Mureşul, 1922 (Anul 1, nr. 1-9)

1922-11-09 / nr. 2

9 Noembrie 1922 „MUREŞUL“ zut. D. Ralea amintind răsunătoarea lucrare a lui Spengler (Decadența Oc­cidentului) și pe aceea a lui Keyserling (jurnalul de călătorie al unui­­filosof) ne dă o sugestionantă icoană a sbuciu­­mului Germaniei intelectuale de azi. Printre studiile aceste­a la cari se mai adaogă o încercare a Dlui T. Vianu asupra cubismului, şi cari dau „Vieţii Româneşti“ un caracter greoi, de lexicon, literatura originală — trebue s’o spu­nem — e reprezentată în proporţii prea modeste. (Viaţa Rom. Nr. 9—10). * * * Două articole din „Flacăra“, unul datorit Dlui Fundrianu, celălalt Dlui Davidescu, dau prilej Dlui Lovinescu de a pune la punct, într’o serie de studii din „Sburătorul literar“ (Nrci 41, 42, 43, Oct.) valoarea poesiei sim­boliste. Ca o reacţiunea împotriva in­telectualismului, simbolismul sondează înconştinentul. Inform, unicul lui mijloc de expresie este muzica. Cât pentru valoarea lui în literatura noastră, iată o energică şi elegantă caracterizare : „Sim­bolismul nu e o artă naţională, ci umană___prin tehnică el e o adevă­rată producţie de colonie franceză. Li­teratura română nu poate începe, nici nu se poate continua prin el (vizat D. Davidescu). Fizionomia ei e cu totul alta: prin Alexandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Coşbuc, Goga, Sadoveanu, Brătescu-Voineşti, Hogaş, Rebreanu şi alţii, sufletul românesc nu se ridică numai până la o expresie artistică în­tâmplătoare, ci până la o artă naţională, conştientă de solidaritate ei şi profund originală.“ Ar trebui să complectăm cronica noastră cu o privire, cât de sumară măcar, asupra „ Celor trei Crişuri“. (In­teresantă este cu deosebire anchea re­vistei asupra problemei dacă este posi­bilă apropiere sinceră între Românii şi Ungurii din România; la anchetă au răspuns pân’acum, savantul istoric de la Oradea,­­Karácsony János şi Baronul Jósika), asupra „Ramurilor“ şi „Nă­zuinţei“ (de reţinut luminoasa îndrumare a Dlui Mehedinţi din Nr. 1: Regiona­lism cultural) şi asupra revistei de pole­mică -- nu tocmai de cea mai înaltă eleganță a Dlui Goga : „Țara noastră... — Vom face-o altădată. .. Ch. Căminul ucenicilor români — O operă vrednică de laudă. — înainte cu trei ani aproape s’a des­­chis în oraşul nostru „Căminul uce­nicilor“, despre care — durere — mulţi numai cu numele ştiu că există. Această instituţie atât de nobilă ca concepţie şi atât de salutară din punct de vedere naţional, începe zi de zi să dea do­vadă că trăeşte şi că-şi înţelege rostul. Scopul „Căminului“ este adăpostirea şi creşterea într-o atmosferă prielnică românească a ucenicilor şi a elevilor de la Şcoala de arte şi meserii. Indis­cutabil, că şi numai faptul că ţi-a suc­ces să aduni 60 tineri români într’un local, unde îi poţi prevedea cu hrană şi te poţi îngriji de instruirea lor este un avantaj pentru desvoltarea viitoare a industriei româneşti. îi creşti şi din punct de vedere moral, mai potrivit, mai înarmaţi contra curentelor subversive, ce se înstăpânesc zi de zi în cercurile muncitoreşti şi în întreaga societate. Aici, prin controlul sever ce li­ se face, bă­ieţii sunt smulşi şi feriţi de mocirla în care atât de uşor s’ar scufunda, dacă ar fi lăsaţi în deplină libertate, ori chiar, în cazul cel mai bun, la discreţiunea gazdei lor. Contactul zilnic ce-l au cu camarazii lor pe stradă, în atelier, în şcoală etc., prin o educaţie conştiencioasă şi pă­rintească se poate îndrepta în alina cea bună, chiar şi dacă ar fi cazul, —a­cum de altfel s’a întâmplat anul trecut — ca vreun elev mai fantezist, sau mai renitent să alunece. Dar rostul Căminului e şi mai înalt, căci el are să dea şi să suplinească o bună educaţie naţională. Şi faptul acesta a fost înţeles dela început, căci încă în 1920 s’au ţinut mai multe con­­ferenţe pentru ucenici şi meseriaşi, cari desigur şi-au avut efectul şi cari, dacă au amorţit pentru un timp, au fost reclamate de interesele sufleteşti ale ucenicilor şi meseriaşilor din nou. Acest fapt ne bucură, când vedem mai ales că omul dela conducerea acestei insti­­tuţiuni, d-l Dr. A. Bariu advocat, pre­şedintele Eforiei de ucenici nu numai îl înţelege, ci depune cea mai nobilă muncă, pentru îndeplinirea lui. Dşa a întocmit un ciclu întreg de conferenţe — în scopul educaţiei naţionale, — şi a trecut la fapte, începând seria acestor conferenţe. Nu credem să fie intelectual, căruia, cerându-i-se concursul, dacă d-l preşedinte îi va simţi nevoia, să nu-l dea în chipul cel mai desinteresat şi noi îl rugăm să-l ceară, ca fiecare să-şi iee tributul de sarcină din această fru­moasă muncă. Un alt moment îmbucurător al acestui Cămin este, că el pune la dispoziţiunea meseriaşilor din loc o sală potrivită ca locul de Casină, pentru convenirile lor şi o sală în Duminici şi sărbători pentru conferenţele amintite, la cari iau parte­­ şi meseriaşii şi industriaşii din loc. Frumosul început să dea Dumnezeu să se continue cu rodnicie. 8 .... - ~ ' "8 Cel mai eftin, bine asortat și solid magazin de mode pen­tru domni și dame este MAGAZINUL BOCSÁNCZY vis-a-vis cu Palatul Cultural TG -MURES 9 M 2­52 FONDAT 1897. — -----------_i 3 ŞTIRI. Redacţia şi Administraţia „Mu­reşului“ se află în Tg.-Mureş, Piaţa Regele Ferdinand No. 38, Etaj I. — Decoraţie meritată. Ţă­ranul Gheorghe Chioreanu din Orşova, jud. Mureş-Turda, a fost decorat din partea Majestăţii Sale cu medalia „Bărbăţie şi Credinţă“ cl. II, drept răsplată pentru sufe­rinţele sale îndurate în timpul răz­boiului din partea autorităţilor ma­ghiare. Pe vremea aceia numitul a fost urmărit şi închis la Vaţ, unde, între alte torturi ce-a avut de suferit, i-au scos toţi dinţii din gură. Zilele acestea d-­ prefect al judeţului va preda bravului ţăran înalta distincţie. — Primăria din Târgu-Mureş, ră­masă văduvă după demisionarea fostul primar d-l Dr. Ioan Harşia, n’a primit nici până azi un nou titular. Din izvor autorizat aflăm că s’a renunţat la ideia de-a se numi în acest post vre-unul dintre exponenţii partidului liberal local, făcându-se apel la o persoană străină de oraşul nostru. Care va fi această persoană, n’o ştiu nici cei iniţiaţi în secretele zeilor. — înaintăm­ la Prefectura judeţului. Pentru meritele şi ser­viciile bune aduse pe terenul ad­ministraţiei, precum şi pentru di­­ligenţa şi conştienciositatea întru prevederea agendelor, d-l prefect al jud. nostru, a înaintat în rang pe următorii d-ni: Iov Roman şi Teodor Boroş, notari judeţani, au fost numiţi prim-notari onorifici; Emil Man, practicant adm. a fost numit sub-notar judeţan onorific; G. Mureşan, pretorul plasei Re­ghinul de jos, Ion Popescu, pre­torul plasei Reghinul de sus, Tom­a Anicuţia, pretorul plasei Mureşul de sus şi Miron Golea, pretorul plasei Mercurea-Niraj au fost nu­miţi primpretori onorifici. Felicită­rile noastre! — O batjocură ce nu se poate tolera, întâmplarea ne aduce în mână o învitare la petrecerea dansantă aran­jată zilele trecute de tinerimea din Topliţa, care pe lângă textul ireproşabil unguresc, geme de greşeli stilistice şi ortografice în partea sa românească. Nu putem cere d-lor Weisz Géza şi celorlalţi Boskovits Hermann, aranjatorii acestei petreceri, să cunoască limba noastră, însă tot aşa nu putem trece cu vederea nici­­ batjocura sistematică ce se face cu­­ limba românească de către minorităţi. O censură literară, în privinţa aceasta,­­ ar fi binevenită. — Streinii nu vor mai fi primiţi­­ în atelierile C. F. R. Direcţiunea ge­nerală fiind sesizată de organele mi­­­­nisterului de interne, că din Ungaria se trimit în ţară ingineri şi mecanici pentru a se introduce în atelierele şi depourile C. F. R., cu scopul bine stabilit de a face propagandă subsersivă, completând contra siguranţei statului, a hotărât să nu mai primească pe viitor persoane străine şi în special unguri în serviciul căilor ferate, decât după ce vor dovedi că şi-au clarificat situaţia faţă de legea controlului străinilor. — Dl Flore Bogdan din nou la ordinea zilei. Din Reghin ni­ se anunţă. Cunoscutul domn Flore Bogdan a ocupat catedra de ma­tematică la liceul din această lo­calitate, întreaga societate româ­nească din Reghin e consternată de felul cum s’a soluţionat criza de puteri didactice dela numitul liceu. Prin angajarea sa, faimosul reclamagiu are iarăşi ocaziunea de-a se folosi în mod indirect de această instituţie de stat. Cunoaş­tem scandalurile cu firma liceului şi ne miră că acest om, care a refuzat de-a întră în Eforia şcolară, unde putea, eventual, fi de folos,­­încearcă acum pe această cale a se pune în conflict cu toată lu­mea. — Spre lămurirea publicului notăm că leafa ce-o ridică d-1 Bogdan de la liceu e de 2500 Lei lunar, la care adaugându-se salarul de director de bancă și veniturile particulare de inginer, îi asigură câștig destul de frumușel. — In legătură cu aceasta Eforia şcolară a făcut deja paşii necesari pentru scoaterea numitului domn din în­văţământ şi înlocuirea lui cu o putere didactică corespunzătoare. — Prim-ministrul Bulgariei, d-l Stamboli­sky a fost zilele trecute la Bu­cureşti, unde a tratat cu prim-mi­nistrul nostru. Scopul acestei vizite e dorinţa guvernului bulgar de­ a câştiga sprijinul guvernului român pentru ce­rerea lor de a câştiga o eşire la Marea Egee, chestiune care se va discuta la conferinţa orientală convocată la Lau­­sanne. — Detronarea Sultanului. Adunarea naţională din Angola, care reprezintă azi de fapt pu­terea Turciei, a detronat pe fostul sultan. Noul calif va fi ales de adunarea naţională. — O mamă ucisă de fiul ei, Ghe­­orghe şi Ioan Noforeanu din Piatra Neamţ erau în divorţ cu femeile lor din cauza că mama lor se amesteca între ei prin fel de fel de intrigi. Ambii fii după ce au avut o ceartă violentă cu mama lor, au maltratato în mod oribil. A fost transportată la spital unde­­a încetat din viaţă. Criminalii au fost arestaţi. — Cursul banilor, în ziua de 7 Noemvrie a. c. a fost în Tg.-Mureş: 1 liră sterlină engleză = 710—715 L­a Dr. med. Iancu Márton şi-a în­ceput consultaţiile de dermatologie şi­­ cosmetică în Str. Sft. Gheorghe 26. Ore de consultaţii între 1­­/a—3 şi zilnic. i x CIORAPI mai ieftin la Mózes. Telefon 335. — Târgu-Mureş, Piaţa Regele Ferdinand 4. I x De vânzare un tablou în uleiu de Michel Barrer, premiat la expoziţia din Roma în a. 1911. La librăria „Ardealul“. „ Contracte de închiriere, state pentru plata impozitului de 6% şi dec­laraţii de vărsare a impozitelor se află de vânzare la Librăria „Ardealul“ Tg.­­Mureş. 1 dolar american = 160—161 L 1 franc francez — 11—11.10 L 1 liră italiană = 6.75—6.80 L 1 coroană cehă = 5.— L . 1 dinar sârbesc = 2.40—2.45 L 100 mărci germane = 3.25 L 100 cor. ungare = 6.25—6.30 L 100 cor. austriace = 0.23—0.24 L ARTICOLE bune şi eftine pentru birouri, IMPRIMATE I î k r & r î ^ A r H a pi 11 r 1** ' pentru şcoli, parochii şi notariate, se află la ))/'%rCIcaIUi = telefon : 284. ===================== Tg.-Mureş, Piaţa Reg. Ferdinand 50.

Next