Năzuința, octombrie-decembrie 1976 (Anul 9, nr. 956-968)
1976-12-01 / nr. 964
SUB FLAMURI TRICOLORE Este titlul expoziției tematice descrisă în cadrul Școlii populare de artă din Zalău. Dedicată sărbătoririi Centenarului cuceririi independenței de stat a României, înscrisă în, suita manifestărilor din festivalul .,Cîntarea României”, expoziția cuprinde aproximativ 35 de lucrări de pictură, grafică, schițe de compoziții gravură, executate în ulei, acuarelă, cretă colorată, cărbune ale căror autori sînt printre alții: Agoston Klara, Balasti Carol, Szigyartz Ileana, Liviu Domșa, Liviu Olar, Traian Roman. Iată și cîteva titluri ce rețin atenția: File de istorie. Sub flamuri tricolore. Solidaritate. Baladă Comunistul. Tineri ilegaliști. Demonstrație, August ’44. Alegoria libertății. Forjori, Șantier. FESTIVALUL FILMULUI LA SATE Duminică, 5 decembrie a.c., a început în întreaga țară festivalul filmului la sate. Manifestare educativă de amploare, festivalul care se desfășoară între 5 decembrie 1970 și 31 ianuarie 1977 își propune intensificarea popularizării filmului de toate categoriile: artistic, documentar, de scurt și lung metraj, a filmului agrozootehnic și de știință popularizată în rîndurile locuitorilor din așezările rurale. Manifestarea a debutat în județul nostru prin cîteva acțiuni: vizionări, prezentări de filme, simpozioane. Asemenea acțiuni au avut loc în satele: Brebi, Creaca, Gîlgău pe Someș, Ileanda, Bocșa, Letca SIMPOZION La Zalău s-a desfășurat simpozionul cu tema „Asigurarea progresului școlar pe calea sprijinirii diferențiate a elevilor la învățătură. Metode, procedee și tehnici de evaluare a progresului școlar”. Acțiunea a fost orgnizată de inspectoratul școlar județean, comisia județeană a sindicatelor din învățămînt, casa corpului didactic, în colaborare cu I.C.P.P.D. Cluj-Napoca și s-a desfășurat în plen și pe secțiunile: învățămînt preșcolar, învățămînt primar, discipline, pregătire tehnico-productivă, educație fizică. Au participat responsabilii comisiilor metodice și șefii de catedră din școlile județului. EPOPEEA DE LA 1877 Sub acest generic, elevii Liceului economic, de contabilitate și comerț din Șimleu Silvaniei au organizat recent, la casa de cultură, un concurs gen „Cine știe, răspunde” avînd ca temă — independența. Desfășurată într-o atmosferă entuziastă, manifestarea a fost urmărită cu atenție de sute de elevi și cadre didactice. Punctajul maxim a fost realizat de eleva Onița Prodan din anul III B. I-au urmat, in ordine, Maria Madure și Maria Meseșan din anul 111 A. în continuare, elevii liceului au prezentat montajul „Liber popor înaintăm spre soare”. TINERE CONDEIE Cercul de teatru ce activează în cadrul Casei pionierului din Zalău a organizat, în cadrul etapei de masă a festivalului I,Cîntarea României”, concursul „Tinere condeie”. Manifestare de emulație creatoare, concursul dă posibilitate pionierilor să-și exprime în grai poetic recunoștința față de eroii neamului, dragostea lor nețărmurită față de patrie, partid, popor. PE URMELE EROILOR O călătorie imaginară pe hartă pe urmele eroilor independenței a avut loc duminică, la Agrij. „Popasurile”, în locurile luptelor purtate de ostașii români, au fost marcate prin versuri patriotice, de referință. Aetisma s-a încheiat cu prezentarea scenetelor „Mircea cel Bătrînu și Baiazid" și „Muma lui Ștefan cel Mare”. (M. V.) Năzuința — 6 8 decembrie 1976 I_____________________________ „CÎNTAREA ROMÂNIEI“ -----------MOTIVAT^---------Sîntem în plină desfășurare a fazei de masă a festivalului „Cîntarea României”. în acest coniitext, sărbătorirea unui sfert de secol de activitate a Muzeului județean de istorie și artă din Zalăul capătă o dublă semnificație: pe de o parte, rememorarea activității depuse și cinstirea acelora din a căror pasiune constantă la scara întregii vieți s-a creat și dezvoltat pînă la cota prezentului instituția sărbătorită, iar pe de altă parte, îmbogățirea evantaiului de manifestări din cadrul festivalului celor mai harnici dintre cei harnici, neîntrecuți în la muncă și-n artă. Iată de ce dedicăm aproape tot spațiul paginii noastre acestui eveniment deosebit: — Știu, tovarășe director Vasile Lucăcel, că e greu să vorbiți, chiar și în aceste momente festive prilejuite de jubileul muzeului, de desfășurarea acestuia în cadrul festivalului „Cîntarea României”, despre o activitate de 25 de ani, mai ales cînd finalitatea ei este atît de vizibilă, recomandîndu-se de la sine. Despre o activitate începută de la zero. Despre anii fără vacanțe care s-au derulat, marcați de pasiunea constantă pentru realizarea aceluiași țel — crearea aici, la Zalău, a unui muzeu de istorie și artă. Vă mărturisesc că și reporterul se găsește în încurcătură. Ce și cum să selectăm din bilanțul acestei rodnice munci a dv. și a colectivului pe care-l conduceți pentru a reliefa ceea ce este mai reprezentativ? Să evocăm începutul? Să vorbim despre ceea ce este muzeul azi și despre cum va arăta mîine? — Am venit aici în 1951, odată cu înființarea muzeului știind că, de fapt, înființarea lui era o necesitate deoarece zona este foarte bogată în vestigii istorice. Am într-adevăr, de la zero, luat-o La sfârșitul anului 1951, din colecția liceului am „moștenit” aproximativ o sută de piese. Acesta a fost începutul. — Ca să ajungeți la prestigioasa instituție de cultură și educație care este azi muzeul, de ce a fost nevoie? — Trebuia să iubești cu ardoare aceste locuri strămoșești. Să ai pasiunea pentru descoperirea vestigiilor trecutului, pentru a le valorifica apoi în educația maselor, în special a tineretului, astfel ca prin aceasta să insufli permanent exemplul strămoșilor de fierbinte dragoste de țară, de aceste locuri. Tot ce se află acum în muzeu a trebuit adunat cu grijă, cu pioșenie chiar, și aranjat într-un astfel de context, încît să prezinte istoria acestor meleaguri de la origine pînă în prezent. A fost nevoie de o muncă susținută în această activitate, in care ne-am bazat pe colaboratori. Insă, de cîțiva ani, munca pe care o începeam singur, în urmă cu un sfert de veac, este continuată împreună cu un colectiv tînăr, entuziast. Astfel că, în prezent, rezultatele muncii ne sînt cartea de vizită în cadrul festivalului „Cîntarea României". — Care este zestrea muzeului acum, la această frumoasă aniversare? — Cele 34.000 piese sînt grupate în trei secții. Am înființat secția de istorie veche, care este cea mai bogată, cuprinzînd peste 30.000 de piese, pentru a aduce dovezi materiale asupra vechimii și continuității noastre, dar și ca un demers documentat asupra conștiinței prezentului. Muzeul dispune apoi de o secție de artă populară, organizată cu scopul de a prezenta în expoziție bogatul material creat în zona etnografică a Sălajului. Material vestit pentru frumusețea execuției, a compoziției și coloritului. Adunînd și păstrînd obiectele de artă populară, cinstim, de fapt, așa cum se cuvine, aspirațiile spre frumos ale oamenilor, munca și ingeniozitatea generațiilor trecute, care este temelia vremurilor noi, de azi. Există apoi secția de artă plastică contemporană creată cu scopul de a face educația estetică a maselor de oameni ce pășesc în sălile muzeului. — Cum vedeți dezvoltarea, în continuare, a muzeului? Deci cum gîndiți viitorul acestei instituții? — Trebuie să subliniez că, mai ales, de la reînființarea județului în 1968, muzeul cunoscut o dezvoltare rapidă, a datorită condițiilor care ne-au fost create de către conducerea județului. Pînă acum, în muzeu e reprezentată doar istoria veche a Țării Silvaniei. Intr-un viitor nu prea îndepărtat, prin strădania harnicului nostru colectiv, avînd sprijinul organelor de partid și de stat, vrem să organizăm un muzeu care să pună în evidență realitatea locală raportată permanent la orizontul dezvoltării naționale, accentuînd caracterul unitar al formării poporului român, rezistența sa eroică în fața cotropitorilor, lupta dusă pentru păstrarea ființei naționale, lupta și munca comună a poporului român și a naționalităților conlocuitoare pentru dreptate socială și națională, pentru progres material, să prezentăm perspectivele luminoase ale viitorului României socialiste. Marin VESA N în „Trebuia să iubești cu ardoare aceste locuri“ Moment pionieresc solemn la muzeu Sesiune de comunicări prmate din paga P.C.R., președintele Republicii Socialiste România. In telegramă se exprimă adeziunea totală la înțeleaptă politică a partidului nostru, preocupat de a face prin și din cultură o înaltă tribună de educație patriotică, calda recunoștință față de conducerea superioară de partid ca și angajamentul colectivului muzeului de a nu precupeți nici un efort pentru a traduce în viață hotărîrile Congresului al XI-lea al P.C.R., ale Congresului Educației politice și al culturii socialiste. Sesiunea a continuat duminică pe Secții. In cadrul celor trei secții: arheologie, istorie, etnografie și artă, au fost prezentate comunicările: Cercetări arheologice de suprafață la hotarele județelor Cluj — Sălaj (Gheorghe Lazarovici — Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca). Obiecte de cult din așezarea neolitică de la Zăuan, județul Sălaj (Eva Lako — Muzeul din Zalău). Trei morminte celtice descoperite la Zăuan, jud. Sălaj (Alexandru Matei, Muzeul din Zalău), Hallstattul tracic tîrziu în nord-vestul României (Ioan Németi — Muzeul din Cărei). Cîteva noi așezări dacice depistate pe Valea Cucuișului (Eugen Iaroslavschi — Muzeul de istorie al Transilvaniei — Cluj-Napoca), Aria argintarilor daci din nordvestul României în epoca lui Burebista (Nicolae Chidioșan — Muzeul din Oradea), Tezaurul de manete thasiene de la Petrindu, jud. Sălaj (Eugen Chirilă , Institutul de istorie Cluj-Napoca, Vasile Lucăcel, Muzeul din Zalău), Informații arheologice într-un document din secolul al XlX-lea privind Sălajul (Radu Ardevan, Arhivele statului Cluj-Napoca), Limesul Daciei romane, Probleme și direcții de cercetare (Nicolae Gudea — Institutul de istorie Cluj-Napoca). Dacii și romanii în Dacia romană (Ion Mitrofan — Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj- Napoca), Terra sigillata din Castrul roman de la Buciumi, jud. Sălaj (Dan Isac, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca), Iconografia mibraică de la Apulum (Alexandru Popa — Muzeul din Alba-Iulia), Un „mansio” la Lăpușnicel? — jud. Caraș-Severin (Ovidiu Bozu — Muzeul din Reșița), Vexilații ale Legiunii a V-a Macedonica la Drobeta (sec. III—IV) (Doina Benea — Muzeul din Timișoara), Săpăturile arheologice din județul Sălaj reflectate in documente: Voievodatele românești din Sălaj (Ernest Wagner — Arhivele statului Zalău), Un grup de morminte prefeudale la Iclod. jud. Cluj (Ioana Hica Cîmpeanu — Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca). Un prețios izvor privind nivelul culturii materiale de la sfîrșitul secolului al XVI-lea: inventarul din 1579 al bunurilor lui Gyulaffi László din Cehu Silvaniei, jud. Sălaj (Raul Gyulai, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca). Tabăra lui Mihai Viteazul la Moftin, moment important in pregătirea bătăliei victorioase de la Guruslău (Viorica Ursu, Muzeul din Baia Mare), încă un toponimic privind bătălia de la Guruslău (Grațian C. Marcus, publicist, pensionar din Zalău), Gheorghe Șincai și Sălajul (Erpil Diaconescu, profesor univ. Iași). Legendă și adevăr despre moartea lui Gheorghe Șincai la Bobota (Valeria Ciocean, profesoară, Bobota, jud. Sălaj). Unele aspecte ale raportului dintre limbă, cultură și libertate națională în gîndirea lui Simion Bărnuțiu (Valentin Daraban, Zalău), Țara Silvaniei (Leontin Ghergariu, prof. emerit Cluj-Napoca, Ananie Fărcaș, Institutul de istorie Cluj-Napoca), Semnificațiile istorice ale culturii tradiționale in opera lui Victor Russu (Vasile Vetișanu, cercetător științific București). Poziția populației sălăjene față de războiul de independență. Aspecte oglindite în documente (Ion Tomole, Arhivele statului Zalău), Contribuția populației din județul Satu Mare la cucerirea independenței de stat a României (Gheorghe Lazin, Muzeul din Satu Mare)," Premisele apariției pe plan european a unei organizații polițiste internaționale în secolul al XIX-lea (Traian Pop, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca). Din corespondența inedită a lui George Pop de Băsești (Mihai Blaga, Muzeul din Baia Mare), Școala românească in hudul Săseștilor între 1868— 1918 (Vasile Pop, Muzeul din Zalău), Elena Pop Hosu Longin, animator cultural în părțile sălăjene (Valeriu Achim, Muzeul din Baia Mare), Ioniță Scipione Bădescu, fiu al Sălajului, luptător pentru libertate socială și națională (Ion Ivănescu, profesor Jibou, jud. Sălaj). Evoluții demografice sălăjene și contemporane (Vasile Ciubăncan, prof. Zalău). Aspecte ale luptei forțelor democratice în frunte cu P.C.R. în bătălia alegerilor din noiembrie 1946 în fostul județ Cluj (Petre Banta, George Protopopescu, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj- Napoca). Lupta din Banat pentru comuniștilor victoria blocurilor partidelor democratice în alegerile parlamentare din 1946 (Gheorghe Ruja, Muzeul din Timișoara). Considerații privind oglindirea muzeistică a construcției economiei socialiste și a revoluției tehnico-științifice in orașele cu specific industrial nou (Maria Mirea, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca), Cataloage pe colecții — necesitatea activității muzeale (Viorica Pop, Muzeul de istorie ,al Transilvaniei Cluj-Napoca), Cîteva probleme primind ghidajul in muzeele de istorie (Anamaria Ardos, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca), Geometrismul — determinantă a artei populare românești Gaiță, Muzeul satului (Ileana București), Centrul de lăduri Sîngiorzul de Meseș, județul Sălaj (Ioan Goia, Muzeul din Zalău). Ritmicitatea compozițională și limbajul cromatic (Titina Radulescu, Muzeul satului București). Procesul de aculturație în R.P.R. (Mariana Enache, Muzeul satului București), Broderia pe crețuri — geneză și semnificație (Tana Negoiță, Muzeul satului București). Cele mai vechi icoane pe sticlă din Sălaj (Cornel Grad, Muzeul din Zalău). Evocarea istorică in pictura lui Petre Abrudan (Negoiță Lăptoiu, Muzeul de artă din Cluj- Napoca). Prin înalta ținută științifică, prin noutatea și valoarea informației prezentate într-un limbaj elevat, sesiunea de comunicări de sîmbătă și duminică constituie o prestigioasă manifestare științifică, râspunzînd din plin semnificațiilor acestui important eveniment de rezonanță în viața culturală a județului nostru.