Munca, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 4972-4997)

1963-11-29 / nr. 4996

f Pag. 8-a Dezbaterile de la O. N. U. clamaţii. Statele membre ale Comi­tetului de la Geneva au căzut de a­­cord să reînceapă negocierile în ia­nuarie 1964. Adunarea Generală a O.N.U. a a­­doptat, de asemenea, cu 64 de voturi pentru, 18 contra şi 25 de abţineri rezoluţia în legătură cu convocarea unei conferinţe pentru semnarea unei convenţii asupra interzicerii folosirii armei nucleare şi termonu­cleare. Un număr de state occiden­tale au votat împotriva acestei re­zoluţii, pe motivul că interzicerea folosirii armei nucleare trebuie să fie o parte a unui acord privind de­zarmarea generală. Adunarea Generală a votat apoi rezoluţia care cere interzicerea ur­gentă a tuturor experienţelor nu­cleare şi termonucleare. Rezoluţia a fost adoptată cu 104 voturi pentru, un vot contra (R. P. Albania) şi trei abţineri. Cu 91 de voturi pentru, printre care şi cel al R. P. Române, nici un vot contra şi 15 abţineri a fost a­­doptată apoi rezoluţia a 10 ţări la­­tino-americane privind denucleari­­zarea Americii Latine. NEW YORK 28 (Agerpres) — A­­­dunarea Generală a O.N.U. a a­­doptat la 27 noiembrie patru re­zoluţii aprobate mai înainte de Co­mitetul Politic. Rezoluţia, care cere reluarea ur­gentă a tratativelor în cadrul Comi­tetului celor 18 state pentru dezar­mare de la Geneva, a fost adoptată de către Adunarea Generală, prin a- In Comitetul nr. 2 NEW YORK 28 (Trimisul special Agerpres, C. Alexandroaie transmi­te) . Miercuri seara, în Comitetul numărul 2 al Adunării Generale, pentru probleme economice şi fi­nanciare, au continuat dezbaterile asupra proiectului de rezoluţie, ini­ţiat de delegaţia R. P. Române şi prezentat comitetului împreună cu alte şapte delegaţii. In esenţă pro­iectul de rezoluţie cere ca atît co­mitetul pregătitor al conferinţei O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare cît şi conferinţa însăşi să contri­buie la accelerarea lucrărilor de ela­borare a unei declaraţii de principii ale colaborării economice interna­ţionale. Primul a luat cuvîntul reprezen­tantul Australiei, care la început a recunoscut „că toate statele sunt de acord că stabilirea unor principii de cooperare economică între state ar stimula extinderea relaţiilor comer­ciale internaţionale" şi că „iniţiati­va romînă este folositoare“. Apoi, în totală contradicţie cu aceste apre­cieri, el a prezentat opt amenda­mente la proiectul de rezoluţie „pentru a-l îmbunătăţi“, dar care in esenţă intenţionează să-l golească de conţinut. Printre altele se cere să fie scoase din proiectul de rezo­luţie toate cuvintele care se referă la necesitatea elaborării unei de­claraţii de principii asupra coope­rării internaţionale pe plan econo­mic, deci tocmai la esenţa proiec­tului. „Este absolut necesar, a spus re­prezentantul U.R.S.S.. Arkadiev, care a urmat la cuvînt, ca O.N.U. să formuleze o astfel de declaraţie de principii. Delegaţia Australiei do­reşte să se elimine din proiectul de rezoluţie tocmai cuvîntul declara­ţie. Trebuie subliniat, a continuat vorbitorul, că pentru prima dată într-un comitet al O.N.U. avem concentrată această idee sub forma unui proiect de rezoluţie. Adoptîn­­du-l, vom avea certitudinea că con­ferinţa O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare va dezbate problema gră­birii lucrărilor pentru elaborarea principiilor colaborării economice. Sperăm ca proiectul de rezoluţie iniţiat de delegaţia romînă să fie adoptat în unanimitate. In calitate de coautor, reprezen­tantul Ceylonului a făcut unele a­­precieri asupra proiectului de re­zoluţie, arătînd că el concentrează atenţia asupra grăbirii lucrărilor de elaborare a principiilor, atît de necesare extinderii relaţiilor de co­laborare dintre toate statele­ Aces­te principii sînt noi, ele izvorînd din schimburile care au avut loc în lume. Delegatul Ceylonului a cerut ca proiectul de rezoluţie să fie a­­doptat în unanimitate. Un alt coautor al proiectului de rezoluţie, reprezentantul Libiei, a subliniat faptul că cooperarea eco­nomică între state s-a dezvoltat continuu după cel de-al doilea răz­boi mondial. Proiectul de rezoluţie în dezbatere este clar şi simplu. Documentul pe care îl dezbatem, a declarat în încheiere delegatul Li­biei, reflectă noul spirit care trebuie să guverneze relaţiile economice dintre state. Să lăsăm polemica, dezbaterile îndelungate şi să tre­cem la votarea lui. Reprezentantul Indiei, care a ur­mat la cuvînt, a sprijinit proiectul de rezoluţie şi a salutat iniţiativa pozitivă a delegaţiei R. P. Române şi a coautorilor, declarînd totodată că va vota în favoarea lui. Acest proiect de rezoluţie, a sub­liniat reprezentantul R.S.S.­Ucrai­nene, aduce o contribuţie însemna­tă la cooperarea internaţională pe care o vom sărbători în anul 1965 — declarat la O.N.U. an al cooperă­rii. Condamnarea colonialismului portughez NEW YORK 28. Trimisul special Agerpres, C. Alexandroaie trans­mite : Miercuri seara tîrziu, în Comitetul nr. 4 al Adunării Generale O.N.U., care se ocupă de problemele teritoriilor aflate sub tutelă şi ne­autonome, proiectul de rezoluţie pre­zentat de 65 de delegaţii, printre care şi R. P. Romînă, la dezbaterile privind teritoriile portugheze, a fost adoptat cu o majoritate covîrşi­­toare : 87 pentru, 3 împotriva (Spa­nia, Portugalia şi R.S.A.) şi 12 abţi­neri (în majoritate ţări membre ale blocului N.A.T.O.). Rezoluţia condamnă în termeni aspri politica dusă de Salazar în co­lonii, cere Portugaliei să recunoască dreptul acestor popoare la autode­terminare şi independenţă, să înce­teze toate actele de represiune şi să-şi retragă forţele militare, să de­clare amnistie politică în aceste te­ritorii şi să iniţieze tratative pe baza respectării dreptului la autodetermi­nare a popoarelor. Totodată, rezolu­ţia cere Consiliului de Securitate al O.N.U. să examineze imediat pro­blema teritoriilor portugheze şi să adopte măsuri eficace pentru a face să fie respectate măsurile sale. Dat fiind însemnătatea problemei, Comi­tetul a hotărît să menţină pe agenda sa această problemă, pentru a o re­lua în eventualitatea unei înrăută­ţiri a situaţiei din coloniile portu­gheze. Rezoluţia adoptată, este expresia concentrată a dezbaterilor ce au avut loc în comitet, constituind un pas înainte față de rezoluțiile ante­rioare în această problemă. Succes al luptei revendicative LONDRA 28 (Agerpres) — Cei 3 000 000 de metalurgişti din Anglia, care timp de o săptămînă au refu­zat să facă ore suplimentare, reven­­dicînd îmbunătăţirea situaţiei mate­riale, au obţinut majorarea salarii­lor. Muncitorii de la unele întreprin­deri metalurgice au obţinut o dată cu majorarea salariilor şi îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă. Reacţii la cuvîntarea lui L. Johnson WASHINGTON 28 (Agerpres). — Reacţia membrilor Congresului american la discursul pronunţat în faţa celor două camere ale Congre­sului de către preşedintele Lyndon Johnson a fost în general favorabilă noului preşedinte. Liderii democraţi şi republicani din Congres au însă păreri împărţite în ce priveşte prio­ritatea proiectelor de lege a căror votare a fost cerută de noul pre­şedinte. Mike Mansfield, liderul democrat din senat, a declarat că „sprijină pe deplin“ mesajul lui Johnson. El şi-a exprimat speranţa că Comisiile vor răspunde cererii preşedintelui, îna­­intînd spre examinare senatului pro­iectul de lege privitor la reducerea impozitelor, şi Camerei reprezentan­ţilor proiectul cu privire la dreptu­rile civile. Referindu-se la proiectele de lege a căror votare a fost cerută de noul preşedinte, Emanul Celler, preşedin­tele comisiei judiciare a Camerei reprezentanţilor a subliniat: „Ţara nu mai poate aştepta. Proiectul de DALLAS 28 (Agerpres).­­ Agen­ţia U.P.I. anunţă că agenţii F.R.I.­­ului au efectuat o repetare a scenei asasinării preşedintelui Kennedy la locul crimei. S-au tras focuri de la fereastra de unde se bănuieşte că s-a tras asupra lui Kennedy. în­treaga scenă a fost fotofilmată. Un funcţionar al F.B.I.-ului a de­clarat că probele materiale în aceas­tă crimă trebuie să fie „impecabi­le"- „Trebuie să risipim orice bă­nuială sau îndoială, dacă este po­sibil", a spus el. Se aşteaptă ca ra­portul F.R.A.-ului să fie gata săp­tămâna viitoare pentru a fi trans­mis noului preşedinte al S.U.A., Lyndon Johnson. Curtea cu juri a districtului Dal­lege pentru drepturile cetăţeneşti trebuie votată. Poziţie favorabilă a­­cestui proiect a adoptat şi John Mc­Cormack, preşedintele Camerei re­prezentanţilor, care a declarat că va continua să facă, tot posibilul pentru ca „dezbaterile din Camera reprezentanţilor în legătură cu pro­iectul de lege pentru drepturile ce­tăţeneşti să înceapă încă în cursul acestui an“. Reprezentanţii în Congres ai sta­telor sudice s-au situat însă pe o po­ziţie opusă în această privinţă. Ast­fel, William Colmer, membru de­mocrat al Camerei reprezentanţilor, a cerut ca acest proiect de lege să nu fie votat în actuala sesiune de­clarînd că „ar fi de preferat ca Con­gresul să adopte proiectul de lege fiscal şi să intre în vacanţă“. Pentru întreruperea sesiunii Congresului s-au mai pronunţat şi alţi republi­cani — Charles Halleck şi James Utt, — iar preşedintele comisiei finan­ciare a senatului, Harry Bird, şi-a exprimat părerea că lucrările comi­siei nu pot fi accelerate, cu toate că preşedintele Johnson a cerut aceasta. Jas se va pronunţa asupra culpabi­lităţii lui Jack Ruby. Pentru pro­nunţarea pedepsei capitale juriul trebuie să se pronunţe în unanimi­tate. Tot poliţiei din Dallas îi re­vine sarcina să stabilească cum a putut asasinul Ruby să pătrundă în închisoare şi­­care au fost legă­turile sale cu poliţiştii. NEW YORK 28 (Agerpres). — A­­genţia United Press International relatează că lui Jack Ruby, uciga­şul lui Oswald, i s-a permis miercuri să aibă două convorbiri telefonice cu persoane aflate în afara închiso­rii. De asemenea, el a primit în a­­ceeași zi circa 100 de scrisori din partea protectorilor săi. Agenția a­­daugă că Ruby a început imediat să răspundă la scrisori. ★ ROMA.­­ La 27 noiembrie, în cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricul­tură (F.A.O.), s-a trecut la alegerea noului director general al F.A.O. Cu 79 de voturi contra 4 şi 7 abţineri, Binay Ranjan Sen (India) a fost reales în funcţia de director general al F.A.O. pe perioada viitorilor patru ani. In funcţia de preşedinte al Con­siliului F.A.O. a fost ales Georges Khail Haraouyi (Liban), în locul lui Louis Maire (Elveţia). PRAGA. — La Fraga are loc primul simpozion internaţional în problemele teo­retice ale focarelor naturale de infecţie. La simpozion participă specialişti din 15 ţări. Din partea R.P. Româno participă dr. Ioan Spinu, inspector general de stat în Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor So­ciale, şi dr. Aurel Ştirbu, şef de secţie la Institutul „Dr. I. Cantacuzino". MOSCOVA. — Antonin Novotny, prim­­secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele R.S. Cehoslovace, care a con­dus delegaţia de partid şi guvernamentală a R.S. Cehoslovace, a părăsit Moscova înapoindu-se la Praga. Pe aeroportul Vnukovo, Antonin Novotny a fost condus de N. S. Hruşciov, Leonid Brejnev, Ale­xei Kosîghin, Iuri Andropov. Erau pre­zenţi de asemenea Jozef Lenart, preşedin­tele guvernului R.S. Cehoslovace, şi mem­bri ai delegaţiei de partid şi guverna­mentale, care vor mai rămîne cîteva zile la Moscova. DJAKARTA. —­ Indonezia continuă să se opună creării Federaţiei Malayeze şi sprijină lupta patrioţilor din Kalimantanul de nord, a declarat preşedintele Sukarno cu prilejul depunerii scrisorilor de acredi­tare de către primul ambasador al Repu­blicii Guineea în Indonezia. Popoarele afro-asiatice, a adăugat el, luptă unite împotriva colonialismului şi imperialismu­lui, şi Indonezia este hotărîtă să ajute po­poarele din Kalimantanul de nord „să-şi obţină adevărata independenţă“. Referin­du-se la politica de apartheid promovată de guvernul Republicii Sud-Africane, pre­şedintele Sukarno a declarat că Indonezia sprijină acţiunile întreprinse de statele africane pentru a determina guvernul­ Re­publicii Sud-Africane să renunţe la o ast­fel de politică. SOFIA 28. — Corespondentul Agerpres transmite : La Sofia s-a semnat înţelegerea de colaborare pe anii 1964-1965 dintre Uniunea Scriitorilor din R.P. Romînă şi Uniunea Scriitorilor bulgari. Din partea romînă, înţelegerea a fost semnată de Pop Simion, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P. Romînă, iar din partea bulgară de Kamen Kalcev, preşedintele Uniunii Scriitorilor bulgari. MOSCOVA — In sala Coloanelor a Casei sindicatelor din Moscova se desfăşoară lu­crările celui de-al doilea congres al Aso­ciaţiei unionale a raţionalizatorilor şi in­ventatorilor. La lucrările congresului parti­cipă aproximativ 600 de inovatori din in­dustrie, construcţii, transporturi şi agricul­tură, oameni de ştiinţă şi constructori, con­ducători din economie. Participanţii la congres discută raportul Consiliului central al Asociaţiei şi sarcinile Asociaţiei în reali­zarea progresului tehnic în economia na­ţională a U.R.S.S. WASHINGTON. — A. I. Mikoian, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a participat la funeraliile lui John Kennedy, a pă­răsit capitala Statelor Unite pe calea aerului, îndreptîndu-se spre Moscova. înainte de plecare A. I. Mikoian a făcut reprezentanţilor presei o decla­raţie în care a spus printre altele : „Ne exprimăm speranţa că şi noul gu­vern al S.U.A. va continua căutarea de soluţii reciproc acceptabile pentru problemele litigioase precum şi pentru destinderea încordării internaţionale“. HAVANA — In seara zilei de 27 noiem­brie, la Universitatea din Havana a avut loc adunarea consacrată memoriei studen­ţilor în medicină cubani, împuşcaţi acum 92 de ani de colonialiştii spanioli. Potrivit tradiţiei, această dată este sărbătorită în fiecare an de studenţimea cubană. La a­­dunare, primul ministru Fidel Castro a rostit o amplă cuvîntare. Primul ministru a subliniat că, deşi uraganul „Flora“ a pri­cinuit pagube uriaşe, lucrurile în ţară merg bine. Acum, cînd Cuba are mari po­sibilităţi de comerţ cu multe ţări ale lumii, este nevoie să se dezvolte multilateral pro­ducţia de zahăr. In continuare, primul mi­nistru a scos în evidenţă necesitatea folo­sirii în mod economic a mijloacelor tehnice în agricultură. PARIS — Luînd cuvîntul în ziua de 27 noiembrie la un miting de masă al oame­nilor muncii din suburbia pariziană Au­­bervilliers, secretarul general adjunct al Partidului Comunist Francez Waldeck Ro­chet a declarat că „intensificarea acţiuni­lor unite poate deschide calea spre o în­ţelegere între forţele democratice asupra unui program comun“. MUNKA Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii VARŞOVIA 28. — Corespondentul Agerpres transmite : La 28 noiem­brie s-a deschis la Varşovia, în sala Seimului R. P. Polone, sesiunea or­dinară a Consiliului Mondial al Păcii. La sesiune participă 450 de delegaţi reprezentînd toate conti­nentele, numeroşi fruntaşi ai vieţii publice din diferite ţări, precum şi reprezentanţi din partea a 18 orga­nizaţii internaţionale. Din delegaţia Comitetului naţional pentru apăra­rea păcii din R. P. Romînă, condusă de acad. Mihail Ralea, preşedintele Comitetului, fac parte acad. Geo Bogza, vicepreşedinte al Comitetu­lui, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, prof. univ. Valter Roman, George Ionescu, vicepreşedinte al Comitetului de radiodifuziune şi te­leviziune, şi Sanda Rangheţ, secre­tar al Comitetului Naţional pentru apărarea păcii. După alegerea prezidiului, Ostap Dluski, membru al Prezidiului Con­siliului Mondial al Păcii, a declarat deschisă sesiunea. Eugenie Cotton PARIS 28 (Agerpres). — Comite­tul provizoriu de luptă împotriva înarmării nucleare a Franţei, din care fac parte partidele democrati­ce, sindicatele şi organizaţiile sociale a dat publicităţii o declaraţie în le­gătură cu desfăşurarea cu succes a „Săptămânii Păcii“. In declaraţie se arată că în Franţa au avut loc cu acest prilej numeroase adunări la (Franţa) a rostit o cuvîntare consa­crată comemorării a cinci ani de la moartea marelui luptător pentru pace Joliot Curie. Apoi, Oskar Lan­ge, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. P. Polone, a urat partici­panţilor la sesiune activitate rodni­că spre binele păcii generale. In continuare, trecîndu-se la or­dinea de zi a lucrărilor, a fost citit raportul preşedintelui Executiv al Consiliului Mondial al Păcii, prof. John Bernal, care din motive de să­nătate nu poate participa la lucră­rile sesiunii. Apoi J. Madaule a prezentat ra­portul „Lupta pentru preîntîmpina­­rea pericolului unui război termo­nuclear şi pentru dezarmarea gene­rală“. După prezentarea celorlalte două rapoarte — cu privire la lupta pen­tru pace şi independenţă naţională şi la dezvoltarea colaborării inter­naţionale în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — au început discuţiile generale, care au participat sute de mii de persoane. In cadrul adunărilor a fost aprobat textul unui manifest al comitetului în care se cere guvernu­lui francez să renunţe la crearea „forţei atomice de şoc“, să adere la Tratatul de la Moscova privitor la interzicerea experienţelor nucleare în cele trei medii şi să participe la tratativele cu privire la dezarmare. „Zilele culturii romîneşti“ în Franţa litiazelor vezicale“ şi „Tuberculoza urogenitală la femei“ s-au bucurat de aprecierea profesorilor, medici­lor specialişti şi studenţilor care le-au urmărit cu un viu interes. ★ Referindu-se la „Zilele culturii romîneşti“ deschise la 19 noiembrie la Paris, revista săptămînală „Arts“ scrie că expoziţia „Scenografia română“, organizată la Sorbona, re­prezintă un eveniment important. „Expoziţia, scrie publicaţia, ne relevă că decorul teatrului în Ro­­mînia nu este „teatral“ în sensul pejorativ al cuvîntului. Ceea ce iz­beşte în primul rînd este uluitoarea diversitate a stilului decoratorilor romîni“. Elogiind decorurile prezentate de Stefan Hablinschi, Jules Perahim, Mihai Tofan, Roland Laub şi Ştefan Norris, publicaţia subliniază că „la o privire atentă se descoperă că toate aceste decoruri au fost elabo­rate nu pentru a mobila frumos o cameră ci pentru a servi acţiunea, a permite actorilor să evolueze, şi regizorului să aranjeze spectacolul“. ★ PARIS 28. — Corespondentul A­­gerpres transmite : Miercuri la a­miază, acad. Tudor Vianu a făcut o vizită la Universitatea din Mont­pellier decanului facultăţii de litere şi ştiinţe umanistice prof- Pierre Jourda. In faţa profesorilor şi studenţilor Universităţii acad. Tudor Vianu a ţinut o conferinţă despre Mihail Eminescu. A luat cuvîntul şi Louis Michel, şeful catedrei de limbă şi literatură română, catedră recent înfiinţată la Universitatea din Montpellier. Universitatea a oferit un cocteil în cinstea oaspetelui român. PARIS 28 (Corespondentul Ager­pres transmite) : In cadrul manifes­tărilor care au loc în Franţa cu pri­lejul „Zilelor culturii romîneşti“ acad. prof. dr. Theodor Burghele a ţinut o serie de conferinţe la Facul­tatea de medicină şi la Societatea de chirurgie din Lyon. Expunerile sale pe temele : „Insu­ficienţa renală acută“, „Chemoliza Aspect de la expoziţia de scenografie romînească ce a fost deschisă în sa­loanele Universităţii din Sorbona cu prilejul „Zilelor culturii româneşti" în Franţa. In prim plan : dr. Victor Dimitriu, ministrul R.P. Romane la Paris, şi Jean Roche, rectorul Universităţii din Paris. Nr. 4996 Sărbătoarea naţională a R. S. F. Iugoslavia Zilele acestea s-a terminat mon­tarea unei staţii de televiziune pe muntele Bielasiţa, lingă oraşul Ko­­lasin din Muntenegru. Un emiţător va fi montat curînd şi pe muntele Lovcen. La 29 noiembrie, cu prile­jul sărbătoririi a 20 de ani de la cea de-a doua sesiune a Comitetu­lui naţional antifascist, programul televiziunii centrale va putea fi ur­mărit şi în Republica Socialistă Muntenegru. Pe litoralul adriatic al R.S.F. Iu­goslavia a fost obţinută anul acesta o mare recoltă de măsline — peste 7 000 de vagoane de măsline, din care se vor produce 1 300 vagoane ulei de măsline. Recolta cea mai bogată a fost reali­zată pe litoralul muntenegrean, unde s-u a obţinut în medie 25 kg fructa de la fiecare măslin. ★ Belgradul este unul­­din centrele in­dustriale cele mai însemnate ale ţării. Aici se află uzina de maşini-unelte „Ivo Lola Ribar", Fabrica de maşini şi utilaj electric „Elektro-Serbia", Uzinele de maşini agricole „Zmai", Uzinele de motoare şi tractoare etc. Belgradul este totodată şi un impor­tant centru cultural. Oraşul găzdu­ieşte sediul Academiei sîrbe de ştiinţe­ şi artă, diferite institute ştiin­ţifice şi culturale, primul reactor atomic din Iugoslavia, construit la Vincea, lingă Belgrad, Universitatea cu cele 23 de facultăţi ale sale. ★ Aspect din Velenje, un nou oraş al minerilor din Slovenia Recepţie oferită de însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti Cu ocazia sărbătorii naţionale a R. S. F. Iugoslavia, însărcinatul cu afaceri ad-interim, Ante Ciudina, a oferit joi seara o recepţie în saloa­nele ambasadei. Au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Ştefan Voi­­tec, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, Gheorghe Pele, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, reprezentanţi ai conducerii altor ministere şi instituţii centrale, conducători de organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oameni de cul­tură, generali şi ofiţeri superiori, zi­arişti romîni şi străini. Au luat parte şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi în R. P. Romî­nă şi alţi membri ai corpului diplo­matic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) TELEGRAMA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, ministrul afacerilor exter­ne al Republicii Populare Române, Corneliu Mănescu, a trimis o tele­gramă de felicitare secretarului de stat pentru afacerile externe al Re­publicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Kocea Popovici. Rezultatele alegerilor din Coreea de sud SEUL 28 (Agerpres) — Postul de radio Seul a transmis rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare care au avut loc în Coreea de sud la 26 noiembrie. In urma acestor ale­geri, calificate de partidele de opo­ziţie ca fiind „cele mai corupte şi necinstite din istoria Coreei de sud“. „Partidul democrat-republican“ al preşedintelui Coreei de sud, Pak Cijan Hi, deşi nu a reuşit să întru­nească decit 35 la sută din cele 8 700 000 de voturi exprimate, şi-a adjudecat 60 la sută (108 locuri) din cele 175 de locuri în Adunarea Na­ţională. Partidul civil de opoziţie condus de Yun Po Sun a obţinut 42 de locuri, „Partidul­ democrat“ — 12 locuri, „Partidul liberal-demo­crat“ — 9 locuri, iar „Partidul po­porului“ — 2 locuri. Restul de 2 locuri sunt încă discutate de liderii primelor două partide. Situaţia din Irak BAGDAD 28 (Agerpres).­­ Postul de radio Bagdad a anunţat redeschiderea fron­tierelor Irakului cu Siria, Iordania şi Ku­weit, închise la 18 noiembrie cu ocazia preluării puterii de către actuala conducere. Agenţia France Presse subliniază că, deşi în conferinţele de presă din ultimele zile, liderii irakieni au afirmat că „relaţiile din­tre Siria şi Irak continuă să rămîne strîn­­se“, presa arabă a anunţat că batalionul de soldaţi sirieni, care se afla în Irak pen­tru a participa la operaţiunile împotriva kurzilor, a fost retras. Intr-un discurs ra­diodifuzat la 28 noiembrie, preşedintele Irakului Abdel Salam Aref a adresat kurzi­lor un apel în care le promite amnistie, şi protecţie „în cazul în care depun armele şi se predau“. Sesiunea de la Strasbourg STRASBOURG 28 (Agerpres). — La 28 noiembrie au luat sfîrşit lu­crările sesiunii anuale mixte a or­ganelor de conducere ale Pieţei co­mune, Euratomului şi Comunităţii cărbunelui şi oţelului care au în­ceput la 26 noiembrie. Tema sesiu­nii a fost „politica Comunităţii eu­ropene faţă de problemele majore ale dezvoltării comerţului mon­dial“. Luînd cuvîntul în ultima şedinţă, Joseph Luns, ministrul de afaceri externe al Olandei şi preşedintele Consiliului ministerial al Pieţei co­mune, a declarat că ţările Pieţei comune „se pronunţă pe deplin în favoarea extinderii comerţului cu ţările răsăritene“. De asemenea, Luns a subliniat importanţa politi­că şi economică a viitoarei confe­rinţe G.A.T.T. privitoare la reduce­rea tarifelor vamale. In legătură cu situaţia din Vietnamul de sud MOSCOVA 28 (Agerpres) — Re­cent a avut loc la Hanoi, sub egi­da F.S.M., Conferinţa constitutivă a Comitetului sindical internaţional de solidaritate cu oamenii muncii şi cu populaţia din Vietnamul de sud. Participanţii la conferinţă au cerut copreşedinţilor Conferinţei de la Ge­neva din 1954 — U.R.S.S. şi Anglia — să ia măsurile necesare pentru a­­sigurarea „îndeplinirii cu stricteţe a acordurilor de la Geneva privitoa­re la Vietnam“. In legătură cu a­­ceasta ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., Andrei Gromîko, a adre­sat o scrisoare de răspuns preşedin­telui F.S.M., R. Bitossi. Andrei Gromîko subliniază că gu­vernul sovietic împărtăşeşte neliniş­tea participanţilor la conferinţă în legătură cu evenimentele care au loc în Vietnamul de sud, în calitate de copreşedinte al Conferin­ţei de la Geneva, guvernul U.R.S.S. ia toate măsurile 0316 depind de el pentru a se asigura respectarea în­tocmai şi deplină a acordurilor de la Geneva şi se pronunţă în spriji­nul cererilor legitime ale poporului vietnamez privind rezolvarea cît mai grabnică a problemei unificării paş­nice a Vietnamului. „Uniunea Sovietică, a subliniat Gromîko, va apăra şi pe viitor in­teresele populaţiei sud-vietnameze, care duce o luptă dreaptă de elibe­rare naţională“. SAIGON 28 (Agerpres).­­ Agen­ţiile occidentale de presă au anun­ţat că forţele patriotice din Vietna­mul de sud au lansat miercuri în plină zi un puternic atac împotriva unei tabere a forţelor armate spe­ciale sud-vietnameze situată în pro­vincia An Giang la 150 km sud-vest de Saigon. Acesta este, potrivit a­­genţiei Associated Press cel de al treilea atac declanşat de patrioţii sud-vietnamezi în cursul ultimei luni împotriva unităţilor speciale ale armatei sud-vietnameze. în noaptea de miercuri spre joi pa­trioţii sud-vietnamezi au atacat de asemenea avanpostul Binh Nhi în partea de sud a provinciei Ca Mau. In cursul celor două atacuri trupele guvernamentale au pierdut 18 morți și 23 răniți. ★ Deţinuţii africani din Republica Sud-Africana sunt supuşi unui regim de teroare CAPETOWN 28 (Agerpres). — Hamil­ton Russel, fost membru în Parlamentul sud-african, a făcut o declaraţie­ în care demască regimul de teroare la care sunt supuşi africanii aruncaţi în închisori pen­tru simplul motiv că se pronunţă împo­triva politicii rasiste a guvernului lui Ver­woerd. Russel a declarat că deţine infor­maţii sigure din partea unor foşti deţinuţ­­i din alte surse, potrivit cărora africanii sunt supuşi în închisori unor torturi cum ar fi „tratamentul cu apă", „tratamentul cu masca de gaze“ şi „metoda şocurilor elec­trice“. Russel a adresat populaţiei un apel în care o cheamă să participe la un marş în faţa parlamentului pentru a protesta împotriva legii reacţionare sud-africane, potrivit căreia orice african poate fi întem­niţat 90 de zile, fără a fi judecat, timp în care cetăţenii închişi sunt supuşi la tot felul de torturi. ★ CAPETOWN 28 (Agerpres). — Delegaţii la Congresul Partidului unit care repre­zintă interesele marelui capital din R.S.A. au acuzat guvernul lui Verwoerd că încu­rajează comportarea inumană a autorităţi­lor din închisori faţă de deţinuţii politici. Totodată, congresul a condamnat cu ve­hemenţă organizaţia secretă profascistă „Brotherband“, din care fac parte majori­tatea membrilor cabinetului Verwoerd. Congresul a cerut ministrului justiţiei al R.S.A. să întreprindă cercetări amănunţite în legătură cu activitatea acestei organi­zaţii şi cu actele inumane comise de auto­rităţile închisorilor la adresa deţinuţilor politici. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti Piaţa Scînteii Telefoane :­­17.60.10 17 60.20.­­ Secţia Scrisori : 17.74.25 ; Administraţia : 17.38.52 ; Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii. Abonamentele se fac prin oficiile poştale factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii 40 242

Next