Năzuința, octombrie-decembrie 1976 (Anul 9, nr. 956-968)

1976-12-01 / nr. 964

SUB FLAMURI TRICOLORE Este titlul expoziției tematice des­­crisă în cadrul Școlii populare de artă din Zalău. Dedicată sărbăto­ririi Centenarului cuceririi indepen­denței de stat a României, înscrisă în, suita manifestărilor din festiva­lul .,Cîntarea României”, expoziția cuprinde aproximativ 35 de lucrări de pictură, grafică, schițe de com­poziții gravură, executate în ulei, acuarelă, cretă colorată, cărbune ale căror autori sînt printre alții: A­­goston Klara, Balasti Carol, Szigyar­­tz Ileana, Liviu Domșa, Liviu Olar, Traian Roman. Iată și cîteva titluri ce rețin atenția: File de istorie. Sub flamuri tricolore. Solidaritate. Bala­dă Comunistul. Tineri ilegaliști. De­monstrație, August ’44. Alegoria li­bertății. Forjori, Șantier. FESTIVALUL FILMULUI LA SATE Duminică, 5 decembrie a.c., a în­ceput în întreaga țară festivalul fil­mului la sate. Manifestare educati­vă de amploare, festivalul care se desfășoară între 5 decembrie 1970 și 31 ianuarie 1977 își propune in­tensificarea popularizării filmului de toate categoriile: artistic, documen­tar, de scurt și lung metraj, a fil­mului agrozootehnic și de știință po­pularizată în rîndurile locuitorilor din așezările rurale. Manifestarea a de­butat în județul nostru prin cîteva acțiuni: vizionări, prezentări de fil­me, simpozioane. Asemenea acțiuni au avut loc în satele: Brebi, Crea­­ca, Gîlgău pe Someș, Ileanda, Bocșa, Letca SIMPOZION La Zalău s-a desfășurat simpozi­onul cu tema „Asigurarea progre­sului școlar pe calea sprijinirii di­ferențiate a elevilor la învățătură. Metode, procedee și tehnici de eva­luare a progresului școlar”. Acțiu­nea a fost org­nizată de inspecto­ratul școlar județean, comisia jude­țeană a sindicatelor din învățăm­înt, casa corpului didactic, în colabora­re cu I.C.P.P.D. Cluj-Napoca și s-a desfășurat în plen și pe secțiunile: învățămînt preșcolar, învățăm­înt primar, discipline, pregătire tehni­co-productivă, educație fizică. Au participat responsabilii comisiilor metodice și șefii de catedră din șco­lile județului. EPOPEEA DE LA 1877 Sub acest generic, elevii Liceului economic, de contabilitate și comerț din Șimleu Silvaniei au organizat recent, la casa de cultură, un con­curs gen „Cine știe, răspunde” a­­vînd ca temă — independența. Des­fășurată într-o atmosferă entuzias­tă, manifestarea a fost urmărită cu atenție de sute de elevi și cadre di­dactice. Punctajul maxim a fost re­alizat de eleva Onița Prodan din anul III B. I-au urmat, in ordine, Maria Madure și Maria Meseșan din anul 111 A. în continuare, elevii liceului au prezentat montajul „Liber popor înaintăm spre soare”. TINERE CONDEIE Cercul de teatru ce activează în cadrul Casei pionierului din Zalău a organizat, în cadrul etapei de ma­să a festivalului I,Cîntarea Româ­niei”, concursul „Tinere condeie”. Manifestare de emulație creatoare, concursul dă posibilitate pionieri­lor să-și exprime în grai poetic re­cunoștința față de eroii neamului, dragostea lor nețărmurită față de patrie, partid, popor. PE URMELE EROILOR O călătorie imaginară pe hartă pe urmele eroilor independenței a avut loc duminică, la Agrij. „Po­pasurile”, în locurile luptelor pur­tate de ostașii români, au fost mar­cate prin versuri patriotice, de re­ferință. Aetism­­a s-a încheiat cu pre­zentarea scenetelor „Mircea cel Bătrînu și Baiazid" și „Muma lui Ștefan cel Mare”. (M. V.) Năzuința — 6 8 decembrie 1976 I_____________________________ „CÎNTAREA ROMÂNIEI“­ ­­­-----------MOTIVAT^---------­Sîntem în plină desfășurare a fazei­ de masă­­ a festivalului „Cîntarea României”. în acest con­ii­text, sărbătorirea unui sfert de secol de activitate­­ a Muzeului județean de istorie și artă din Zalău­l capătă o dublă semnificație: pe de o parte, reme­­­­morarea activității depuse și cinstirea acelora din a­­ căror pasiune constantă la scara întregii vieți s-a­­ creat și dezvoltat pînă la cota prezentului institu­­­­ția sărbătorită, iar pe de altă parte, îmbogățirea­­ evantaiului de manifestări din cadrul festivalului­­ celor mai harnici dintre cei harnici, neîntrecuți în la muncă și-n artă. Iată de ce dedicăm aproape tot­­ spațiul paginii noastre acestui eveniment deosebit: — Știu, tovarășe director Vasile Lucăcel, că e greu să vorbiți, chiar și în aceste mo­mente festive prilejuite de jubileul muzeului, de desfă­șurarea acestuia în cadrul fes­tivalului „Cîntarea României”, despre o activitate de 25 de ani, mai ales cînd finalitatea ei este atît de vizibilă, reco­­mandîndu-se de la sine. Des­pre o activitate începută de la zero. Despre anii fără va­canțe care s-au derulat, mar­cați de pasiunea constantă pentru realizarea aceluiași țel — crearea aici, la Zalău, a unui muzeu de istorie și ar­tă. Vă mărturisesc că și re­porterul se găsește în încurcă­tură. Ce și cum să selectăm din bilanțul acestei rodnice munci a dv. și a colectivului pe care-l conduceți pentru a reliefa ceea ce este mai repre­zentativ? Să evocăm începu­tul? Să vorbim despre ceea ce este muzeul azi și despre cum va arăta mîine? — Am venit aici în 1951, o­­dată cu înființarea muzeului știind că, de fapt, înființarea lui era o necesitate deoarece zona este foarte bogată în vestigii istorice. Am într-adevăr, de la zero, luat-o La sfârșitul anului 1951, din co­lecția liceului am „moștenit” aproximativ o sută de piese. Acesta a fost începutul. — Ca să ajungeți la presti­gioasa instituție de cultură și educație care este azi muzeul, de ce­ a fost nevoie? — Trebuia să iubești cu ar­doare aceste locuri strămo­șești. Să ai pasiunea pentru descoperirea vestigiilor trecu­tului, pentru a le valorifica apoi în educația maselor, în special a tineretului, astfel ca prin aceasta să insufli perma­nent exemplul strămoșilor de fierbinte dragoste de țară, de aceste locuri. Tot ce se află acum în muzeu a trebuit a­­dunat cu grijă, cu pioșenie chiar, și aranjat într-un ast­fel de context, încît să prezin­te istoria acestor meleaguri de la origine pînă în prezent. A fost nevoie de o muncă susți­nută în această activitate, in care ne-am bazat pe colabora­tori. Insă, de cîțiva ani, mun­ca pe care o începeam singur, în urmă cu un sfert de veac, este continuată împreună cu un colectiv tînăr, entuziast. Astfel că, în prezent, rezul­tatele muncii ne sînt cartea de vizită în cadrul festivalu­lui „Cîntarea României". — Care este zestrea muzeu­lui acum, la această frumoa­să aniversare? — Cele 34.000 piese sînt grupate în trei secții. Am în­ființat secția de istorie veche, care este cea mai bogată, cu­­prinzînd peste 30.000 de piese, pentru a aduce dovezi materi­ale asupra vechimii și conti­nuității noastre, dar și ca un demers documentat asupra conștiinței prezentului. Muze­ul dispune apoi de o secție de artă populară, organizată cu scopul de a prezenta în expo­ziție bogatul material creat în zona etnografică a Sălajului. Material vestit pentru fru­musețea execuției, a compozi­ției și coloritului. Adunînd și păstrînd obiectele de artă populară, cinstim, de fapt, așa cum se cuvine, aspirațiile spre frumos ale oamenilor, munca și ingeniozitatea generațiilor trecute, care este temelia vre­murilor noi, de azi. Există a­­poi secția de artă plastică contemporană creată cu scopul de a face educația estetică a maselor de oameni ce pășesc în sălile­­ muzeului. — Cum vedeți dezvoltarea, în continuare, a muzeului? Deci cum gîndiți viitorul a­­cestei instituții? — Trebuie să subliniez că, mai ales, de la reînființarea județului în 1968, muzeul cunoscut o dezvoltare rapidă, a datorită condițiilor care ne-au fost create de către conduce­rea județului. Pînă acum, în muzeu e reprezentată doar is­toria veche a Țării Silvaniei. Intr-un viitor nu prea înde­părtat, pr­i­n strădania harni­cului nostru colectiv, avînd sprijinul organelor de partid și de stat, vrem să organizăm un muzeu care să pună în e­­vidență realitatea locală ra­portată permanent la orizon­tul dezvoltării naționale, ac­­centuînd caracterul unitar al formării poporului român, re­zistența sa eroică în fața co­tropitorilor, lupta dusă pentru păstrarea ființei naționale, lupta și munca comună a po­porului român și a naționali­tăților conlocuitoare pentru dreptate socială și națională, pentru progres material, să prezentăm perspectivele lumi­noase ale viitorului României socialiste. Marin VESA­ N î­n­­­ „Trebuia să iubești cu ardoare aceste locuri“ Moment pionieresc solemn la muzeu Sesiune de comunicări prmate din pag­­­a­ P.C.R., președintele Repu­blicii Socialiste România. In telegramă se exprimă adezi­unea totală la înțeleaptă po­litică a partidului nostru, pre­ocupat de a face prin și din cultură o înaltă tribună de educație patriotică, calda recu­noștință față de conducerea superioară de partid ca și an­gajamentul colectivului mu­zeului de a nu precupeți nici un efort pentru a traduce în viață hotărîrile Congresului al XI-lea al P.C.R., ale Congre­sului Educației politice și al culturii socialiste. Sesiunea a continuat dumi­nică pe Secții. In cadrul celor trei secții: arheologie, istorie, etnografie și artă, au fost pre­zentate comunicările: Cerce­tări arheologice de suprafață la hotarele județelor Cluj — Sălaj (Gheorghe Lazarovici — Muzeul de istorie al Transil­vaniei Cluj-Napoca). Obiecte de cult din așezarea neolitică de la Zăuan, județul Sălaj (Eva Lako — Muzeul din Za­lău). Trei morminte celtice descoperite la Zăuan, jud. Să­laj (Alexandru­ Matei, Muzeul din Zalău), Hallstattul tracic tîrziu în nord-vestul Români­ei (Ioan Németi — Muzeul din Cărei). Cîteva noi așezări da­cice depistate pe Valea Cu­­cuișului (Eugen Iaroslavschi — Muzeul de istorie al Tran­silvaniei — Cluj-Napoca), Aria argintarilor daci din nord­­vestul României în epoca lui Burebista (Nicolae Chidioșan — Muzeul din Oradea), Te­zaurul de manete thasiene de la Petrindu, jud. Sălaj (Eugen Chirilă , Institutul de istorie Cluj-Napoca, Vasile Lucăcel, Muzeul din Zalău), Informații arheologice într-un document din secolul al XlX-lea privind Sălajul (Radu Ardevan, Arhi­vele statului Cluj-Napoca), Limesul Daciei romane, Pro­bleme și direcții de cercetare (Nicolae Gudea — Institutul de istorie Cluj-Napoca). Dacii și romanii în Dacia romană (Ion Mitrofan — Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj- Napoca), Terra sigillata din Castrul roman de la Buciumi, jud. Sălaj (Dan Isac, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca), Iconografia mib­raică de la Apulu­m (A­­lexandru Popa — Muzeul din Alba-Iulia), Un „mansio” la Lăpușnicel? — jud. Caraș-Se­­verin (Ovidiu Bozu — Muzeul din Reșița), Vexilații ale Legi­unii a V-a Macedonica la Dro­­beta (sec. III—IV) (Doina Be­­nea — Muzeul din Timișoara), Săpăturile arheologice din județul Sălaj reflectate in documente: Voievodatele ro­mânești din Sălaj (Ernest Wagner — Arhivele statului Zalău), Un grup de morminte prefeudale la Iclod. jud. Cluj (Ioana Hica Cîmpeanu — Mu­zeul de istorie al Transilvani­ei Cluj-Napoca). Un prețios izvor privind nivelul culturii materiale de la sfîrșitul seco­lului al XVI-lea: inventarul din 1579 al bunurilor lui Gyu­­laffi László din Cehu­ Silva­niei, jud. Sălaj (Raul Gyulai, Muzeul de istorie al Transil­vaniei Cluj-Napoca). Tabăra lui Mihai Viteazul la Moft­in, moment important in pregă­tirea bătăliei­­ victorioase de la Guruslău (Viorica Ursu, Mu­zeul din Baia Mare), încă un toponimic privind bătălia de la Guruslău (Grațian C. Mar­cus, publicist, pensionar­­ din­­ Zalău), Gheorghe Șincai și Să­lajul (Erpil Diaconescu, pro­fesor univ. Iași). Legendă și adevăr despre moartea lui Gheorghe Șincai la Bobota (Valeria Ciocean, profesoară, Bobota, jud. Sălaj). Unele as­pecte ale raportului dintre limbă, cultură și libertate na­țională în gîndirea lui Simion Bărnuțiu (Valentin Daraban, Zalău), Țara Silvaniei (Leon­­tin Ghergariu, prof. emerit Cluj-Napoca, Ananie Fărcaș, Institutul de istorie Cluj-Na­poca), Semnificațiile istorice ale culturii tradiționale in o­­pera lui Victor Russu (Vasile Veti­șan­u, cercetător științific București). Poziția populației sălăjene față de războiul de independență. Aspecte oglin­dite în documente (Ion Tom­o­­le, Arhivele statului Zalău), Contribuția populației din județul Satu Mare la cuceri­rea independenței de stat a României (Gheorghe Lazin, Muzeul din Satu Mare)," Pre­­­misele apariției pe plan eu­ropean a unei organizații po­lițiste internaționale în seco­lul al XIX-lea (Traian Pop, Muzeul de istorie al Transil­vaniei Cluj-Napoca). Din co­respondența inedită a lui George Pop de Băsești (Mihai Blaga, Muzeul din Baia Ma­re), Școala românească in hudul Săseștilor între 1868— 1918 (Vasile Pop, Muzeul din Zalău), Elena Pop Hosu Lon­­gin, animator cultural în păr­țile sălăjene (Valeriu Achim, Muzeul din Baia Mare), Ioni­­ță Scipione Bădescu, fiu al Sălajului, luptător pentru li­bertate socială și națională (Ion Ivănescu, profesor Jibou, jud. Sălaj). Evoluții demogra­fice sălăjene și contemporane (Vasile Ciubăncan, prof. Za­lău). Aspecte ale luptei forțe­lor democratice în frunte cu P.C.R. în bătălia alegerilor din noiembrie 1946 în fostul județ Cluj (Petre Banta, Geor­ge Protopopescu, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj- Napoca). Lupta din Banat pentru comuniștilor victoria blocurilor partidelor democra­tice în alegerile parlamentare din 1946 (Gheorghe Ruja, Mu­zeul din Timișoara). Conside­rații privind oglindirea muze­istică a construcției economi­ei socialiste și a revoluției tehnico-științifice in orașele cu specific industrial nou (Ma­ria Mirea, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca), Cataloage pe colecții — nece­sitate­a activității muzeale (Viorica Pop, Muzeul de is­torie ,al Transilvaniei Cluj-Na­poca), Cîteva probleme pri­mind ghidajul in muzeele de istorie (Anamaria Ardos, Mu­zeul de istorie al Transilva­niei Cluj-Napoca), Geometris­­mul — determinantă a artei populare românești Gaiță, Muzeul satului (Ileana Bucu­rești), Centrul de lăduri Sîn­­giorzul de Meseș, județul Să­laj­ (Ioan Goia, Muzeul din Zalău). Ritmicitatea compozi­țională și limbajul cromatic (Titina Radul­escu, Muzeul sa­tului București). Procesul de aculturație în R.P.R. (Mariana Enache, Muzeul satului Bucu­rești), Broderia pe crețuri — geneză și semnificație (­Tana Negoiță, Muzeul satului Bucu­rești). Cele mai vechi icoane pe sticlă­­ din Sălaj (Cornel Grad, Muzeul din Zalău). Evo­carea istorică in pictura lui Petre Abrudan (Negoiță Lăp­­toiu, Muzeul de artă din Cluj- Napoca). P­rin înalta ținută științifi­că, prin noutatea și valoarea informației prezentate într-un limbaj elevat, sesiunea de co­municări de sîmbătă și du­minică constituie o prestigioa­să manifestare științifică, râs­­punzînd­ din plin semnificați­ilor acestui important eveni­ment de rezonanță în viața culturală a județului nostru.

Next