Munca, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 2807-2831)

1956-11-10 / nr. 2814

Pag. 4 trVSSL-rs r*g- :.f£SSS± Pentru a abate atenţia (de la agresiunea împotriva Egiptului Puterile occidentale au impus O.N.U. discutarea problemei ,,Situaţia din Ungaria“­ ­ NEW YORK 9 (Agerpres).­­ La 8 noiembrie a fost con­v­ocată o şedinţă a sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. pentru discutarea problemei „Situaţia din Ungaria“. După cum s-a mai anun­ţat, discutarea acestei probleme a fost impusă de Statele Unite, Anglia şi Franţa, mai intîi Consiliului de Se­curitate, iar apoi, încălcîndu-se Car­ta O.N.U., Adunării Generale, cu scopul de a abate atenţia opiniei publice mondiale de la agresiunea imperialistă împotriva Egiptului, de a agrava situaţia internaţională şi de a intensifica activitatea forţelor reacţionare clandestine împotriva gu­vernelor democrat-populare. In şedinţa de dimineaţă a sesiunii a luat cuvîntul reprezentantul Unga­riei, Szabó, care s-a referit la moti­vul convocării şedinţei. El s-a pro­nunţat împotriva discutării de către sesiune a „problemei ungare“, deoa­­■,­rece discutarea acestei probleme , constituie un amestec grosolan în 1, treburile interne ale Republicii Popu­lare Ungare. Szabó a dat citire telegramei gu­vernului revoluţionar muncitoresc-ţă­rănesc al Republicii Populare Ungare adresată secretarului general al O.N.U., în care se protestează cu­­hotărîre împotriva oricărei discutări ,acestei probleme atît în Consiliul ■ Explicînd motivele votului R.P.R., în şedinţa din 4 noiembrie a sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. pentru examinarea aşa-nu­­mitei probleme „Situaţia din Un­garia“ (cînd delegaţia R.P.R. a votat împotriva adoptării rezoluţiei S.U.A., privind amestecul O.N.U. în treburile interne ale Ungariei), Atanase Joja a declarat : „Pe baza aliniatului şapte al articolului doi al Cartei, Naţiunile Unite nu sunt autorizate să intervină în afacerile care sunt de competenţa naţională a unui stat. Rezoluţia din 4 noiembrie consti­tuia un amestec în afacerile interne ale Ungariei, violînd prevederile expre­se ale Cartei, iată de ce ea nu a pu­tut avea nici o eficacitate. Este ade­vărat că rezoluţia se referea la trata­tul de pace cu Uungaria, dar trecea cu vederea o prevedere esenţială a aces­tui tratat, respectiv articolul cinci care interzice în mod expres activita­tea organizaţiilor fasciste în Ungaria. Recentele evenimente din Ungaria — a continuat reprezentantul R.P.R. — confirmă cele arătate de guvernul ro­mân în mesajul adresat poporului un­gar. Intr-adevăr, rebeliunea a fost în­dreptată împotriva principiilor de ba­ză ale statului ungar, stabilite de Constituţie, ajungîndu-se la desfiin­ţarea oricărei legalităţi. Elementele fasciste au provocat anarhie şi s-au dedat la acte de violenţă nemaiîntîlnite împotriva instituţiilor de stat şi a drep­turilor fundamentale ale omului pe care se bazează regimul democratic din Ungaria. Elementele care în trecut au susţinut teroarea horthystă au reapărut din întunecime şi s-au dedat la ma­sacre sistematice împotriva patrioţilor unguri şi împotriva reprezentanţilor pu­terii democrate. Este clar că o rebeliune de o ase­menea amploare nu putea fi declan­şată fără un ajutor masiv venit din afară, lucru confirmat de fapte. Tre­buie subliniat că delegaţii care s-au pronunţat pentru discutarea în cadrul , O.N.U. a evenimentelor din Ungaria , n-au spus nici un singur cuvînt de de Securitate, cît şi în cadrul Adu­nării Generale, deoarece ea este de competenţa exclusivă a guvernului ungar. Szabó a spus că guvernul Ungariei se bucură de sprijinul ma­selor largi populare şi restabileşte în prezent ordinea în ţară. Preşedintele Adunării a declarat că ia notă de declaraţia reprezentantu­lui Ungariei, dar, întrucît problema este inclusă deja pe ordinea de zi, ei dă posibilitatea delegaţilor să ia cu­vîntul pentru a­-şi motiva votul asu­pra rezoluţiei americane, care­ a fost adoptată de Adunare la 4 noiembrie. Ciankaisistul, cubanezul, reprezentan­ţii Portugaliei, Olandei, Uruguayului şi alţii s-au dedat la calomnii la a­­dresa Republicii Populare Ungare şi a Uniunii Sovietice. Ciankaisistul şi cubanezul şi-au exprimat dezamăgirea pentru faptul că manevra puterilor coloniale, menită să abată atenţia, a eşuat şi că reprezentanţii ţărilor Asi­ei şi lumii arabe au manifestat o atitudine complet lipsită de entuziasm faţă de discutarea „problemei un­­gare". Reprezentanţii Bulgariei, Albaniei, şi Poloniei au obiectat cu hotă­rîre împotriva discutării „problemei un­gare". A luat apoi cuvîntul Atanase Joja, reprezentantul R.P.R. la O.N.U. condamnare a masacrelor şi încălcării criminale a libertăţii şi drepturilor po­porului maghiar. Este evident că Na­­gy niu putea şi nu voia să se opună rebeliunii. In consecinţă, guvernul ro­mân a considerat, pe de, o parte, că în Ungaria s-a creat o situaţie foarte gravă, şi­ că aceasta este o problemă de competenţa exclusivă a guvernului ungar. Guvernul român a salutat for­marea guvernului revoluţionar munci­toresc-ţărănesc, singurul guvern al Ungariei reprezentînd regimul de de­mocraţie populară. Guvernul român este sigur că pe baza programului proclamat de guvernul revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, aprobat şi sus­ţinut de poporul ungar, situaţia care s-a creat în Ungaria va găsi o rezol­vare normală în cadrul statului un­gar. In acelaşi timp trebuie avut în vedere faptul că în prezent rebeliunea este lichidată şi că viaţa în Ungaria democrată îşi reia cursul normal. Punerea în discuţia O.N.U. a eve­nimentelor din Ungaria serveşte nu­mai intereselor elementelor fasciste, antidemocratice, cercurilor internaţio­nale care urmăresc încordarea şi a­­meninţarea păcii. In concluzie, delegaţia rom­ână con­sideră că O.N.U., care se bazează pe principiile neamestecului în treburile care sunt exclusiv de competenţa na­ţională a unui stat, nu este în măsu­ră să discute problema intitulată „Si­tuaţia din Ungaria“. Noi avem con­vingerea că, încetînd discutarea aces­tei probleme vom aduce singura con­tribuţie posibilă la rezolvarea rapidă şi pe baze sănătoase a acestei proble­me interne a poporului ungar. ★ Reprezentantul Iugoslaviei, prilej, a subliniat că în Ungaria au avut loc în­cercări de a se restaura regimul care a existat înaintea celui de al doilea război mondial. Guvernul Nagy,­­ a spus prilej, s-a dovedit a fi incapabil de a controla evenimentele din ţară, a admis, o anarhie de care au profi­tat anumite elemente. In prezent, a declarat el în conti­nuare, în Ungaria există condiţii în care poporul acestei ţări, îşi va putea continua mersul înainte pe calea cons­truirii democraţiei şi socialismului. In încheiere, Briley a subliniat că rezoluţia americană „nu indică calea care să îmbunătăţească situaţia din Ungaria“, deşi conţine puncte pen­tru care delegaţia sa le-ar vota dacă această­ rezoluţie ar fi votată pe puncte. In şedinţa de după-amiază a Adu­nării Generale a O.N.U., primul a luat cuvîntul reprezentantul Cehoslo­vaciei, Ulbrich. El a spus că în Un­garia există „probleme nerezolvate şi mari greutăţi“, care trebuie regle­mentate în conformitate cu voinţa poporului ungar. Rezolvarea acestor probl­eme însă, a declarat Ulbrich, este o chestiune internă a ţării. A­­mestecul O.N.U. în treburile interne ale Ungariei este în contradicţie cu Carta O.NU. Reprezentantul R.S.S. Ucrainene, V. Sapotnikov, a subliniat că discu­tarea „problemei ungare“ de către Adunarea Generală reprezintă o în­­călcare grosolană a Cartei O.N.U. şi nu are nimic comun cu ţelurile O.N.U. Discutarea acestei probleme a spus el, a fost iniţiată pentru a se abate atenţia de la agresiunea împo­triva Egiptului. Afirmaţiile calomnioase la care s-au dedat în Adunarea Generală repre­zentanţii Statelor Unite, Angliei şi Franţei, a declarat Sapojnikov, nu pot fi calificate altfel decit ca o in­stigare la noi acţiuni subversive în­dreptate spre răsturnarea orînduiri socialiste în Ungaria. Rezoluţia americană din 4 noiem­brie, a spus în încheiere reprezentam­tul R.S.S. u­crainene, constituie un amestec inadmisibil în treburile in­terne ale Ungariei. Reprezentantul Indoneziei, Sudjar­vo, a declarat că graba cu care a fost convocată sesiunea extraordina­ră a Adunării Generale pentru dis­cutarea „problemei ungare“, a conve­nit „numai cîtorva delegaţii“.­ Discu­ţiile, a subliniat el, s-au desfăşurat în lipsa reprezentantului „părţii cele mai interesate,­­ Ungaria“. Reprezentantul italian­ Vitetti care a rostit un discurs calomnios,­­ prezentat în numele Italiei, Cubei Irlandei, Pakistanului şi statuia Peru un proiect de rezoluţie care­­ repetă rezoluţia americană, adoptat­ de Adunare l­a 4 m­iembr. El a de­clarat că intenţion­a că să prezint încă un proiect de rezoluţie care să prevadă trimiterea unor „forţe polliţi­onist­­ale O.N.U.“ în Ungaria. Delegatul Spaniei, care a rostit­­ discurs provocator, a oferit soldai spanioli spre a fi trimişi în Ungaria sub steagu­l O.N.U. Reprezentantul Indiei, Krishn Menen, a subliniat că guvernul In­diei este împotriva oricărui ameste străin în treburile interne ale Unga­riei. Cu aceasta şedinţa a luat sfîrşi­t Următoarea şedinţă a fost fixată­­ pentru 9 noiembrie. Cuvîntarea reprezentantului permanent al R. P. R. la O. N. U. Noul reprezentant al Ungariei la O.N.U. BUDAPESTA 9 (Agerpres). — Gu­vernul ungar revoluţionar muncitoresc­­ţărănesc, a anunţat joi O.N.U. că l-a numit pe ministrul József Maria delegat al R.P. Ungare la Organiza­ţia Naţiunilor Unite. „Ce s-a întîmplat la parlament săptămîna trecută“ BUDAPESTA 9 (Agerpres). — Sub titlul „Ce s-a întîmplat la parlament­­ săptămîna trecută“, postul de radio­­ Budapesta transmite un reportaj în­­care prezintă un tablou al ultimelor zile ale guvernului Nagy, întocmit după relatările unor martori oculari. In reportaj se arată că muncitorii şi muncitoarele care s-au prezentat la parlament în calitate de membri­­ ai unor delegaţii, precum şi ofiţerii de la Academia Militară care au făcut­­de gardă la parlament povestesc că locul delegaţiilor de muncitori şi ţă­rani care veneau la început la parla­ment pentru a-şi expune revendicări­le juste a fost luat în ultimele zile ale săptămînii trecute de oameni îm­brăcaţi în uniformele ofiţereşti ale armatei horthyste şi în blănuri scoase de la naftalină. Culioarele parlamen­tului, se spune în reportaj, s-au um­plut de foşti moşieri, foşti acţionari, foşti ofiţeri horthyşti. Ei au luat cu a­­salt anticamerele miniştrilor năvălind şi în cabinetele lor de lucru. Intîi s-au prezentat foştii proprie­tari de blocuri care au considerat pare-se, că e venit timpul să-şi reca­pete averea. Ei au fost încurajaţi în acest sens de unul sau altul din mem­brii guvernului. Intr-o serie de blocuri din Budapesta, foştii proprietari au ameninţat cu evacuarea pe locatarii care nu le erau pe plac. Apoi au început să vină politicieni care s-au prezentat drept mici agra­rieni. Problema ridicată de ei a fost cît este cazul să se restituie moşieri­lor al căror pămînt a fost confiscat de popor pentru că au colaborat cu fascismul: 100 sau 200 de holzi ? Au venit proprietari de fabrici care spuneau că sînt social-democraţi şi au discutat dacă nu ar trebui anulată naţionalizarea întreprinderilor cu mai puţin de 150 muncitori. Ei conside­rau aceasta doar ca un început, de­oarece fostul ministru Kelemen nu a uitat să înscrie în programul partidu­lui social-democrat faptul că acest­ă relatare a postului de radio Budapesta partid Se va ridica împotriva naţio­nalizării. Mai tîrziu, culioarele au fost înţe­sate de ofiţeri horthyşti care au ajuns să se simtă atît de puternici încît au vrut să aresteze chiar în incinta par­lamentului pe István Dobi, preşedin­tele Prezidiului R. P. Ungare, şi pe Şandor Rónay, preşedintele Adunării de Stat. La fiecare pas auzeai oameni che­­mîndu-se unii pe alţii cu vechile ti­tluri. Reprezentanţii elementelor re­acţionare care au intrat în număr mare în guvern şi a căror grijă era nu de a restabili ordinea, ci de a pla­sa în poziţii cît mai bune pe membrii propriilor lor partide, îi sprijineau pe vechii lor cunoscuţi. Oamenii cinstiţi din guvern au văzut toate acestea fără a putea face ceva. Ce ar fi avut de aşteptat muncito­rii, ţăranii, intelectualii credincioşi puterii populare, de la un guvern a cărui activitate era subminată de lupta între partide pentru acapararea poziţiilor ? Un tînăr ofiţer al Acade­miei Militare spunea următoarele: Ce ar spune părinţii noştri dacă ar auzi vreodată că armata nu mai are nevoie de noi, că locul nostru va fi ocupat de ofiţeri horthyşti ? Noi nu năzuim spre poziţii şi ranguri, pen­tru că nu ne este teamă de muncă, d­ar nu vom da din mîna clasei mun­citoare şi a ţărănimii posturile de co­mandă în armată. Alături de tabloul terorii albe din capitală şi provincie, faptele petrecute în clădirea parlamentului în aceste zile au arătat planurile contrarii in­tereselor poporului ungar, urzite de contrarevoluționari. ^ Pe una din străzile Budapestei în zilele contrarevoluţiei M­UNKA Un comunicat al guvernului ungar BUDAPESTA 9 (Agerpres). — A­­genţia M.T.I. a transmis următorul comunicat: Guvernul ungar revoluţionar mun­­citoresc-ţărănesc a luat în ziua de 4 noiembrie 1956 măsuri în vederea sis­tării primirii transporturilor de Cruce Roşie care sosesc din ţările apusene. Guvernul a fost nevoit să ia această măsură pentru­­ că la examinarea transporturilor sosite cu indicaţia „Colete Cruce Roşie“ în ziua de 2 noiembrie cu 30 de avioane şi în ziua de 3 noiembrie cu 70 de avioane, a reieşit că donaţiile cu indicaţia „me­dicamente“ au conţinut în parte ar­me. De asemenea a reieşit că o parte din persoanele indicate drept „per­sonal ajutător Cruce Roşie“ au fost ofiţeri şi ofiţeri de jandarmerie fascişti horthyşti, aflaţi înainte în Germania apuseană. Guvernul maghiar nu­­a avut posibilitatea să stabilească cum au putut ajunge aceste elemente con­trarevoluţionare în rîndul personalu­lui care a însoţit transportul de Cruce Roşie, respectiv cum au putut ajunge armele menţionate printre co­­letele cu medicamente. In asemenea condiţii însă, guver­nul a fost nevoit să sisteze temporar primirea transporturilor de Cruce Ro­şie sosite din apus, întrucît în peri­oada amintită s-a dezlănţuit un atac contrarevoluţionar armat cu scopul de a răsturna puterea de stat a Re­publicii Populare Ungare şi ordinea ei legală. Guvernul ungar revoluţionar mun­­citoresc-ţărănesc este recunoscător organizaţiei internaţionale de Cruce Roşie pentru trimiterea medicamente­lor de care ţara are într-adevăr ne­voie. In consecinţă, guvernul a ac­ceptat imediat şi cu bucurie propune­rea din 8 noiembrie a organizaţiei internaţionale a Crucii Roşii, primită prin ambasadorul R. P. F. Iugoslavia la Budapesta, de a transporta cole­­tele în Ungaria prin Iugoslavia. Gu­vernul vede în aceasta o garanţie că abuzurile de mai sus săvîrşite cu co­­letele Crucii Roşii nu se vor mai re­peta. Populaţia Ungariei sprijină măsurile guvernului pentru asigurarea ordinei BUDAPESTA 9 (Agerpres).­­ După cum transmite postul de ra­dio Budapesta, măsurile luate de gu­vernul revoluţionar muncitoresc-ţără­­nesc au fost salutate cu satisfacţie de populaţia ţării, care îşi reia viaţa paşnică. Răspunzînd apelului guvernului, minerii se întorc la muncă. Vineri di­mineaţa în minele din Tatabanya s-au prezentat la lucru peste 1.600 de mineri. In minele de la Dorog au început lucrările de întreţinere. Mi­nerii din bazinul transdanubian li­vrează cărbunele necesar pentru uzi­nele din împrejurimi. La Salgótarján, Matravidek şi Matrahaza a fost de a­­semenea reîncepută extracţia de căr­bune. La minele din Mezo­ewass s-a re­luat munca în Şase puţuri. In numeroase localităţi s-a început lucrul în uzine şi fabrici. La Gyor, Komarom şi Szekesfehervar, uzinele lucrează. La Salgótarján, Ajta, Matra, Tata, Borsod, termocentralele au fost deja aprovizionate pentru cîteva zile cu cărbuni. In judeţul Vas toate în­treprinderile lucrează, iar în judeţul Nograd 90 la sută din oamenii muncii au reluat lucrul. Circulaţia pe căile ferate a fost re­luată. Au răspuns de asemenea chemării guvernului de a reîncepe munca muncitorii din industria petroliferă, muncitorii şantierelor­­ navale din Budapesta şi de la numeroase alte întreprinderi importante din capitală printre care se află şi marea uzină metalurgică „Haman Kato“ etc. In mai multe localităţi s-au format conducerile raionale şi orăşeneşti ale Partidului socialist muncitoresc ma­ghiar. La Budapesta se formează con­ducerile de circumscripţii ale partidu­lui. Consiliul Central al Sindicatelor libere maghiare într-o chemare difu­zată de postul de radio Budapesta declară că este de acord cu scopurile stabilite şi sprijină guvernul revolu­ţionar muncitoresc-ţărănesc.­­ Consiliul a propus guvernului or­ganizarea de gărzi pentru păstrarea ordinei în uzine, precum şi o serie de măsuri pentru a asigura continuarea lucrului. Potrivit hotărîrilor guvernului, s-au luat măsuri pentru plata către sala­riaţi a avansurilor de salarii. La Budapesta magazinele au în­ceput să se deschidă. Şcolile care nu au fost distruse au reînceput cursu­rile. La Budapesta sosesc numeroase ca­mioane cu produse alimentare din Győr, Zala, Szolnok, Somogy şi alte oraşe. Abatorul din Budapesta şi-a reluat activitatea. In oraş s-au des­chis 100 de restaurante. Aproviziona­rea cu gaze a oraşului este asigurată, cu excepţia unor raioane unde s-au produs distrugeri. Ştiri anunţînd normalizarea vieţii sosesc de asemenea din cele mai multe oraşe ale ţării. Populaţia de la sate contribuie la aprovizionarea oraşelor. Lucrările agricole de toam­nă sînt în toi. In multe locuri însă­­mînţările nici nu au fost întrerupte în această perioadă grea. Din numeroase localităţi sosesc mesaje prin care ţărănimea munci­toare sprijină programul guver­nului revoluţionar muncitoresc-ţără­­nesc şi îşi exprimă hotărîrea de a consolida cooperativele agricole de producţie. La Budapesta stîrneşte Indignare în rîndul populaţiei faptul că resturi ale bandelor de contrarevoluţionari zdrobite, amestecate cu criminali de drept comun eliberaţi de aceştia din închisori atacă şi jefuiesc trenuri şi magazine. Astfel la Budapesta bande de con­trarevoluţionari au devastat şi jefuit marele magazin Szabadság, un depo­zit de textile din care s-au prădat mărfuri în valoare de 100 de milioa­ne de forinţi şi alte magazine, Fa­cultatea de Ştiinţe Etvös Lorant etc. In alte încercări de jaf bandiţii au fost împiedicaţi de populaţie care a sprijinit organele de poliţie. Bandiţii au incendiat de asemenea hotelul Royal şi alte clădiri din oraş şi au tras asupra pompierilor care încer­cau să stingă focul. Populaţia Budapestei participă ac­tiv la apărarea bunurilor poporului şi la dezarmarea bandelor de jefuitori. O contribuţie importantă o aduc găr­zile muncitoreşti. Garda muncito­rească la uzinei de fabricare din oţel, de pildă, a respins în cursul nopţii de joi spre vineri un atac banditesc. De asemenea, garda muncitorească a în­treprinderii de mobile din circa 13-a a împiedicat pe tîlhari să prade a­­ceastă întreprindere. Locuitorii din circa 7-a au cură­ţat de bandiţi o casă în care aceştia se cuibăriseră. In cursul nopţii, ei au format gărzi care au vegheat la men­ţinerea ordinei. Guvernul a luat măsuri pentru re­stabilirea transporturilor şi pentru a­­provizionarea locuitorilor Budapestei — greu lovită de acţiunile odioase ale bandelor de contrarevoluționari.-" Sindicatele din R. P. R. sunt solidare cu lupta pentru democraţie şi socialism a poporului maghiar Lupta poporului muncitor maghiar pentru lichidarea bandelor contrare­voluţionare şi restabilirea vieţii eco­nomice şi culturale, este salutată ,cu multă simpatie şi încredere de către­­oamenii muncii din patria noastră. Exprimîndu-şi ataşamentul faţă de lupta clasei muncitoare maghiare, oa­menii muncii din ramura poligrafică din R.P.R. au trimis o telegramă muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din tipografii, presă, edituri şi difuzarea­­ cărţii din Repu­blica Populară Ungară. In telegra­mă se spune printre altele : „Oamenii muncii din ramura poligrafică din R.P.R. au fost de la început ferm con­vinşi că muncitorimea maghiară şi toţi patrioţii maghiari, vor găsi forţele necesare pentru a zdrobi bandele fas­ciste contrarevoluţionare. Membrii sindicatului nostru, alături de toţi oamenii muncii din ţara noas­tră, salută din toată inima formarea guvernului maghiar revoluţionar mun­citor­esc-ţărănesc, care lichidează cu hotărîre acţiunile criminale desfăşura­te de forţele întunecate ale reacţiunii, conducînd clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare din Ungaria pe dru­mul luminos al construirii socialismu­lui". Cuvîntul scriitorilor d­in Capitală Vineri seara a avut loc la Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ o a­­dunare consacrată discutării recente­lor evenimente din Ungaria, la care au participat numeroşi scriitori din Capitală. Şedinţa a fost prezidată de scriito­rul Demostene Botez, membru în Bi­roul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Acad. Mihai Baniuc, prim secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a făcut o amplă expunere asupra eve­nimentelor din Ungaria, la care a a­­sistat ca martor ocular. A vorbit după aceea prof. univ. Valter Roman, care a fost de aseme­nea prezent la Budapesta în zilele ac­ţiunilor criminale ale elementelor fas­ciste contrarevoluţionare. La sfîrşitul şedinţei scriitorii au a­­doptat în unanimitate o moţiune în care se spune printre altele : Scriitorii din Bucureşti, adunaţi în şedinţă plenară în ziu­a de 9 noiem­brie 1956, transmit un salut fierbinte forţelor sănătoase ale poporului ma­ghiar, care, strîns în jurul guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, ni­micesc cu ajutorul frăţesc al armate­lor sovietice ultimele resturi ale con­trarevoluţiei. Scriitorii din Bucureşti îşi exprimă sentimentul lor de indignare faţă de încercările pe care le-au făcut ban­dele contrarevoluţionare de a smulge poporului maghiar cuceririle socialis­te şi de a restaura regimul capitalist în Ungaria. In aceste ceasuri grave, cînd împo­triva Egiptului, care abia şi-a dobîn­­dit independenţa, forţele imperialiste ale Angliei, Franţei şi Israelului au declanşat un crunt atac, scriitorilor din Romînia le este mai limpede ca oricînd că numai prietenia cu marea Uniune Sovietică, coeziunea de nez­druncinat a familiei popoarelor socia­liste şi frăţia dintre toate forţele de­mocratice ale lumii pot salvgarda pacea. Oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi îndreaptă cu încredere privi­rile spre Uniunea Sovietică şi spre toate celelalte ţări ale socialismului şi democraţiei. Scriitorii din Romînia, recunoscă­tori partidului clasei muncitoare şi guvernului pentru înţelepciunea şi fermitatea cu care conduc poporul nos­tru pe drumul socialismului, sînt ho­­tărîţi să-şi pună toată puterea lor de creaţie în slujba acestei cauze. Suntem­ hotărîţi să luptăm din răsputeri pentru continua întărire ,a orînduirii d­em­o­­crat-populare în țara noastră. ­ Rimfrluă 10 noiembrie 1950 — nr. 2814 Delegaţia R. P. R. la sesiunea O. N. U­. a sosit la New York NEW YORK 9 (Agerpres). — In ziua de miercuri, 7 noiembrie, a sosit la New York pentru a participa la a­ 12-a sesiune a O.N.U. delegaţia rom­ână la O.N.U., condusă de Gri­­gore Preoteasa, ministrul Afacerilor Externe al R.P.R. La aeroport delegaţia a fost întîmpi­nată de Jean de Nouie, directorul pro­­tocolului O.N.U., Silviu Brucan, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar­­al R.P.R. în S.U.A., şi de Atanase Joja, ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar, reprezentantul permanent al R.P.R. pe lingă O.N.U. Sesiunea Seimului R. P. Polone VARŞOVIA 9 (Agerpres).— P.A.P. transmite­: La 8 noiembrie, la Varşovia şi-a continuat lucrările sesiunea Seimului Republicii Populare Polone. S-a discu­tat proiectul de lege cu privire la pla­­nul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a Poloniei pe anii 1956— 1960, prezentat d­e S. Jedrikowski, preşedintele Comisiei de stat pentru planificarea economică. Proiectul de plan prevede ca în cursul cincinalului producţia industriei socialiste a Poloniei să crească cu 53,2%­ In decurs de cinci ani produc­ţia­­mijloacelor de producţie va creşte cu 57,3%, iar producţia mijloacelor de consum— cu 48,7%. Una din sarci­nile cele mai importante ale noului cincinal este dezvoltarea continuă a industriei carbonifere. In decurs de cinci ani extracţia cărbunelui în Polo­nia urmează să crească cu 15,5 mili­oane de tone. Investiţiile în industria carboniferă vor fi de 18.700.000.000 zloţi. Proiectul de plan prevede dezvolta­rea considerabilă a industriei siderur­gice. In 1960, producţia de oţel va fi de 7.200.000 tone. O mare atenţie se acordă dezvoltării bazei naţionale a siderurgiei şi metalurgiei neferoase. După cum stabileşte proiectul de le­ge, în cursul cincinalului producţia industriei constructoare de maşini se va dubla, iar o creştere şi mai mare se prevede în domeniul construcţiei de automobile, construcţiei navale şi al altor ramuri industriale, precum şi în domeniul construcţiei de maşini agri­cole. Se prevede creşterea producţiei industriei chimice. Se acordă o deose­bită atenţie producţiei îngrăşăminte­lor artificiale. Sarcini importante sunt puse în faţa industriei materialelor de construcţie, pentru a da în folosinţă în cursul cincinalului în oraşe şi aşe­zări muncitoreşti 1.200.000 camere de locuit, precum şi pentru a asigura un larg program de construcţii de locu­inţe individuale în localităţile rurale. Una din cele mai importante sar­cini ale planului cincinal este avîntul producţiei agricole. Se prevede ca în cursul cincinalului producţia agricolă să crească cu 25%• Deputaţii Seimului, care iau parte la discuţii, analizează principalele sar­cini ale planului cincinal de dezvolta­re a economiei naţionale. Ei fac pro­puneri şi aduc amendamente concrete proiectului de lege. Masele populare franceze ripostează cu indignare provocărilor fasciste PARIS 9 (Agerpres). — Provocările elementelor fasciste din Franţa şi în deosebi atacurile bandi­teşti împotriva sediului din Paris al C.C. al P.C. Francez şi împotriva redacţiilor ziarelor democrate au stîr­­nit un val de indignare în rîndul oamenilor muncii din Franţa. Ziarul „L’Humanité“ publică o mare listă de întreprinderi din Paris unde muncitorii şi funcţionarii au declarat greve de scurtă durată, ce­­rînd să se pedepsească cu asprime pogrom­işt­ii. Greve de scurtă durată au avut loc de asemenea în suburbiile Pari­sului şi într-o serie de oraşe din provincie. Mari mitinguri şi manifes­taţii au avut loc la 8 noiembrie la Marsilia, Tours, Amiens, Tarbes şi în multe alte oraşe. La Marsilia mii de muncitori şi docheri au zădărnicit o demonstraţie a elementelor fasciste. In oraşul Tours oamenii muncii au zădărnicit un atac al Fogr°miŞtii°r fascişti, care au încercat să organize­ze o manifestaţie provocatoare în faţa sediului partidului comunist Scandînd lozinca „Fascismul nu va trece !“ oamenii muncii au îm­prăştiat pe reacţionari. Conducerea Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa a adresat un apel oamenilor muncii în care se ara­tă că fasciştii mizează îndeosebi pe scindarea clasei muncitoare. De aceea conducerea C.G.M. din Franţa chea­mă pe oamenii muncii să-şi manifes­te unitatea şi în acest scop să orga­nizeze în întreaga ţară la 13 noiem­brie, Ziua luptei împotriva fascismu­lui, manifestaţii, mitinguri şi greve de scurtă durată. ★ PARIS 9 (Agerpres).— Atacarea de către bande fasciste a sediilor Comitetului Central al Parti­dului Comunist Francez şi ziarului „L’Humanité“, precum şi campania anticomunistă aţîţată de reacţiunea franceză , stimase indignarea profun­dă a tuturor cercurilor progresiste ale opiniei publice franceze. In semn de protest împotriva dez­măţului bandelor fasciste, în Piaţa Republicii — cea mai mare piaţă a Parisului — a avut loc în seara zilei de 8 noiembrie o mare demonstraţie a oamenilor muncii. In timp ce ma­nifestările anticomuniste ale reacţiui­­nii nu întimpină rezistenţă din par­tea forţelor poliţieneşti, demonstraţia oamen­ilo­r muncii a fost interzisă. Totuşi, în ciuda acestei interziceri, către ora 19:00 în Piaţa Republicii şi în străzile alăturate s-au adunat mii de oameni ai muncii, patrioţi şi de­mocraţi, hotărîţi să dea o ripostă for­ţelor reacţiunii. Pretutindeni au răsu­nat cuvintele : „Fascismul nu va trece!“ Puternicele forţe ale poliţiei aduse la faţa locului au încercat să-i împrăştia pe demonstranţi. In urma acestui fapt au avut loc ciocniri. Cîntînd „Marseillera“ şi „Internaţio­nala“, cărtenii muncii au continuat să demonstreze pe cîteva străzi şi bulevarde. Rezervişti britanici refuză să se înapoieze în Germania occidentală LONDRA 9 (Agerpres). — Sub titlul „Un şoc pentru armată“, ziarul „Daily Herald­“, oficiosul parti­dului laburist, referindu-se la împotri­virea soldaţilor englezi din trupele sta­ţionate în Germania occidentală, aflate în permisie în Marea Britanie, de a fi retrimişi în Germania occidentală scrie: „Circa 400 soldaţi rezervişti nu au fost prezenţi ieri la Southampton pen­tru a se reîmbarca în vederea reîn­toarcerii în Germania. Primul grup de rezervişti sosiţi în permisie au dat săptămîna trecută sem­nalul pentru absenteism, iar repetarea de ieri a aceluiaşi fenomen era oare­cum aşteptată. Dar amploarea absenteismului de ieri a uimit ofiţerii responsabili cu îmbar­carea, iar ministrul războiului era prea şocat pentru a muşamaliza afa­cerea. Numărul soldaţilor aflaţi în permisie —­ 1295. Numărul acelora care s-au îmbarcat ieri — 914. Absenţi — 381. Mai mult decît unul din patru. Acesta este numărul cel mai mare de absenteişti din istoria armatei. RFDAGTIA şi ADMINISTRAŢIA : Bucureşti Piaţa Scîrnteîl ş* Tel. 7.60.10: 7.60.20: 7.60.40, — Secţia Scrisori: Tel. 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“. O declaraţie specială a reprezentantului Casei Albe NEW YORK 9 (Agerpres). — Ziarele din Washington anunţă că în legătură cu afirmaţiile apărute în ziarele străine despre o conferinţă a şefilor guvernelor S.U.A., Angliei şi Franţei, reprezentantul Casei Albe a făcut o declaraţie specială în care a arătat că „în prezent nu există nici un fel de planuri“ în legătură cu ţinerea unei astfel de conferinţe la Washington, deşi s-a discutat pro­blema cu privire la posibilitatea unei asemenea conferinţe. Sîmbătă 10 noiembrie 1956 TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19: Ion Vodă cel Cumplit; Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Co.­ media) 19,30: Trei surori; Naţional ,,I. L. Caragiale“ (siala Studio) 19,30 Gai­ţele; Armatei (sala Magheru) 19,30 : Nunta lui Figaro; Tineretului 19,30: Romanticii; Municipal (sala Sf. Sava) 19,30: Nu se știe niciodată; C. Nott­ara (sala Libertatea str. Dobrogeanu Ghe­­rea 2) 15: Nota zero la purtare; 20: Nora; Opereta 19,30: LiliiaerI; Muncito­­rese C.F.R. (Giulești) 19,30: Plicul; Ansamblul de Estradă al R.P.R. (ca­lea Victoriei 174) 16: Melodii... Melo­dii... Melodii...; 20: O seară la estra­dă: Teatrul de varietăţi (B-dul N. Bălcescu 2) 20,30: Sofi­a-Bucureşti; Ansamblul de cântece şi dansuri C.C.S. (str. Lipsani 53) 19,30: Spectacol de cîntece, dansuri, satiră şi umor; Ţăn­dărică (sala Orfeu) 20: 200 pentru noi; Țăndărică (sala din str. Acade­miei) 16: Povestea porcului. CINEMATOGRAFE: Patria, Aida; Republica: Po­vestiri din Roma; com­pletare: Primele semne ; Magheru, Central, T. Vladimirescu: Rude străine: V. Alecsandri, București; Bigamul; completare: Th. Aman; I. C. Frimu: Primul eşalon; Doina, înfrăţirea intre popoare; Mioriţa, 1 Mai, N. Bălcescu: Fiul; Maxim Gorki: Vietnamul; Tim­puri Noi: Prim delta Nilului spre Ale­xandria; Gol. Béla Bartók; In colibă arde focul; Lumina: îmtr-ium magazin universal; Victoria, Al. Popov, Popu­lar, Libertăţii: Gazul Ruimeamţev; Ilie Pintilie,­ Al. Sahia: Salonul nr. 9; Gh. Doja: Muzică cu bucluc; Griviţa: Do­­sarul 306; Vasile Roaită: Mexicanul; Munca, Volga, Cultural; Ernst Thäl­mann, conducătorul clasei sale; Unirea; G. Coşbuc: Cazul fruntaşului Kocetkov; C. David: Recunoaştere pe fluviul Ian Tzî; Arta: Contele de Monte Cristo (seria Ta); Moşilor; Bulevardul prin­cipal; Donca Simo: filmul Evadaţii; Tineretului; Căluşen­ ; M. Eminescu : Othello; 8 Mai: Arlberg Express., Com­pletare:, Bucureşti, oraş înflorit; Aurel Vlaicu: Voiniţa; Olga Bande: Aface­rea Protar; Completare: Fetița minci­noasă. STAS - 3452 - 52

Next