Munca, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 2807-2831)
1956-11-10 / nr. 2814
Pag. 4 trVSSL-rs r*g- :.f£SSS± Pentru a abate atenţia (de la agresiunea împotriva Egiptului Puterile occidentale au impus O.N.U. discutarea problemei ,,Situaţia din Ungaria“ NEW YORK 9 (Agerpres). La 8 noiembrie a fost convocată o şedinţă a sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. pentru discutarea problemei „Situaţia din Ungaria“. După cum s-a mai anunţat, discutarea acestei probleme a fost impusă de Statele Unite, Anglia şi Franţa, mai intîi Consiliului de Securitate, iar apoi, încălcîndu-se Carta O.N.U., Adunării Generale, cu scopul de a abate atenţia opiniei publice mondiale de la agresiunea imperialistă împotriva Egiptului, de a agrava situaţia internaţională şi de a intensifica activitatea forţelor reacţionare clandestine împotriva guvernelor democrat-populare. In şedinţa de dimineaţă a sesiunii a luat cuvîntul reprezentantul Ungariei, Szabó, care s-a referit la motivul convocării şedinţei. El s-a pronunţat împotriva discutării de către sesiune a „problemei ungare“, deoa■,rece discutarea acestei probleme , constituie un amestec grosolan în 1, treburile interne ale Republicii Populare Ungare. Szabó a dat citire telegramei guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc al Republicii Populare Ungare adresată secretarului general al O.N.U., în care se protestează cuhotărîre împotriva oricărei discutări ,acestei probleme atît în Consiliul ■ Explicînd motivele votului R.P.R., în şedinţa din 4 noiembrie a sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. pentru examinarea aşa-numitei probleme „Situaţia din Ungaria“ (cînd delegaţia R.P.R. a votat împotriva adoptării rezoluţiei S.U.A., privind amestecul O.N.U. în treburile interne ale Ungariei), Atanase Joja a declarat : „Pe baza aliniatului şapte al articolului doi al Cartei, Naţiunile Unite nu sunt autorizate să intervină în afacerile care sunt de competenţa naţională a unui stat. Rezoluţia din 4 noiembrie constituia un amestec în afacerile interne ale Ungariei, violînd prevederile exprese ale Cartei, iată de ce ea nu a putut avea nici o eficacitate. Este adevărat că rezoluţia se referea la tratatul de pace cu Uungaria, dar trecea cu vederea o prevedere esenţială a acestui tratat, respectiv articolul cinci care interzice în mod expres activitatea organizaţiilor fasciste în Ungaria. Recentele evenimente din Ungaria — a continuat reprezentantul R.P.R. — confirmă cele arătate de guvernul român în mesajul adresat poporului ungar. Intr-adevăr, rebeliunea a fost îndreptată împotriva principiilor de bază ale statului ungar, stabilite de Constituţie, ajungîndu-se la desfiinţarea oricărei legalităţi. Elementele fasciste au provocat anarhie şi s-au dedat la acte de violenţă nemaiîntîlnite împotriva instituţiilor de stat şi a drepturilor fundamentale ale omului pe care se bazează regimul democratic din Ungaria. Elementele care în trecut au susţinut teroarea horthystă au reapărut din întunecime şi s-au dedat la masacre sistematice împotriva patrioţilor unguri şi împotriva reprezentanţilor puterii democrate. Este clar că o rebeliune de o asemenea amploare nu putea fi declanşată fără un ajutor masiv venit din afară, lucru confirmat de fapte. Trebuie subliniat că delegaţii care s-au pronunţat pentru discutarea în cadrul , O.N.U. a evenimentelor din Ungaria , n-au spus nici un singur cuvînt de de Securitate, cît şi în cadrul Adunării Generale, deoarece ea este de competenţa exclusivă a guvernului ungar. Szabó a spus că guvernul Ungariei se bucură de sprijinul maselor largi populare şi restabileşte în prezent ordinea în ţară. Preşedintele Adunării a declarat că ia notă de declaraţia reprezentantului Ungariei, dar, întrucît problema este inclusă deja pe ordinea de zi, ei dă posibilitatea delegaţilor să ia cuvîntul pentru a-şi motiva votul asupra rezoluţiei americane, care a fost adoptată de Adunare la 4 noiembrie. Ciankaisistul, cubanezul, reprezentanţii Portugaliei, Olandei, Uruguayului şi alţii s-au dedat la calomnii la adresa Republicii Populare Ungare şi a Uniunii Sovietice. Ciankaisistul şi cubanezul şi-au exprimat dezamăgirea pentru faptul că manevra puterilor coloniale, menită să abată atenţia, a eşuat şi că reprezentanţii ţărilor Asiei şi lumii arabe au manifestat o atitudine complet lipsită de entuziasm faţă de discutarea „problemei ungare". Reprezentanţii Bulgariei, Albaniei, şi Poloniei au obiectat cu hotărîre împotriva discutării „problemei ungare". A luat apoi cuvîntul Atanase Joja, reprezentantul R.P.R. la O.N.U. condamnare a masacrelor şi încălcării criminale a libertăţii şi drepturilor poporului maghiar. Este evident că Nagy niu putea şi nu voia să se opună rebeliunii. In consecinţă, guvernul român a considerat, pe de, o parte, că în Ungaria s-a creat o situaţie foarte gravă, şi că aceasta este o problemă de competenţa exclusivă a guvernului ungar. Guvernul român a salutat formarea guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, singurul guvern al Ungariei reprezentînd regimul de democraţie populară. Guvernul român este sigur că pe baza programului proclamat de guvernul revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, aprobat şi susţinut de poporul ungar, situaţia care s-a creat în Ungaria va găsi o rezolvare normală în cadrul statului ungar. In acelaşi timp trebuie avut în vedere faptul că în prezent rebeliunea este lichidată şi că viaţa în Ungaria democrată îşi reia cursul normal. Punerea în discuţia O.N.U. a evenimentelor din Ungaria serveşte numai intereselor elementelor fasciste, antidemocratice, cercurilor internaţionale care urmăresc încordarea şi ameninţarea păcii. In concluzie, delegaţia română consideră că O.N.U., care se bazează pe principiile neamestecului în treburile care sunt exclusiv de competenţa naţională a unui stat, nu este în măsură să discute problema intitulată „Situaţia din Ungaria“. Noi avem convingerea că, încetînd discutarea acestei probleme vom aduce singura contribuţie posibilă la rezolvarea rapidă şi pe baze sănătoase a acestei probleme interne a poporului ungar. ★ Reprezentantul Iugoslaviei, prilej, a subliniat că în Ungaria au avut loc încercări de a se restaura regimul care a existat înaintea celui de al doilea război mondial. Guvernul Nagy, a spus prilej, s-a dovedit a fi incapabil de a controla evenimentele din ţară, a admis, o anarhie de care au profitat anumite elemente. In prezent, a declarat el în continuare, în Ungaria există condiţii în care poporul acestei ţări, îşi va putea continua mersul înainte pe calea construirii democraţiei şi socialismului. In încheiere, Briley a subliniat că rezoluţia americană „nu indică calea care să îmbunătăţească situaţia din Ungaria“, deşi conţine puncte pentru care delegaţia sa le-ar vota dacă această rezoluţie ar fi votată pe puncte. In şedinţa de după-amiază a Adunării Generale a O.N.U., primul a luat cuvîntul reprezentantul Cehoslovaciei, Ulbrich. El a spus că în Ungaria există „probleme nerezolvate şi mari greutăţi“, care trebuie reglementate în conformitate cu voinţa poporului ungar. Rezolvarea acestor probleme însă, a declarat Ulbrich, este o chestiune internă a ţării. Amestecul O.N.U. în treburile interne ale Ungariei este în contradicţie cu Carta O.NU. Reprezentantul R.S.S. Ucrainene, V. Sapotnikov, a subliniat că discutarea „problemei ungare“ de către Adunarea Generală reprezintă o încălcare grosolană a Cartei O.N.U. şi nu are nimic comun cu ţelurile O.N.U. Discutarea acestei probleme a spus el, a fost iniţiată pentru a se abate atenţia de la agresiunea împotriva Egiptului. Afirmaţiile calomnioase la care s-au dedat în Adunarea Generală reprezentanţii Statelor Unite, Angliei şi Franţei, a declarat Sapojnikov, nu pot fi calificate altfel decit ca o instigare la noi acţiuni subversive îndreptate spre răsturnarea orînduiri socialiste în Ungaria. Rezoluţia americană din 4 noiembrie, a spus în încheiere reprezentamtul R.S.S. ucrainene, constituie un amestec inadmisibil în treburile interne ale Ungariei. Reprezentantul Indoneziei, Sudjarvo, a declarat că graba cu care a fost convocată sesiunea extraordinară a Adunării Generale pentru discutarea „problemei ungare“, a convenit „numai cîtorva delegaţii“. Discuţiile, a subliniat el, s-au desfăşurat în lipsa reprezentantului „părţii cele mai interesate, Ungaria“. Reprezentantul italian Vitetti care a rostit un discurs calomnios, prezentat în numele Italiei, Cubei Irlandei, Pakistanului şi statuia Peru un proiect de rezoluţie care repetă rezoluţia americană, adoptat de Adunare la 4 miembr. El a declarat că intenţiona că să prezint încă un proiect de rezoluţie care să prevadă trimiterea unor „forţe polliţionistale O.N.U.“ în Ungaria. Delegatul Spaniei, care a rostit discurs provocator, a oferit soldai spanioli spre a fi trimişi în Ungaria sub steagul O.N.U. Reprezentantul Indiei, Krishn Menen, a subliniat că guvernul Indiei este împotriva oricărui ameste străin în treburile interne ale Ungariei. Cu aceasta şedinţa a luat sfîrşit Următoarea şedinţă a fost fixată pentru 9 noiembrie. Cuvîntarea reprezentantului permanent al R. P. R. la O. N. U. Noul reprezentant al Ungariei la O.N.U. BUDAPESTA 9 (Agerpres). — Guvernul ungar revoluţionar muncitorescţărănesc, a anunţat joi O.N.U. că l-a numit pe ministrul József Maria delegat al R.P. Ungare la Organizaţia Naţiunilor Unite. „Ce s-a întîmplat la parlament săptămîna trecută“ BUDAPESTA 9 (Agerpres). — Sub titlul „Ce s-a întîmplat la parlament săptămîna trecută“, postul de radio Budapesta transmite un reportaj încare prezintă un tablou al ultimelor zile ale guvernului Nagy, întocmit după relatările unor martori oculari. In reportaj se arată că muncitorii şi muncitoarele care s-au prezentat la parlament în calitate de membri ai unor delegaţii, precum şi ofiţerii de la Academia Militară care au făcutde gardă la parlament povestesc că locul delegaţiilor de muncitori şi ţărani care veneau la început la parlament pentru a-şi expune revendicările juste a fost luat în ultimele zile ale săptămînii trecute de oameni îmbrăcaţi în uniformele ofiţereşti ale armatei horthyste şi în blănuri scoase de la naftalină. Culioarele parlamentului, se spune în reportaj, s-au umplut de foşti moşieri, foşti acţionari, foşti ofiţeri horthyşti. Ei au luat cu asalt anticamerele miniştrilor năvălind şi în cabinetele lor de lucru. Intîi s-au prezentat foştii proprietari de blocuri care au considerat pare-se, că e venit timpul să-şi recapete averea. Ei au fost încurajaţi în acest sens de unul sau altul din membrii guvernului. Intr-o serie de blocuri din Budapesta, foştii proprietari au ameninţat cu evacuarea pe locatarii care nu le erau pe plac. Apoi au început să vină politicieni care s-au prezentat drept mici agrarieni. Problema ridicată de ei a fost cît este cazul să se restituie moşierilor al căror pămînt a fost confiscat de popor pentru că au colaborat cu fascismul: 100 sau 200 de holzi ? Au venit proprietari de fabrici care spuneau că sînt social-democraţi şi au discutat dacă nu ar trebui anulată naţionalizarea întreprinderilor cu mai puţin de 150 muncitori. Ei considerau aceasta doar ca un început, deoarece fostul ministru Kelemen nu a uitat să înscrie în programul partidului social-democrat faptul că acestă relatare a postului de radio Budapesta partid Se va ridica împotriva naţionalizării. Mai tîrziu, culioarele au fost înţesate de ofiţeri horthyşti care au ajuns să se simtă atît de puternici încît au vrut să aresteze chiar în incinta parlamentului pe István Dobi, preşedintele Prezidiului R. P. Ungare, şi pe Şandor Rónay, preşedintele Adunării de Stat. La fiecare pas auzeai oameni chemîndu-se unii pe alţii cu vechile titluri. Reprezentanţii elementelor reacţionare care au intrat în număr mare în guvern şi a căror grijă era nu de a restabili ordinea, ci de a plasa în poziţii cît mai bune pe membrii propriilor lor partide, îi sprijineau pe vechii lor cunoscuţi. Oamenii cinstiţi din guvern au văzut toate acestea fără a putea face ceva. Ce ar fi avut de aşteptat muncitorii, ţăranii, intelectualii credincioşi puterii populare, de la un guvern a cărui activitate era subminată de lupta între partide pentru acapararea poziţiilor ? Un tînăr ofiţer al Academiei Militare spunea următoarele: Ce ar spune părinţii noştri dacă ar auzi vreodată că armata nu mai are nevoie de noi, că locul nostru va fi ocupat de ofiţeri horthyşti ? Noi nu năzuim spre poziţii şi ranguri, pentru că nu ne este teamă de muncă, dar nu vom da din mîna clasei muncitoare şi a ţărănimii posturile de comandă în armată. Alături de tabloul terorii albe din capitală şi provincie, faptele petrecute în clădirea parlamentului în aceste zile au arătat planurile contrarii intereselor poporului ungar, urzite de contrarevoluționari. ^ Pe una din străzile Budapestei în zilele contrarevoluţiei MUNKA Un comunicat al guvernului ungar BUDAPESTA 9 (Agerpres). — Agenţia M.T.I. a transmis următorul comunicat: Guvernul ungar revoluţionar muncitoresc-ţărănesc a luat în ziua de 4 noiembrie 1956 măsuri în vederea sistării primirii transporturilor de Cruce Roşie care sosesc din ţările apusene. Guvernul a fost nevoit să ia această măsură pentru că la examinarea transporturilor sosite cu indicaţia „Colete Cruce Roşie“ în ziua de 2 noiembrie cu 30 de avioane şi în ziua de 3 noiembrie cu 70 de avioane, a reieşit că donaţiile cu indicaţia „medicamente“ au conţinut în parte arme. De asemenea a reieşit că o parte din persoanele indicate drept „personal ajutător Cruce Roşie“ au fost ofiţeri şi ofiţeri de jandarmerie fascişti horthyşti, aflaţi înainte în Germania apuseană. Guvernul maghiar nua avut posibilitatea să stabilească cum au putut ajunge aceste elemente contrarevoluţionare în rîndul personalului care a însoţit transportul de Cruce Roşie, respectiv cum au putut ajunge armele menţionate printre coletele cu medicamente. In asemenea condiţii însă, guvernul a fost nevoit să sisteze temporar primirea transporturilor de Cruce Roşie sosite din apus, întrucît în perioada amintită s-a dezlănţuit un atac contrarevoluţionar armat cu scopul de a răsturna puterea de stat a Republicii Populare Ungare şi ordinea ei legală. Guvernul ungar revoluţionar muncitoresc-ţărănesc este recunoscător organizaţiei internaţionale de Cruce Roşie pentru trimiterea medicamentelor de care ţara are într-adevăr nevoie. In consecinţă, guvernul a acceptat imediat şi cu bucurie propunerea din 8 noiembrie a organizaţiei internaţionale a Crucii Roşii, primită prin ambasadorul R. P. F. Iugoslavia la Budapesta, de a transporta coletele în Ungaria prin Iugoslavia. Guvernul vede în aceasta o garanţie că abuzurile de mai sus săvîrşite cu coletele Crucii Roşii nu se vor mai repeta. Populaţia Ungariei sprijină măsurile guvernului pentru asigurarea ordinei BUDAPESTA 9 (Agerpres). După cum transmite postul de radio Budapesta, măsurile luate de guvernul revoluţionar muncitoresc-ţărănesc au fost salutate cu satisfacţie de populaţia ţării, care îşi reia viaţa paşnică. Răspunzînd apelului guvernului, minerii se întorc la muncă. Vineri dimineaţa în minele din Tatabanya s-au prezentat la lucru peste 1.600 de mineri. In minele de la Dorog au început lucrările de întreţinere. Minerii din bazinul transdanubian livrează cărbunele necesar pentru uzinele din împrejurimi. La Salgótarján, Matravidek şi Matrahaza a fost de asemenea reîncepută extracţia de cărbune. La minele din Mezoewass s-a reluat munca în Şase puţuri. In numeroase localităţi s-a început lucrul în uzine şi fabrici. La Gyor, Komarom şi Szekesfehervar, uzinele lucrează. La Salgótarján, Ajta, Matra, Tata, Borsod, termocentralele au fost deja aprovizionate pentru cîteva zile cu cărbuni. In judeţul Vas toate întreprinderile lucrează, iar în judeţul Nograd 90 la sută din oamenii muncii au reluat lucrul. Circulaţia pe căile ferate a fost reluată. Au răspuns de asemenea chemării guvernului de a reîncepe munca muncitorii din industria petroliferă, muncitorii şantierelor navale din Budapesta şi de la numeroase alte întreprinderi importante din capitală printre care se află şi marea uzină metalurgică „Haman Kato“ etc. In mai multe localităţi s-au format conducerile raionale şi orăşeneşti ale Partidului socialist muncitoresc maghiar. La Budapesta se formează conducerile de circumscripţii ale partidului. Consiliul Central al Sindicatelor libere maghiare într-o chemare difuzată de postul de radio Budapesta declară că este de acord cu scopurile stabilite şi sprijină guvernul revoluţionar muncitoresc-ţărănesc. Consiliul a propus guvernului organizarea de gărzi pentru păstrarea ordinei în uzine, precum şi o serie de măsuri pentru a asigura continuarea lucrului. Potrivit hotărîrilor guvernului, s-au luat măsuri pentru plata către salariaţi a avansurilor de salarii. La Budapesta magazinele au început să se deschidă. Şcolile care nu au fost distruse au reînceput cursurile. La Budapesta sosesc numeroase camioane cu produse alimentare din Győr, Zala, Szolnok, Somogy şi alte oraşe. Abatorul din Budapesta şi-a reluat activitatea. In oraş s-au deschis 100 de restaurante. Aprovizionarea cu gaze a oraşului este asigurată, cu excepţia unor raioane unde s-au produs distrugeri. Ştiri anunţînd normalizarea vieţii sosesc de asemenea din cele mai multe oraşe ale ţării. Populaţia de la sate contribuie la aprovizionarea oraşelor. Lucrările agricole de toamnă sînt în toi. In multe locuri însămînţările nici nu au fost întrerupte în această perioadă grea. Din numeroase localităţi sosesc mesaje prin care ţărănimea muncitoare sprijină programul guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc şi îşi exprimă hotărîrea de a consolida cooperativele agricole de producţie. La Budapesta stîrneşte Indignare în rîndul populaţiei faptul că resturi ale bandelor de contrarevoluţionari zdrobite, amestecate cu criminali de drept comun eliberaţi de aceştia din închisori atacă şi jefuiesc trenuri şi magazine. Astfel la Budapesta bande de contrarevoluţionari au devastat şi jefuit marele magazin Szabadság, un depozit de textile din care s-au prădat mărfuri în valoare de 100 de milioane de forinţi şi alte magazine, Facultatea de Ştiinţe Etvös Lorant etc. In alte încercări de jaf bandiţii au fost împiedicaţi de populaţie care a sprijinit organele de poliţie. Bandiţii au incendiat de asemenea hotelul Royal şi alte clădiri din oraş şi au tras asupra pompierilor care încercau să stingă focul. Populaţia Budapestei participă activ la apărarea bunurilor poporului şi la dezarmarea bandelor de jefuitori. O contribuţie importantă o aduc gărzile muncitoreşti. Garda muncitorească la uzinei de fabricare din oţel, de pildă, a respins în cursul nopţii de joi spre vineri un atac banditesc. De asemenea, garda muncitorească a întreprinderii de mobile din circa 13-a a împiedicat pe tîlhari să prade această întreprindere. Locuitorii din circa 7-a au curăţat de bandiţi o casă în care aceştia se cuibăriseră. In cursul nopţii, ei au format gărzi care au vegheat la menţinerea ordinei. Guvernul a luat măsuri pentru restabilirea transporturilor şi pentru aprovizionarea locuitorilor Budapestei — greu lovită de acţiunile odioase ale bandelor de contrarevoluționari.-" Sindicatele din R. P. R. sunt solidare cu lupta pentru democraţie şi socialism a poporului maghiar Lupta poporului muncitor maghiar pentru lichidarea bandelor contrarevoluţionare şi restabilirea vieţii economice şi culturale, este salutată ,cu multă simpatie şi încredere de cătreoamenii muncii din patria noastră. Exprimîndu-şi ataşamentul faţă de lupta clasei muncitoare maghiare, oamenii muncii din ramura poligrafică din R.P.R. au trimis o telegramă muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din tipografii, presă, edituri şi difuzarea cărţii din Republica Populară Ungară. In telegramă se spune printre altele : „Oamenii muncii din ramura poligrafică din R.P.R. au fost de la început ferm convinşi că muncitorimea maghiară şi toţi patrioţii maghiari, vor găsi forţele necesare pentru a zdrobi bandele fasciste contrarevoluţionare. Membrii sindicatului nostru, alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră, salută din toată inima formarea guvernului maghiar revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, care lichidează cu hotărîre acţiunile criminale desfăşurate de forţele întunecate ale reacţiunii, conducînd clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare din Ungaria pe drumul luminos al construirii socialismului". Cuvîntul scriitorilor din Capitală Vineri seara a avut loc la Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ o adunare consacrată discutării recentelor evenimente din Ungaria, la care au participat numeroşi scriitori din Capitală. Şedinţa a fost prezidată de scriitorul Demostene Botez, membru în Biroul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Acad. Mihai Baniuc, prim secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a făcut o amplă expunere asupra evenimentelor din Ungaria, la care a asistat ca martor ocular. A vorbit după aceea prof. univ. Valter Roman, care a fost de asemenea prezent la Budapesta în zilele acţiunilor criminale ale elementelor fasciste contrarevoluţionare. La sfîrşitul şedinţei scriitorii au adoptat în unanimitate o moţiune în care se spune printre altele : Scriitorii din Bucureşti, adunaţi în şedinţă plenară în ziua de 9 noiembrie 1956, transmit un salut fierbinte forţelor sănătoase ale poporului maghiar, care, strîns în jurul guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, nimicesc cu ajutorul frăţesc al armatelor sovietice ultimele resturi ale contrarevoluţiei. Scriitorii din Bucureşti îşi exprimă sentimentul lor de indignare faţă de încercările pe care le-au făcut bandele contrarevoluţionare de a smulge poporului maghiar cuceririle socialiste şi de a restaura regimul capitalist în Ungaria. In aceste ceasuri grave, cînd împotriva Egiptului, care abia şi-a dobîndit independenţa, forţele imperialiste ale Angliei, Franţei şi Israelului au declanşat un crunt atac, scriitorilor din Romînia le este mai limpede ca oricînd că numai prietenia cu marea Uniune Sovietică, coeziunea de nezdruncinat a familiei popoarelor socialiste şi frăţia dintre toate forţele democratice ale lumii pot salvgarda pacea. Oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi îndreaptă cu încredere privirile spre Uniunea Sovietică şi spre toate celelalte ţări ale socialismului şi democraţiei. Scriitorii din Romînia, recunoscători partidului clasei muncitoare şi guvernului pentru înţelepciunea şi fermitatea cu care conduc poporul nostru pe drumul socialismului, sînt hotărîţi să-şi pună toată puterea lor de creaţie în slujba acestei cauze. Suntem hotărîţi să luptăm din răsputeri pentru continua întărire ,a orînduirii democrat-populare în țara noastră. Rimfrluă 10 noiembrie 1950 — nr. 2814 Delegaţia R. P. R. la sesiunea O. N. U. a sosit la New York NEW YORK 9 (Agerpres). — In ziua de miercuri, 7 noiembrie, a sosit la New York pentru a participa la a 12-a sesiune a O.N.U. delegaţia română la O.N.U., condusă de Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R.P.R. La aeroport delegaţia a fost întîmpinată de Jean de Nouie, directorul protocolului O.N.U., Silviu Brucan, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiaral R.P.R. în S.U.A., şi de Atanase Joja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentantul permanent al R.P.R. pe lingă O.N.U. Sesiunea Seimului R. P. Polone VARŞOVIA 9 (Agerpres).— P.A.P. transmite: La 8 noiembrie, la Varşovia şi-a continuat lucrările sesiunea Seimului Republicii Populare Polone. S-a discutat proiectul de lege cu privire la planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a Poloniei pe anii 1956— 1960, prezentat de S. Jedrikowski, preşedintele Comisiei de stat pentru planificarea economică. Proiectul de plan prevede ca în cursul cincinalului producţia industriei socialiste a Poloniei să crească cu 53,2% In decurs de cinci ani producţiamijloacelor de producţie va creşte cu 57,3%, iar producţia mijloacelor de consum— cu 48,7%. Una din sarcinile cele mai importante ale noului cincinal este dezvoltarea continuă a industriei carbonifere. In decurs de cinci ani extracţia cărbunelui în Polonia urmează să crească cu 15,5 milioane de tone. Investiţiile în industria carboniferă vor fi de 18.700.000.000 zloţi. Proiectul de plan prevede dezvoltarea considerabilă a industriei siderurgice. In 1960, producţia de oţel va fi de 7.200.000 tone. O mare atenţie se acordă dezvoltării bazei naţionale a siderurgiei şi metalurgiei neferoase. După cum stabileşte proiectul de lege, în cursul cincinalului producţia industriei constructoare de maşini se va dubla, iar o creştere şi mai mare se prevede în domeniul construcţiei de automobile, construcţiei navale şi al altor ramuri industriale, precum şi în domeniul construcţiei de maşini agricole. Se prevede creşterea producţiei industriei chimice. Se acordă o deosebită atenţie producţiei îngrăşămintelor artificiale. Sarcini importante sunt puse în faţa industriei materialelor de construcţie, pentru a da în folosinţă în cursul cincinalului în oraşe şi aşezări muncitoreşti 1.200.000 camere de locuit, precum şi pentru a asigura un larg program de construcţii de locuinţe individuale în localităţile rurale. Una din cele mai importante sarcini ale planului cincinal este avîntul producţiei agricole. Se prevede ca în cursul cincinalului producţia agricolă să crească cu 25%• Deputaţii Seimului, care iau parte la discuţii, analizează principalele sarcini ale planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Ei fac propuneri şi aduc amendamente concrete proiectului de lege. Masele populare franceze ripostează cu indignare provocărilor fasciste PARIS 9 (Agerpres). — Provocările elementelor fasciste din Franţa şi în deosebi atacurile banditeşti împotriva sediului din Paris al C.C. al P.C. Francez şi împotriva redacţiilor ziarelor democrate au stîrnit un val de indignare în rîndul oamenilor muncii din Franţa. Ziarul „L’Humanité“ publică o mare listă de întreprinderi din Paris unde muncitorii şi funcţionarii au declarat greve de scurtă durată, cerînd să se pedepsească cu asprime pogromiştii. Greve de scurtă durată au avut loc de asemenea în suburbiile Parisului şi într-o serie de oraşe din provincie. Mari mitinguri şi manifestaţii au avut loc la 8 noiembrie la Marsilia, Tours, Amiens, Tarbes şi în multe alte oraşe. La Marsilia mii de muncitori şi docheri au zădărnicit o demonstraţie a elementelor fasciste. In oraşul Tours oamenii muncii au zădărnicit un atac al Fogr°miŞtii°r fascişti, care au încercat să organizeze o manifestaţie provocatoare în faţa sediului partidului comunist Scandînd lozinca „Fascismul nu va trece !“ oamenii muncii au împrăştiat pe reacţionari. Conducerea Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa a adresat un apel oamenilor muncii în care se arată că fasciştii mizează îndeosebi pe scindarea clasei muncitoare. De aceea conducerea C.G.M. din Franţa cheamă pe oamenii muncii să-şi manifeste unitatea şi în acest scop să organizeze în întreaga ţară la 13 noiembrie, Ziua luptei împotriva fascismului, manifestaţii, mitinguri şi greve de scurtă durată. ★ PARIS 9 (Agerpres).— Atacarea de către bande fasciste a sediilor Comitetului Central al Partidului Comunist Francez şi ziarului „L’Humanité“, precum şi campania anticomunistă aţîţată de reacţiunea franceză , stimase indignarea profundă a tuturor cercurilor progresiste ale opiniei publice franceze. In semn de protest împotriva dezmăţului bandelor fasciste, în Piaţa Republicii — cea mai mare piaţă a Parisului — a avut loc în seara zilei de 8 noiembrie o mare demonstraţie a oamenilor muncii. In timp ce manifestările anticomuniste ale reacţiuinii nu întimpină rezistenţă din partea forţelor poliţieneşti, demonstraţia oamenilor muncii a fost interzisă. Totuşi, în ciuda acestei interziceri, către ora 19:00 în Piaţa Republicii şi în străzile alăturate s-au adunat mii de oameni ai muncii, patrioţi şi democraţi, hotărîţi să dea o ripostă forţelor reacţiunii. Pretutindeni au răsunat cuvintele : „Fascismul nu va trece!“ Puternicele forţe ale poliţiei aduse la faţa locului au încercat să-i împrăştia pe demonstranţi. In urma acestui fapt au avut loc ciocniri. Cîntînd „Marseillera“ şi „Internaţionala“, cărtenii muncii au continuat să demonstreze pe cîteva străzi şi bulevarde. Rezervişti britanici refuză să se înapoieze în Germania occidentală LONDRA 9 (Agerpres). — Sub titlul „Un şoc pentru armată“, ziarul „Daily Herald“, oficiosul partidului laburist, referindu-se la împotrivirea soldaţilor englezi din trupele staţionate în Germania occidentală, aflate în permisie în Marea Britanie, de a fi retrimişi în Germania occidentală scrie: „Circa 400 soldaţi rezervişti nu au fost prezenţi ieri la Southampton pentru a se reîmbarca în vederea reîntoarcerii în Germania. Primul grup de rezervişti sosiţi în permisie au dat săptămîna trecută semnalul pentru absenteism, iar repetarea de ieri a aceluiaşi fenomen era oarecum aşteptată. Dar amploarea absenteismului de ieri a uimit ofiţerii responsabili cu îmbarcarea, iar ministrul războiului era prea şocat pentru a muşamaliza afacerea. Numărul soldaţilor aflaţi în permisie — 1295. Numărul acelora care s-au îmbarcat ieri — 914. Absenţi — 381. Mai mult decît unul din patru. Acesta este numărul cel mai mare de absenteişti din istoria armatei. RFDAGTIA şi ADMINISTRAŢIA : Bucureşti Piaţa Scîrnteîl ş* Tel. 7.60.10: 7.60.20: 7.60.40, — Secţia Scrisori: Tel. 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“. O declaraţie specială a reprezentantului Casei Albe NEW YORK 9 (Agerpres). — Ziarele din Washington anunţă că în legătură cu afirmaţiile apărute în ziarele străine despre o conferinţă a şefilor guvernelor S.U.A., Angliei şi Franţei, reprezentantul Casei Albe a făcut o declaraţie specială în care a arătat că „în prezent nu există nici un fel de planuri“ în legătură cu ţinerea unei astfel de conferinţe la Washington, deşi s-a discutat problema cu privire la posibilitatea unei asemenea conferinţe. Sîmbătă 10 noiembrie 1956 TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19: Ion Vodă cel Cumplit; Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Co. media) 19,30: Trei surori; Naţional ,,I. L. Caragiale“ (siala Studio) 19,30 Gaiţele; Armatei (sala Magheru) 19,30 : Nunta lui Figaro; Tineretului 19,30: Romanticii; Municipal (sala Sf. Sava) 19,30: Nu se știe niciodată; C. Nottara (sala Libertatea str. Dobrogeanu Gherea 2) 15: Nota zero la purtare; 20: Nora; Opereta 19,30: LiliiaerI; Muncitorese C.F.R. (Giulești) 19,30: Plicul; Ansamblul de Estradă al R.P.R. (calea Victoriei 174) 16: Melodii... Melodii... Melodii...; 20: O seară la estradă: Teatrul de varietăţi (B-dul N. Bălcescu 2) 20,30: Sofia-Bucureşti; Ansamblul de cântece şi dansuri C.C.S. (str. Lipsani 53) 19,30: Spectacol de cîntece, dansuri, satiră şi umor; Ţăndărică (sala Orfeu) 20: 200 pentru noi; Țăndărică (sala din str. Academiei) 16: Povestea porcului. CINEMATOGRAFE: Patria, Aida; Republica: Povestiri din Roma; completare: Primele semne ; Magheru, Central, T. Vladimirescu: Rude străine: V. Alecsandri, București; Bigamul; completare: Th. Aman; I. C. Frimu: Primul eşalon; Doina, înfrăţirea intre popoare; Mioriţa, 1 Mai, N. Bălcescu: Fiul; Maxim Gorki: Vietnamul; Timpuri Noi: Prim delta Nilului spre Alexandria; Gol. Béla Bartók; In colibă arde focul; Lumina: îmtr-ium magazin universal; Victoria, Al. Popov, Popular, Libertăţii: Gazul Ruimeamţev; Ilie Pintilie, Al. Sahia: Salonul nr. 9; Gh. Doja: Muzică cu bucluc; Griviţa: Dosarul 306; Vasile Roaită: Mexicanul; Munca, Volga, Cultural; Ernst Thälmann, conducătorul clasei sale; Unirea; G. Coşbuc: Cazul fruntaşului Kocetkov; C. David: Recunoaştere pe fluviul Ian Tzî; Arta: Contele de Monte Cristo (seria Ta); Moşilor; Bulevardul principal; Donca Simo: filmul Evadaţii; Tineretului; Căluşen ; M. Eminescu : Othello; 8 Mai: Arlberg Express., Completare:, Bucureşti, oraş înflorit; Aurel Vlaicu: Voiniţa; Olga Bande: Afacerea Protar; Completare: Fetița mincinoasă. STAS - 3452 - 52