşnică a problemelor internaţio­nale încă nerezolvate. Postul de radio ,,Ce soir en France“ a anunţat că manifestaţiile care au avut loc la 25 octombrie — ziua de protest împo­triva tratatelor de la Bonn şi­­ Paris — „exprimă voinţa întregului popor francez de a se opune reconstituirii Wehrmachtului nazist. Guvernul va trebui să ţină seamă de voinţa poporului de a se împotrivi reînarmaării Germaniei occidentale“. Intr-adevăr, guvernului francez ii vine tot mai greu să-şi înfăptuiască politica sa antipopulară, deoarece el nu poate ignora voinţa unanimă a maselor. In Franţa se creiază o unitate naţională împotriva reîn­vierii militarismului german — duşman de moarte al poporului francez şi al tutu­ror popoarelor iubitoare de pace. Despre această unitate vorbesc declaraţiile făcute de reprezentanţii diferitelor partide poli­tice, de personalităţile politice şi organele de presă de toate orientării. Oameni ca Herriot, preşedintele Adunării Naţio­nale, Daladier, fost prim ministru şi preşedintele partidului radical,­­ Louis Marin, fost ministru, Bouset, membru în partidul M.R.P. şi­ deputat în parlament, şi mulţi alţi cunoscuţi politicieni burghezi, iau astăzi atitudine împotriva înarmării Germaniei occidentale. Această nouă tră­sătură caracteristică a luptei pentru pace din Franţa se vădeşte şi în desbaterile care au loc acum în Uniunea Republicii Franceze, unde chiar şi reprezentanţi ai grupărilor parlamentare de­ extremă dreaptă atrag atenţia asupra pericolului de moarte pe care-l reprezintă ratificarea tratatelor de la Bonn şi Paris. Mişcarea unanimă a poporului francez îşi găseşte exprimare vie şi în lupta împo­triva războiului din Indochina. Desbaterile furtunoase de zilele trecute din Adunarea Naţională Franceză arată limpede că tot mai mare este numărul acelora care con­damnă inutila vărsare de sânge din Vietnam. Şi cu acest prilej deputaţii celor mai diferite grupări parlamentare au sus­ţinut poziţia comuniştilor, cerând încetarea războiului murdar din Vietnam. Aşa, de pildă, Edouard Daladier, vorbind în numele partidului radical, a condamnat a­­cest război, subliniind că nu acolo în înde­părtata Indochină se află pericolul care ameninţă securitatea şi pacea Franţei, ci chiar la hotarele ei, in Germania occiden­tală, unde Wehrmachtul nazist este repus pe picioare. Evenimentele care se petrec astăzi în Franţa stau mărturie grăitoare a faptului că datorită eforturilor depuse de Partidul Comunist Francez şi de C.G.M. din Franţa lupta pentru pace, independenţă naţională şi progres social a intrat într’o fază nouă, superioară. Puternicul avânt al acestei lupte, unitatea tot mai largă dintre dife­ritele pături ale populaţiei franceze, însu­fleţesc mişcarea de apărare a păcii care se desfăşoară cu intensitate sporită în toate ţările lumii. Creşterea mişcării greviste in ţările capitalului Ştirile apărute in presă arată desfăşu­rarea cu toată forţa a mişcării greviste în lumea capitalistă. Aproape nu trece zi în care să nu izbucnească greve, însoţite a­­deseori de puternice demonstraţii de masă şi alte­­acţiuni ale oamenilor mun­cii din ţările capitaliste şi coloniale , ele sunt determinate de mizerie şi lipsa­­ de drepturi a oamenilor muncii, consecinţe ale pregătirilor de război ale Cercurilor agre­sive. Situaţia maselor populare din aceste ţări se înrăutăţeşte necontenit. In rapor­tul prezentat la cel de-al II-lea Congres Mondial a! Sindicatelor, tovarășul Louis Saillant, secretar general al F.S.M., a citat cifre care dovedesc elocvent accen­tuarea mizeriei in statele capitaliste și coloniale, mai cu seama în ultimii ani, ca urmare a supraexploatării maselor muncitoare de către monopolurile capi­taliste şi a pregătirilor militare. Lupta muncitorimii pentru apărarea drepturilor ei, pentru o viaţă mai bună, a căpătat cu deosebire în această perioa­dă un caracter de masă. Această luptă este tot mai strâns legată de aceea pen­tru independenţă naţională şi pace. Dacă înainte vreme lupte de mari­ proporţii a­­veau loc în special în ţări ca Franţa sau Italia, astăzi acţiunile oamenilor muncii au căpătat un caracter tot mai combativ şi mai organizat aproape în toate ţările stăpânite de capital. In focul lor se fău­reşte la locul de muncă o largă unitate de acţiune între muncitorii de toate curen­tele sindicale. Amploarea luptelor mun­citoreşti este ilustrată de mişcările gre­viste de masă care se desfăşoară actual­mente în ţările capitaliste, coloniale şi dependente. In Anglia, de pildă, în cursul lunii oc­tombrie a avut loc o mişcare grevistă de proporţii mari, în sprijinul revendi­cărilor cu privire la mărirea salariilor, formulate de peste 5 milioane de munci­tori din ramurile de bază. La 21 oc­tombrie, 250 de mii de constructori de maşini şi vapoare din importanta regiu­ne industrială Clyde au declarat grevă Cu o zi înainte, 6 mii de şoferi de la ca­­m­ioanele-cisterne din regiunea Londrei au încetat lucrul. Greva s-a extins cu repeziciune şi în alte regiuni luând un caracter general. Ea a paralizat aproape în întregime transporturile în oraş cât şi aprovizionarea cu alimente, punând în primejdie activitatea întregii industrii londoneze. La 28 octombrie, 70 de mii de constructori din industria navală din Anglia, Scoţia şi Irlanda de Nord, au de­clarat de asemenea grevă. In sprijinul revendicărilor lor muncitorii englezi au organizat demonstraţii de masă, conside­rate de presa britanică drept cele mai mari de la 1926 încoace. Astfel, la 17 oc­tombrie a avut loc la Londra o demon­straţie la , care au participat 40 de­­mii de mineri din sudul Ţării Galilor, iar la 21 octombrie 50 de mii de muncitori au demonstrat pe străzile oraşului Glasgow. Mişcări greviste de masă s-au desfă­şurat şi în Italia, S.U.A. şi Franţa. Prin­tre cele mai importante din Italia sunt cele două greve de protest ale muncito­rilor din provinciile Terni şi Florenţa, cât şi greva celor 300 de mii de munci­tori din industria chimică a ţării. Dea­­semeni în SIU­ A, 28 de mii de muncitori de la Uzinele societăţii „North American Aviation Company“ au declarat grevă în sprijinul revendicărilor cu privire la ma­jorarea salariilor. Şi în Franţa diferite Categorii de oameni ai muncii desfăşoa­ră acţiuni greviste împotriva condiţiilor grele de trai şi a politicii antimuncito­­reşti a guvernului Laniel. In ţările coloniale şi dependente lupta maselor muncitoare capătă un caracter tot mai organizat şi mai larg. In actuala perioadă ele se desfăşoară având ca o­­biect cucerirea unor condiţii omeneşti de trai şi de muncă şi sunt împletite indiso­lubil cu lupta pentru scuturarea jugului colonial şi câştigarea independenţei na­ţionale. In Brazilia, are Ioc greva generală a marinarilor şi a personalului de serviciu din flota comercială. Ea a fost declan­şată în semn de protest împotriva încăl­cării de către guvern a acordului cu pri­vire la salarii. Această grevă de mari proporţii a paralizat activitatea din cele mai importante porturi ale ţării, ca : Rio de Janeiro, Santos şi altele, cât şi în­treaga activitate a şantierelor de cons­trucţii navale. Pentru înăbuşirea ei au­torităţile braziliene întrebuinţează cele mai crunte metode. Lupta marinarilor este sprijinită de numeroase categorii de oameni ai muncii, ca cei din aviaţia ci­vilă, industria de încălţăminte şi confec­ţii, etc. In Arabia Saudită, pentru prima dată în istoria acestei ţări, a avut loc o gre­vă de o deosebită amploare a muncitori­lor de la uzinele societăţii americane „A­ramco“, la care au luat parte 16 mii de muncitori. Principala revendicare a gre­viştilor a fost crearea unui sindicat al lor, a cărui organizare este interzisă de legile în vigoare în această ţară. Lupta hotărîtă dealungul celor două luni de grevă a muncitorilor şi funcţio­narilor de la cele mai mari întreprinderi tie­salpetru din Chile, aparţinând unei societăţi engleze, a silit pe patronii a­­cestor întreprinderi să satisfacă în cea mai mare parte, revendicările formulate. Avântul acţiunilor greviste dovedeşte creşterea conştiinţei revoluţionare­­ şi combativităţii oamenilor muncii din ţă­rile capitaliste­ şi coloniale în lupta lor pentru drepturi sociale şi politice. Acest avânt se caracterizează prin faptul că se făureşte o tot mai strânsă unitate de acţiune a muncitorilor pe plan naţional şi internaţional. El mai arată creşterea rapidă a mişcării muncitoreşti în ţă­rile coloniale şi semicoloniale şi că în aceste ţări lupta oamenilor muncii a căpătat un caracter de masă. Totodată se vădeşte creşterea influenţei perma­nente a Federaţiei Sindicale Mondiale în rândurile oamenilor muncii din întrea­ga lume. Sub steagul F.S.M. milioane de oameni ai muncii din lumea capita­listă luptă pentru pâine şi­ libertate, pen­tru pace şi independenţă naţională. T. FEDER P. GALUT I Condiţii tot mai grele de viaţă pentru oamenii muncii din ţările capitaliste COMERŢ CU SCLAVI IN JAPONIA Foametea şi mizeria din Japonia ca ur­mare a ocupaţiei americane şi a pregătiri­lor de război, este adâncită de pagubele provocate de plobe torenţiale şi taifunurile care au­ bântuit ţara în ultimul timp. Din cauza mizeriei crescânde copiii sunt vân­duţi ca Sclavi de către înşişi părinţii lor, comerţul cu copii luând proporţii îngrijoră­toare. Agenţia France Presse relatează că, după datele Biroului oficial de statistică, in cursul anului acesta au fostt vânduţi ca sclavi aproape 1.500 de copii cifra aceasta reprezentând dublul numărului copiilor vân­duţi în anul 1952. Majoritatea copiilor vân­duţi sunt fete Intre 16 şi 17 ani. ŞOMAJUL IN S.U.A. CREŞTE MEREU In, ultima vreme numeroşi mineri din S.U.A., au căzut pradă şomajului. In regiu­nea Grand County bogată în mine de plumb şi zinc Concedieri!« au făcut ravagii deose­bit de dureroase. Ele au lovit în primul rând pe membrii sindicatului minerilor, tutelarilor şi topitorilor. Trecuţi pe „listele negre“ membrii acestui sindicat nu au re­uşit să obţină de lucru nici în alte regiuni. După cum­ relatează „Daily Worker“, con­cedierile la masă au început în primele luni ale acestui an când minele din regiu­ne şi-au închis portile una după alta. Iată cum descrie „Dai­y Worker“ aspec­tul uneia dintre aşezările miniere din­ re­giunea Grand County. Din cei 2.500 locui­tori ai oraşului Bayard, 900 sunt acum şo­meri. In oraş domneşte o mizerie cum­plită. NOI MAJORĂRI DE PREŢURI Presa engleză a publicat numeroase arti­cole în care constată o creştere generală a preţului principalelor articole de larg con­sum. Potrivit acestor relatări, în ultimii pa­tru ani preţurile la untură s’au majorat cu 10 pence; la unt — cu 10 pence; la brânză — cu 1 Şiling; la făină — cu 3 pence. Ziarele arată totodată numeroşi locui­tori nu au bani nici , pentru a-şi procura produsele raţionate pe cartele, necum să cumpere alte articole. Marile societăţi din S.U.A. care contro­lează comerţul cu lapte şi produse lactate au anunţat o nouă majorare a preţului lap­telui ; această majorare priveşte peste 12.000.000 de consumatori din New York şi din împrejurimile oraşului. In ultimii doi ani şi jumătate, preţul laptelui a crescut cu aproape 20%. SUTE DE MII DF. LOCUINŢE INSALUBRE IN ANGLIA Săptămânalul „Economist“ relatează că autorităţile engleze cercetează starea locuin­ţelor din Anglia şi Walles. 20%, din cele 5.500.000 de case cercetate până în prezent au fost găsite „necorespunzătoare într-o se­rioasă măsură cerinţelor normale“. Peste 430.000 de case sunt insalubre şi ar trebui dărâmate imediat. Cu toate acestea, in ur­­mătorii cinci ani urmează să fie dărâmate numai 63.000 de case. „Faţă de această si­tuaţie, scrie „Economist“, vor trebui să treacă câteva­ generații pentru ca aceste case insalubre să dispară“. MUNKA In Consiliul de Securitate NEW YORK 3 (Agerpres). — TASS : In şedinţa din dimineaţa zilei de 2 noem­brie, Consiliul da Securitate a reluat des­­baterile asupra­ punctului de pe ordinea de zi propus de Uniunea Sovietică — numirea unui guvernator al Teritoriului Liber Triest. In şedinţa din 20 octombrie a Consiliului de Securitate, reprezentanţii unui grup de state în frunte cu reprezentantul Statelor Unite s-au eschivat de la examinarea proble­mei Tripstuluii, h­otărînd să amâne această problemă până la 2 noembrie. Dar, imediat după deschiderea şedinţei din 2 noembrie, reprezentantul Greciei, Kiru, a propus din nou ca examinarea problemei Triestului să fie amânată până la 23 noembrie. Reprezentantul U.R.S.S., A. I. Vîșinschi, a obiectat in mod categoric împotriva propu­nerii de a amâna examinarea problemei Tries­tului Reprezentantul U.R.S.S. a subliniat că mo­tivele celor ce pledează pentru amânare se reduc la pretextul că între S.U.A., Anglia şi Franţa, Italia şi Iugoslavia au foc tratative, chipurile, în scopul „reglementării paşnice" a situaţiei din Triest. Care este însă adevă­ratul obiect al acestor tratative? Cum înţeleg ei să reglementeze această problemă ? Pă­şind pe calea încălcării tratatului de pace cu Italia din 1947 şi confirmând această încăl­care in declaraţia S.U.A., Angliei şi Franţei din 20 martie 1948 cu privire la transferarea întregului Teritoriu Liber Trtest Italiei, aceste puteri au mers acum mai departe pe calea încălcării acestui tratat, fapt dovedit de declaraţia Statelor Unite şi Angliei din 8 octombrie a. c. cu privire la împărţirea Teritoriului Liber Triest. In cadrul actuale­lor tratative este vorba să se înmormânteze In mod definitiv tratatul de pace. A. I. Vîşinschi a arătat în continuare că declaraţia făcută de secretarul de ■ stat al S.U.A., Dulles, la conferinţa­­de presă din 27 octombrie, desvălue în întregime adevă­ratele motive ale propunerii de a se amâna discutarea problemei Triestului. Dulles a declarat făţiş : „A sosit vremea când Tries­­tul începe să aibă influenţă asupra planuri­lor de creare a unei apărări puternice împo­triva comunismului în Europa de Sud“. Acea rezolvare a problemei Triestului, pentru a cărei obţinere luptă cele trei pu­teri, nu este câtuşi de puţin dictată de in­teresele populaţiei din Triest, de interesele popoarelor iugoslav şi italian. Dacă este vorba de a reglementa litigiul dintre Italia şi Iugoslavia, a spus în conti­nuare A. I. Vîşinschi, pentru aceasta exista un mijloc legal şi anume — tratatul de pace cu Italia. Acest document prevede numirea unui guvernator al Teritoriului Liber Triest, instituirea unui consiliu permanent, iar apoi alegerea unei Adunări constituante, adop­tarea constituţiei şi retragerea tuturor tru­pelor străine de pe Teritoriul Liber Triest. Reprezentantul Greciei, Kiru, a luat din nou cuvântul pentru a insista ca discutarea problemei cu privire la numirea guvernato­rului Teritoriului Liber Triest, să fie amâ­nată până la 23 noembrie. După ce A. I. Vîşinschi, a luat din nou cuvântul, Hoppenot, reprezentantul Franţei care prezida şedinţa, a pus la vot propune­rea reprezentantului Greciei, care a fost a­­doptată cu 9 voturi. împotriva acestei propuneri a votat repre­zentantul U.R.S.S.; reprezentantul Libanului sa abţinut de la vot. Piedicile puse de partea americană în calea muncii de lămurire a prizonierilor de război Un important articol apărut în ziarul indian „Svadhinata“ PEKIN 3 (Agerpres). — China Nouă: Ziarul „Svadhinata" care apare la Calcut­ta publică u­n amplu articol în care comen­tează impasul in care se află lucrările Co­misiei neutre de repatriere. „Situaţia, scrie ziarul, este foarte gravă şi primejdioasă, deoarece după suspendarea muncii de lămurire, purtătorii de cuvânt ai guvernului american au şi început să dec­lare că chiar în cazul când munca de lămu­rire nu ar avea loc după expirarea termenu­lui de 90 de zile trebue să se considere că prizonierii coreeni şi chinezi nu doresc să se repatrieze“. Ziarul scrie că „dacă acordul cu privire la schimbul prizonierilor de răz­boi poate fi nesocotit în acest fel, atmosfera încărcată creată astfel poate face de aseme­­nea imposibilă convocarea conferinţei poli­tice în Coreea. Flăcările războiului pot fi din nou aprinse la sfârşitul armistiţiului“. „In faţa acestui complot, scrie ziarul, trebue să se amintească că reprezentantul Indiei este preşedintele Comisiei neutre de repatriere, că trupele de pază sunt alcă­tuite exclusiv din soldaţi indieni. Iată de ce această problemă ne interesează atât de mult“. Comentând gravitatea situaţiei In ce pri­veşte munca de lămurire în rândul prizo­nierilor, ziarul „Svadhinata“ scrie: „In pri­mul rând trebue amintit faptul că imediat ce partea americană a predat pe prizonieri autorităţilor indiene, generalul Thimaya a declarat că anumite grupuri, bine organi­zate, exercită un puternic control asupra prizonierilor de război; aceste grupuri au folosit de asemenea forţa împotriva prizonie­rilor. Primul ministru al Indiei, Nehru, a declarat de asemenea că „s-a dovedit că se exercită presiuni şi unii prizonieri sunt a­­meninţaţi“ şi că „comandamentul O.N.U. susţine că aceşti prizonieri nu trebue siliţi să asiste la munca de lămurire... Comisia neutră de repatriere devine inutilă dacă a­­ceastă teroare, continuă“.. Predând lista cu numele şi identitatea a 466 de agenţi gomindanişti şi l­sînmanişti, care continuă teroarea şi presiunile împo­triva prizonierilor, partea coreeano-chineză a cerut luarea de măsuri imediate împotriva lor. Dar nu s’a luat nicio măsură. Ziarul „Svadhinata" scrie în încheiere că reprezentanţii Indiei în Comisia neutră de repatriere şi autorităţile indiene de pază trebue să exprime tendinţele paşnice ale Indiei, tndeplinindu-şi cu stricteţe sarcinile. Guvernul Indiei trebue să ia măsuri pentru încetarea acestei situaţii primejdioase, dând directive pentru efectuarea tuturor măsuri­lor necesare desfăşurării muncii de lămu­rire. Acord comercial între R. P. Ungară și Olanda BUDAPESTA 3 (Agerpres). - M.T.I.: In urma tratativelor comerciale care au avut loc la Hapa, s’a semnat un acord co­mercial cu privire la schimbul de mărfuri dintre Olanda și R. P. Ungară pe anul 1953—1954. In baza acestui acord, Ungaria va exporta in Olanda articole metalice de consum curent, piese de schimb pen­tru bici­clete, diferite produse chimice, piei şi arti­cole de pielărie, utilaj electric, maşini şi produse agricole. La rândul ei, Olanda va livra Ungariei materii prime pentru indus­tria textilă şi farmaceutică, precum și arti­cole electrotehnice. P­e scurt • PRAGA. — După cum anunţă ziarul „Place“, oamenii muncii din R. Cehoslovacă au dăruit 1.624.000 coroane cehoslovace pen­tru ajutorarea viteazului popor coreean. • KAISUNG. — La 1 noembrie comisia neutră de repatriere a înştiinţat partea co­­reeano-chineză că munca de lămurire în rân­durile prizonierilor de război, fixată pentru 2 noembrie, se suspendă. Cauzele suspendării n’au fost arătate. • CARACI. — Radio Carael a anunțat la 2 noembrie că Adunarea Constituantă a Pa­kistanului a hotărât ca de acum înainte Pa­kistanul să se numească Republica Islamică a Pakistanului. Modelul ideal Băeţi, eu vreau ca ambele modele Să semene’ntre dânsele leii, Întâi, fiindcă-s planurile mele Şi-al doilea, pentru c’am­ plătit. „Trupele SS trebue să servească de model trupelor din Armata Europeană“. Wall Street-manul: (Desen de GH. MARINESCU) Miercuri 4 noembrie 1953 — Nr. 1887 Cronica Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat şi Ministerul Gospodăriei Silvice se con­topesc într’un singur minister — Minis­terul Agriculturii şi Silviculturii. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a numit pe tov. Gh. Apostol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi în funcţia de ministru al Agriculturii şi Silvicul­turii. (Agerpres)* Vizitele unor oaspeţi de peste hotare La invitaţia Consiliului Central al Sin-’ dicatelor din R.P.R. a sosit de curând în ţară un grup de 32 reprezentanţi ai sindi­catelor din Brazilia, Mexic, Nigeria, Congo, Jamaica, Trinidad, Paraguay, Guiana Bri­tanică, Coasta de Aur, Iran şi Sudan care au participat la Congresul Mondial al Sin­dicatelor de la Viena. In tot timpul şederii lor aici, oaspeţii vor vizita diferite între­prinderi şi instituţii, se vor întâlni cu re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi con­ducători ai sindicatelor din ţara noastră. In cursul zilei de luni, oaspeţii au vizitat schela „Sovrompetrol“ Băicoi. Aici ei au fost întâmpinaţi la sosire de tov. Gh. Mă­­lescu, directorul întreprinderii, reprezentanţi ai organizaţiei de partid, ai comitetului de întreprindere, precum şi de numeroşi staha­­novişti şi fruntaşi în producţie. Ei s-au interesat de metodele noi de muncă folosite în prezent, de tehnica nouă cu ajutorul căreia industria noastră petro­liferă a luat o mare dezvoltare, de condiţiile de muncă ale petroliştilor. Inginerul şef şi alţi tehnicieni au explicat felul neraţional în care se extrăgea ţiţeiul înainte, arătând tot­odată realizările obţinute în anii regimului democrat-popular de muncitorii petrolişti care, cu ajutorul metodelor sovietice au re­uşit să mărească în aşa fel capacitatea de extragere a petrolului, încât producţia maxi­mă re­alizată înainte de război este astăzi întrecută. Oaspeţii au vizitat apoi dispensarul, sta­dionul, clubul, sala de festivităţi şi blocurile muncitoreşti care au fost date în folosinţă petroliştilor. In unul din aceste blocuri lo­cuieşte şi fami­la stah­anovistului Gh. Pău­­nescu. Pentru cel­e două camere, bucătărie, cămară şi baie, stahanovistul Gh. Păunescu, al cărui câştig lunar trece de 1.000 lei, plă­teşte drept chirie 60 lei. Acest lucru a im­presionat mult pe delegaţii din Brazilia, care au­ arătat că în ţara lor la un câştig de 1.000 pesos, numai pentru chirie trebuie să plătească 800 pesos. In numele delegaţilor a vorbit Lourival da Costa Villar, secretar al Confederaţiei Muncitorilor din America Latină (C.T.A.L.), care a spus printre altele : „Noi, toţi dele­gaţii din ţările coloniale, semicoloniale şi dependente suntem entuziasmaţi de primirea ce ni s-a făcut în această ţară. Venim de la un Congres unde am discutat şi am adoptat hotărâri de a lupta cu toate forţele pentru pace, pentru independenţă naţională şi o via­ţă mai bună. Tot ceea ce vedem aici, ne arată marea diferenţă care există între ţara voas­tră şi ţările Americii Latine, Africii, Asiei, subjugate de imperialişti. Vorbitorul a arătat apoi condiţiile mizere în care trăiesc munci­torii din America Latină, din Iran şi din alte ţări, lupta lor hotărîtă pentru pace şi un trai mai bun. In încheiere, Louriva­­da Costa Villar a arătat că delegaţii sindicali care vizitează ţara noastră vor prezenta dări de seama despre realizările din Republica Populară Română, în toate ţările Americii Latine, în adunări sindicale, în fabrici, în adunări pu­blice, la manifestaţii, în ziarele sindicale democrate, etc. întâlnirea reprezentanţilor sindicatelor de peste hotare cu muncitorii petrolişti din schela Băicoi a decurs într’o atmosferă de frăţească prietenie. (Agerpres). Un grup de oaspeţi din Marea Britanie a sosit în Capitală In Capitala ţării noastre au sosit marţi după amiază oaspeţi din Marea Britanie — un grup de intelectuali, invitaţi al Institutu­lui Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Din grupul celor sosiţi fac parte: Regi­­ nald Turner, pictor; George Anderson, ingi­ner, Frank Guliett, ziarist; Abram Haffkin, medic; SantinR Haffkin, profesoară; Joan Kathleen Woodham, artistă de teatru ; Arthur Morton, scriitor; James Boswell, pictor. La sosirea pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost salutaţi de reprezentanţi ai Institu­tului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. (Agerpres). O expoziţie a artei româneşti la Paris PARIS 3 (Agerpres).­­ Presa franceză anunţă că în sălile primăriei din Aubervil­­liers (suburbie a Parisului) s’a deschis o mare expoziţie consacrată artei populare ro­mâneşti. Expoziţia, inaugurată la 31 octombrie, va putea fi vizitată până la 8 noembrie. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ Bucuraţi, EUt* Scânteii, M, 7.60.10; 7.60.20; 7 60.40; TAI.00; 7.91 .30; 7A1.40. SecţII Scrisori Tct. 7.74.25. — Tiparul Combinatul Poligrafic Gaea Scânteii „I­V, Stalin“, ; --------- Tui ilIttU tai owMMt tooL aprob, Dir, G-ned P.T.T, OCA6, Nr. 6S.720 i i Ştiri sportive In sala colectivului sportiv „Tăcerea“ din Capitală, va începe astăzi după amiază în­tâlnirea de tenis de masă dintre echipele selecţionate ale surdo-muţilor din R.P.R. Şi R. P. Bulgaria. Ambele echipe vor prezenta jucători de valoare care s-au remarcat cu pri­lejul întâlnirilor internaţionale pe care le-au susţinut în ultimii ani. ★ Astăzi după amiază, cu Începere de la ora 15, pe stadionul Dinamo din Capitală va avea loc întâlnirea internaţională prietenească de fotbal dintre echipele selecţionate ale surdo­muţilor din­,R. P. Bulgaria şi R.P.R. După cum se ştie, ultimul joc susţinut de ambele echipe la Sofia în anul 1950, a luat sfârşit cu un rezultat de egalitate: 2—2. In vederea jocului de astăzi selecţionata surdo-muţilor din R.P.R. s’a pregătit cu a­­tenţie şi va prezenta o formaţie schimbată faţă de cea din matchal cu echipa surdo­muţilor din R. P. Ungară, desfăşurat în urmă cu 10 zile. Luni s-a desfăşurat în Capitală întâlnirea Internaţională de şah dintre echipele de surdo-muţi ale R.P.R. şi R. P- Bulgaria. Fie­care echipă a prezentat câte 5 concurenţi. După terminarea partidelor, victoria a reve­nit echipei surdo-muților din R.P.R. cu rezul­tatul de 3—2. (Agerpres). ★

Next