Năzuința, ianuarie-martie 1982 (Anul 15, nr. 1230-1242)
1982-01-30 / nr. 1234
CULTURALE . OMAGIU CONDUCĂTORULUI IUBIT Aniversarea zilei de naștere a tovarășului Nicolae Ceaușescu a prilejuit desfășurarea și in județul nostru a nenumărate manifestări politico-educative in cadrul cărora a fost evocată viața și activitatea eminentei personalități a celui mai iubit fiu al poporului nostru. Din suita manifestărilor organizate in ziua de 26 ianuarie 1982 am consemnat cîteva: • SIMPOZIOANE pe tema: „Viața și activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu“ (Casa de cultură a sindicatelor din Zalău, Clubul „Victoria” din Zalău, Casa orășenească de cultură din Jibou, căminele culturale din Ileanda, Nușfalău). Simpozioanele au fost urmate de programe artistice cu un bogat conținut patriotic, educativ. • EXPUNERI pe tema: „Din viața și activitatea tovarășulu Nicolae Ceaușescu s casele orășenești de cultură din Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Casa municipală de cultură din Zalău, toate căminele culturale din județ). Urmate de bogate programe cultural-artistice. • EXPOZIȚII DE CARTE, cu temele: „Din opera tovarășului Nicolae Ceaușescu„Viața și activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu“, „Din gîndirea social-politică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“. • Expoziția de pictură, sculptură și grafică (Muzeul județean de istorie și artă) cuprinzînd lucrări care elogiază realizările poporului nostru sub conducerea partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. • Recitaluri de poezie patriotică (Clubul tineretului din Zalău). • Filme documentare: La cinematografele din Poiana Blenchii și Zimbor au fost prezentate filmele documentare: „O viață Închinată fericirii poporului“, iar la Cinematograful din Tihău, documentarele: „România — o lume fără arme“ și „România și noua ordine economică internațională". Manifestări asemănătoare la care a fost omagiată viața și activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu au avut loc în unitățile economice, instituțiile de cultură, în toate liceele, școlile generale, căminele și grădinițele din județ. Ele s-au constituit într-un minunat prilej de afirmare a profundului nostru atașament față de politica înțeleaptă a partidului nostru, a secretarului său general. ■ LAUDA UNIRII Împlinirea a 123 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească a prilejuit desfășurarea, în toate localitățile județului nostru, a unor ample manifestări politico-educative și cultural-artistice. • In Cehu Silvaniei, Sărmășag, Sălăjeni și Bocșa au avut loc, cu acest prilej, simpozioane organizate de către Cabinetul Județean pentru activitatea ideologică și politicoeducativă și consiliile locale de educație politică și cultură socialistă. In intervențiile prezentate s-au relevat pe larg condițiile social-istorice și politice în care S-a înfăptuit Unirea de la 24 Ianuarie 18H9, scoțindu-se în evidență, de asemenea, lupta poporului român pentru cucerirea independenței de stat, a înfăptuirii Unirii celei Mari, de la 1 Decembrie 1918, precum și marile succese dobândite de națiunea noastră în făurirea socialismului. DEZBATERE In data de 19 ianuarie a.c., la întreprinderea de tricotaje din Cehu Silvaniei, a avut loc o interesantă dezbatere la care au participat membrii comitetului de partid, ai birourilor organizațiilor de bază, membrii consiliului oamenilor muncii, membrii comitetului sindical și ai consiliului de control muncitoresc al activității economice și sociale, cadre din compartimentele funcționale și de conducere a procesului de producție. Dezbaterea a avut ca temă: „Căi și modalități folosite de organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, de consiliul oamenilor muncii pentru aplicarea în viață a principiilor autogestiunii economico-financiare și fintoroni durerii muncitorești“. CULTURĂ — ÎNVĂȚĂMÎNT Dacă, intîmplător, a trecut mai multă vreme de la o întilnire a dumneavoastră cu eroii lui Caragiale, nu aveți impresia că ceva nu e în regulă? Și, dacă nu-i puteți reîntîlni pe scenă, la televiziune sau asculta la radio, parcă simțiți nevoia să vă faceți ordine în lectură. Motivul e același care ne face să revenim mereu la versurile lui Eminescu, la poveștile lui Creangă: nevoia de întilnire cu marii clasici. Adică el, Caragiale, la fel ca ceilalți mari clasici, trebuie să fie mereu în apropierea noastră. Pentru că eroii săi ne sunt din cale-afară de familiari, de simpatici, surprinzător de interesanți de fiecare dată. Alcătuiți din gesturi, atitudini, reacții, automatisme verbale etc., eroii lui Caragiale îi găsim de fiecare dată în acțiune orală, în dialog chiar și în momente sau schițe, in nuvelistică. Imaginînd stări de maximă încordare, acest „creator de hipertrofică sensibilitate" Își codifică epoca, lumea, într-o construcție comică de o unicitate absolută. Geniul său filologic, de care pomenește Călinescu, a făcut posibilă realizarea unui comic „rămas în sfera indemonstrabilului“. Aproape că n-ai ANIVERSARI------------------------------I.L. Caragiale (1852—1982) cum să-l explici altfel decît în termeni caragialeeni. E unic și imposibil de copiat. Nimeni din literatura noastră n-a reprezentat, cu o artă mai precisă și mai savantă, tipul în individ. Aici este marele lui meșteșug. Și asta nu doar in atît de cunoscutele sale comedii, ci și in momente, schițe sau nuvelistica in care se dovedește un narator de mare clasă. Se chiar afirmă că I.L. Caragiale nu e numai un creator de stil dramatic, ci și de stil narativ. Așa că, atunci cînd îl omagiem, nu ne gândim doar la fermecătoarea galerie de eroi comici din „O scrisoare pierdută“, „O noapte furtunoasă”, „Conu Leonida față cu reacțiunea“, „D-ale carnavalului’’ ci și la cei din „O făclie de paști’’, din „La hanul lui Mînjoală", la cei din drama „Năpasta“ etc. Pe toți acești eroi și vrem prezenți mereu. Simțim nevoia să ne întilnim mereu cu ei. Pentru că așa i-a fost dat lui, irezistibilului Caragiale, să nu-l slăbim din ochi nici o clipă. Și cînd te gîndești la replica lui: „In țara asta, dac-ai scris o piesă de teatru, nu poți să bei nici o bere liniștit“, îți vine chiar să crezi că era total indiferent cu privire la succes. Dar, uite, nu l-a ocolit. Pentru simplul fi elementarul motiv că I.L. Car '"V. rămâne un creator de geniu al idi—aturii noastre naționale. Prof. Eugen TEGLAȘ Activitatea cultural-educativă la nivelul cerințelor actuale Pentru asigurarea continuității manifestărilor culturaleducative și pregătirea formațiilor artistice de amatori din întreprinderi și instituții, spre a participa în ediția a IV-a a Festivalului național „Cîntarea României”, sindicatele din județul nostru folosesc forme și modalități diverse. Astfel, sub genericul „La navetiști acasă” formațiile artistice de la întreprinderea de țevi, I.A.I.F.O., I.C.E.E., I.J.C.M. și altele au prezentat, în localități din județ, programe artistice care s-au bucurat de succes și au constituit un prilej de evidențiere a oamenilor muncii care obțin rezultate bune în procesul muncii, prilej de întilnire a unor cadre de conducere cu familii ale personalului muncitor navetist din localitățile respective — constituind evenimente de cunoaștere reciprocă și educație patriotică. In același context se înscriu și manifestările politice, cultural-educative organizate în cadrul „Zilei întreprinderii”. Spre exemplu, la 22 ianuarie 1982, la Casa de cultură a sindicatelor a avut loc o reușită activitate cultural-educativă susținută în fața oamenilor muncii de la I.C.E.E. Zalău, prilej de trecere în revistă a formațiilor artistice și a interpreților individuali înscriși în a IV-a ediție a Festivalului național „Cîntarea României”. Bogatul program artistic prezentat, după cuvîntul de deschidere al tovarășului director, ing. Nicolae Maier, a cuprins piesa de teatru Broscuța de sub codru” „La de Mircea Dulfu, economist la această întreprindere, cîntece populare sălăjene interpretate de grupul folcloric condus de muncitorul Ioan Törje, programul brigăzii artistice (instructor, Mihai Inceu), recital folk cu Patriciu Man, formația de muzică ușoară, recitatori, soliști vocali și instrumentiști. în încheierea spectacolului, artiștii amatori, împreună cu publicul spectator, au omagiat istoricul eveniment al Unirii Principatelor Române, interpretînd muzical și coregrafic Hora Unirii. Astfel de manifestări și altele de acest gen au menirea de a asigura continuitatea activității artistice de amatori din întreprinderi și instituții, de a îmbunătăți conținutul repertoriului formațiilor artistice, de a ridica nivelul de interpretare la cerințele actuale, de reprezentare a potențialului mișcării artistice de masă și de creație în actuala ediție a Festivalului național „Cîntarea României”. Gheorghe DUMITRAȘ, membru în biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor Sălaj Elena ȘTEFAN, directorul Casei de cultură a sindicatelor Zalău Năzuina — 2 30 ianuarie 1082 Larg cadru de organizare a unei bogate munci politico-educative urmate din pag. I triotică și științifică a cetățenilor, organizarea timpului liber, ridicarea nivelului lor de cultură. O prețioasă contribuție în acest sens își vor aduce acțiunile cu participarea unor personalități marcante ale vieții noastre culturalștiințifice. — Privind ordonarea acțiunilor? — Sînt grupate pe patru mari domenii: educația politică a maselor, educația științifică, educația patriotică și moral-cetățeneascâ, activități artistice de masă. — Se împlinesc 60 de ani de la crearea U.T.C., 20 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii în țara noastră și 75 de ani de la Răscoala din 1907. Bănuiesc că aceste evenimente vor fi marcate în cadrul manifestărilor ce au loc in acest interval... — Este și firesc ca aceste evenimente să fie marcate. In toate comunele județului va avea loc concursul „Cine știe răspunde“ pe tema: „Să cunoaștem istoria U.T.C.”, iar în cadrul bibliotecilor se vor organiza seri literare pe tema „Tineretul oglindit în literatura contemporană“. In zilele de 14, 21, 28 februarie, în toate comunele județului vor fi prezentate expuneri pe tema: „încheierea cooperativizării agriculturii în România, eveniment de maximă importanță politică și economico-socială“, urmate de programe artistice adecvate. La fel, în toate bibliotecile orășenești și comunale vor avea loc seri literare cu tema: „Răscoala din 1907 oglindită in literatură“. Pe tema: „20 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii“ sînt organizate și concursuri de creație în domeniul literaturii, artelor plastice, acestea finalizîndu-se în luna aprilie. — In domeniul activității artistice de masă? — Majoritatea activităților politico-educative, în mod deosebit cele de la sate, vor fi urmate și de manifestări artistice în cadrul cărora vor evolua formațiile artistice înscrise în actuala ediție a Festivalului național „Cîntarea României“. Conținutul lor va fi axat pe marcarea marilor evenimente din istoria partidului și patriei. De reținut, de asemenea, expozițiile de artă populară, artă plastică și fotografii pe aceste teme. Vor avea loc, de asemenea,ocerte de muzică cultă, organizate cu sprijinul unor colaboratori din afara județului, cu concursul forțelor pe care le avem la Școala populară de artă. Școala de muzică. Programul mai cuprinde un număr sporit de deplasări în județ a formațiilor artistice existente în Zalău, schimburi de formații între sate și commune, astfel nncit „Luna culturii sălăjene“ să marcheze și în acest domeniu o amplificare a manifestărilor cultural-educative. ORA ȘCOLII în școlile din județul nostru se acordă o atenție deosebită integrării organice, în lecțiile de istorie universală și, mai cu seamă, la lecțiile de istorie a patriei, a elementelor de istorie locală, care dau o nuanță în plus acestora, sporesc in mod vizibil atenția și receptivitatea elevilor, le creează stări afective deosebite, le amplifică sentimentul patriotic. Pentru ca folosirea lor să aibă efectele educative scontate, este necesar ca acestea să nu fie izolate de faptele și evenimentele date, ci integrate organic, pentru a-i face pe elevi să înțeleagă că diferitele evenimente din istoria neamului nu s-au desfășurat haotic, izolat. Pentru epoca străveche și veche a istoriei patriei, care se studiază în clasa a VIII-a, la lecțiile „Epoca pietrei pe teritoriul patriei”, „Epoca metalelor”, cercetările arheologice făcute la Răstolțul Mare, Buciumi, Borla, Ratin, Zalău, Hida, Dragu, Derșida, Meseșenii de Sus, Zăuan, Arad, Românași, Bozna Moietc. oferă date numeroase, cu profund efect educativ. Statul dac centralizat al lui Burebista a cuprins în hotarele sale și teritoriul actual al Sălajului. După înfringerea lui Decebal, legiunile romane străjuiau, înspre apus, imperiul întins al lui Traian, din înălțimea Meseșului, unde Moigradul de astăzi dovedește, prin vestigiile pe care le păstrează, stăpînirea Romei și în această zonă geografică. Lecțiile privind perioada romană, continuitatea populației și organizării sociale pe aceste meleaguri sînt întregite prin exemplele ce ni le oferă urmele turnurilor de apărare ce pornesc de la Grădiștea Tihăului, urmînd culmea Meseșului, pînă la Bologa, iar in spatele acestora fiind castrele romane de la Tihău, Moigrad, Românași, Buciumi. Desigur că pentru școlile din Tihău, Jac, Românași, Ciumărna, Agrij, Buciumi valorificarea acestor urme se face direct, prin desfășurarea lecțiilor la fața locului. Apreciem că efectul educativ și instructiv asupra elevilor, în acest caz, este foarte maretă. Epoca feudală este marcaîn Sălaj, printr-o serie întreagă de momente istorice semnificative care, integrate în lecții, sporesc cuantumul informațional, științific și educativ al acestora. Atunci cînd se abordează problematica vastă a formării statelor feudale românești, îndeosebi, voievodatul Transilvaniei, scoatem din nou în relief lupta dîrză a românilor conduși de Menumorut și Gelu împotriva năvălitorilor dornici să ne ocupe țara. Firește, există și alte momente semnificative în istoria Sălajului. Oamenii acestor locuri s-au implicat în toate marile evenimente care au marcat istoria noastră națională, dintre care ne rezumăm a aminti doar răscoalele țăranilor din anii 1344 și 1376, participarea, In masă, la răscoala de la Bobilna, din 1437, la ultima mare victorie pe care Viteazul Voievod și Domn Mihai a repurtat-o la Guruslău, în 3 august 1601, împotriva celor care au dărîmat prima unire a românilor, la răscoala lui Horia din 1784—85, la revoluția de la 1848 (unde distingem activitatea iluștrilor ideologi și patrioți înflăcărați Simion Bărnuțiu și Alesandru Papiu Ilarian), la mișcarea memorandistă din 1892, la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la bătăliile de clasă din perioada interbelică și la războiul antihitlerist. r. Epoca nouă, socialistă, areprofesorilor de istorie o gamă largă de evenimente care, integrate în lecțiile de istorie, oferă acestora un conținut educativ deosebit. Așa cum lecțiile de istorie antică se pot desfășura de exemplu, la castrele romane, lecțiile privind industrializarea socialistă sau dezvoltarea socialistă a agriculturii se pot desfășura pe platforme industriale sau în Vtățile agricole. Așadar, prin modalități diferite (excursii la locurile și monumentele istorice din Sălaj, folosirea unor documente arhivistice despre evenimentele istorice din Sălaj, întîlniri cu participanți la diferite evenimente istorice, realizarea unor albume etc.), elementele de istorie locală, integrate organic in lecțiile de istorie, aduc o contribuție substanțială atît la îmbogățirea conținutului științific, cit și la educația elevilor în spiritul dragostei și devotamentului față de patrie și partid. Prof. Dumitru BIRJAC, inspector școlar Valorificarea în lecții a elementelor de istorie locală