Năzuința, ianuarie-martie 1982 (Anul 15, nr. 1230-1242)

1982-01-30 / nr. 1234

CULTURALE . OMAGIU CONDUCĂTORULUI IUBIT Aniversarea zilei de naștere a tovarășului Nicolae Ceaușescu a pri­lejuit desfășurarea și in județul nostru a nenumărate manifestări politico-educative in cadrul cărora a fost evocată viața și activitatea e­­minentei personalități a celui mai iubit fiu al poporului nostru. Din suita manifestărilor organizate in ziua de 26 ianuarie 1982 am consem­nat cîte­va: • SIMPOZIOANE pe tema: „Via­ța și activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu“ (Casa de cultură a sin­­dicatelor din Zalău, Clubul „Victo­ria” din Zalău, Casa orășenească de cultură din Jibou, căminele cultu­rale din Ileanda, Nușfalău). Simpo­zioanele au fost urmate de progra­me artistice cu un bogat conținut patriotic, educativ. • EXPUNERI pe tema: „Din via­ța și activitatea tovarășulu Nicolae Ceaușescu s casele orășenești de cul­tură din Șimleu Silvaniei, Cehu Sil­van­iei, Casa municipală de cultură din Zalău, toate căminele culturale din județ). Urmate de bogate pro­grame cultural-artistice. • EXPOZIȚII DE CARTE, cu te­mele: „Din opera tovarășului Nicolae Ceaușescu„Viața și acti­vitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu“, „Din gîndirea social-po­­litică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“. • Expoziția de pictură, sculptură și grafică (Muzeul județean de is­torie și artă) cuprinzînd­ lucrări care elogiază realizările poporului nos­tru sub conducerea partidului, a se­cretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. • Recitaluri de poezie patrioti­că (Clubul tineretului din Zalău). • Filme documentare: La cinema­tografele din Poiana Blenchii și Zimbor au fost prezentate filmele documentare: „O viață Închinată fe­ricirii poporului“, iar la Cinemato­graful din Tihău, documentarele: „România — o lume fără arme“ și „România și noua ordine economică internațională". Manifestări asemănătoare la care a fost omagiată viața și activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu au a­­vut loc în unitățile economice, insti­tuțiile de cultură, în toate liceele, școlile generale, căminele și grădi­nițele din județ. Ele s-au constituit într-un minunat prilej de afirmare a profundului nostru atașament fa­ță de politica înțeleaptă a partidu­lui nostru, a secretarului său general. ■ LAUDA UNIRII Împlinirea a 123 de ani de la U­­nirea Moldovei cu Țara Românească a prilejuit desfășurarea, în toate lo­calitățile județului nostru, a unor ample manifestări politico-educati­­ve și cultural-artistice. • In Cehu Silvaniei, Sărmășag, Sălăjeni și Bocșa au avut loc, cu a­­cest prilej, simpozioane organizate de către Cabinetul Județean pentru activitatea ideologică și politico­­educativă și consiliile locale de e­­ducație politică și cultură socialis­tă. In intervențiile prezentate s-au relevat pe larg condițiile social-is­­torice și politice în care S-a înfăp­tuit Unirea de la 24 Ianuarie 18H9, scoțindu-se în evidență, de aseme­nea, lupta poporului român pentru cucerirea independenței de stat, a înfăptuirii Unirii celei Mari, de la 1 Decembrie 1918, precum și marile succese dobândite de națiunea noas­tră în făurirea socialismului.­ ­ DEZBATERE In data de 19 ianuarie a.c., la în­treprinderea de tricotaje din Cehu Silvaniei, a avut loc o interesantă dezbatere la care au participat membrii comitetului de partid, ai birourilor organizațiilor de bază, membrii consiliului oamenilor mun­cii, membrii comitetului sindical și ai consiliului de control munci­toresc al activității economice și so­ciale, cadre din compartimentele funcționale și de conducere a proce­sului de producție. Dezbaterea a avut ca temă: „Căi și modalități folosite de organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, de consiliul oamenilor muncii pentru aplicarea în viață a principiilor au­­togestiunii economico-financiare și fintoroni durerii muncitorești“. CULTURĂ — ÎNVĂȚĂMÎNT Dacă, intîmplător, a trecut mai mul­tă vreme de la o întilnire a dumnea­voastră cu eroii lui Caragiale, nu aveți impresia că ceva nu e în regulă? Și, dacă nu-i puteți reîntîlni pe scenă, la televiziune sau asculta la radio, parcă simțiți nevoia să vă faceți ordine în lectură. Motivul e același care ne face să revenim mereu la versurile lui Emi­­nescu, la poveștile lui Creangă: nevoia de întilnire cu marii clasici. Adică el, Caragiale, la fel ca ceilalți mari clasici, trebuie să fie mereu în apropierea noastră. Pentru că eroii săi ne sunt din cale-afară de familiari, de simpatici, surprinzător de interesanți de fiecare dată. Alcătuiți din gesturi, atitudini, reacții, automatisme verbale etc., eroii lui Caragiale îi găsim de fiecare dată în acțiune orală, în dialog chiar și în momente sau schițe, in nuvelistică. Imaginînd stări de maximă încordare, acest „creator de hipertrofică sensibili­tate" Își codifică epoca, lumea, într-o construcție comică de o unicitate ab­solută. Geniul său filologic, de care pomenește Călinescu, a făcut posibilă realizarea unui comic „rămas în sfera indemonstrabilului“. Aproape că n-ai ANIVERSARI------------------------------­I.L. Caragiale (1852—1982) cum să-l explici altfel decît în termeni caragialeeni. E unic și imposibil de co­piat. Nimeni din literatura noastră n-a reprezentat, cu o artă mai precisă și mai savantă, tipul în individ. Aici este marele lui meșteșug. Și asta nu doar in atît de cunoscutele sale comedii, ci și in momente, schițe sau nuvelistica in care se dovedește un narator de mare clasă. Se chiar afirmă că I.L. Caragiale nu e numai un creator de stil drama­tic, ci și de stil narativ. Așa că, atunci cînd îl omagiem, nu ne gândim doar la­ fermecătoarea galerie de eroi comici din „O scrisoare pierdută“, „O noapte furtunoasă”, „Conu Leonida față cu reacțiunea“, „D-ale carnavalului’’ ci și la cei din „O făclie de paști’’, din „La hanul lui Mînjoală", la cei din drama „Năpasta“ etc. Pe toți acești eroi și vrem prezenți mereu. Simțim nevoia să ne întilnim mereu cu ei. Pentru că așa i-a fost dat lui, irezistibilului Ca­ragiale, să nu-l slăbim din ochi nici o clipă. Și cînd te gîndești la replica lui: „In țara asta, dac-ai scris o piesă de teatru, nu poți să bei nici o bere li­niștit“, îți vine chiar să crezi că era total indiferent cu privire la succes. Dar, uite, nu l-a ocolit. Pentru simplul fi elementarul motiv că I.L. Car '"V. rămâne un creator de geniu al idi—a­turii noastre naționale. Prof. Eugen TEGLAȘ Activitatea cultural-educativă la nivelul cerințelor actuale Pentru asigurarea continui­tății manifestărilor cultural­­educative și pregătirea for­mațiilor artistice de amatori din întreprinderi și instituții, spre a participa în ediția a IV-a a Festivalului național „Cîntarea României”, sindica­tele din județul nostru folo­sesc forme și modalități di­verse. Astfel, sub genericul „La navetiști acasă” forma­țiile artistice de la între­prinderea de țevi, I.A.I.F.O., I.C.E.E., I.J.C.M. și altele au prezentat, în localități din județ, programe artistice ca­re s-au bucurat de succes și au constituit un prilej de e­­vidențiere a oamenilor mun­cii care obțin rezultate bune în procesul muncii, prilej de întilnire a unor cadre de conducere cu familii ale per­sonalului muncitor navetist din localitățile respective — constituind evenimente de cunoaștere reciprocă și edu­cație patriotică. In același context se în­scriu și manifestările politi­ce, cultural-educative orga­nizate în cadrul „Zilei între­prinderii”. Spre exemplu, la 22 ianuarie 1982, la Casa de cultură a sindicatelor a avut loc o reușită activitate cul­tural-educativă susținută în fața oamenilor muncii de la I.C.E.E. Zalău, prilej de tre­cere în revistă a formațiilor artistice și a interpreților in­dividuali înscriși în a IV-a ediție a Festivalului națio­nal „Cîntarea României”. Bo­gatul program artistic pre­zentat, după cuvîntul de des­chidere al tovarășului direc­tor, ing. Nicolae Maier, a cu­prins piesa de teatru Broscuța de sub codru” „La de Mircea Dulfu, economist la a­­ceastă întreprindere, cîntece populare sălăjene­ interpre­tate de grupul folcloric con­dus de muncitorul Ioan Tör­je, programul brigăzii artis­tice (instructor, Mihai Inceu), recital folk cu Patriciu Man, formația de muzică ușoară, recitatori, soliști vocali și in­strumentiști. în încheierea spectacolului, artiștii amatori, împreună cu publicul spec­tator, au omagiat istoricul e­­veniment al Unirii Principa­telor Române, interpretînd muzical și coregrafic Hora Unirii. Astfel de manifestări și al­tele de acest gen au menirea de a asigura continuitatea activității artistice de ama­tori din întreprinderi și in­stituții, de a îmbunătăți con­ținutul repertoriului formații­lor artistice, de a ridica ni­velul de interpretare la ce­rințele actuale, de reprezen­tare a potențialului mișcării artistice de masă și de crea­ție în actuala ediție a Festi­valului național „Cîntarea României”. Gheorghe DUMITRA­Ș, membru în biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor Sălaj Elena ȘTEFAN, directorul Casei de cultură a sindicatelor Zalău Năzuin­a — 2 30 ianuarie 1082 Larg cadru de organizare a unei bogate munci politico-educative urmate din pag. I triotică și științifică a cetă­țenilor, organizarea timpului liber, ridicarea nivelului lor de cultură. O prețioasă con­tribuție în acest sens își vor aduce acțiunile cu participa­rea unor personalități marcan­te ale vieții noastre cultural­­științifice. — Privind ordonarea ac­țiunilor? — Sînt grupate pe patru mari domenii: educația politi­că a maselor, educația științi­fică, educația patriotică și mo­­ral-cetățeneascâ, activități ar­tistice de masă. — Se împlinesc 60 de ani de la crearea U.T.C., 20 de ani de la încheierea coopera­tivizării agriculturii în țara noastră și 75 de ani de la Răs­coala din 1907. Bănuiesc că aceste evenimente vor fi mar­cate în cadrul manifestărilor ce au loc in acest interval... — Este și firesc ca aceste e­­venimente să fie marcate. In toate comunele județului va avea loc concursul „Cine știe răspunde“ pe tema: „Să cu­noaștem istoria U.T.C.”, iar în cadrul bibliotecilor se vor or­ganiza seri literare pe tema „Tineretul oglindit în literatu­ra contemporană“. In zilele de 14, 21, 28 februarie, în toate comunele județului vor fi pre­zentate expuneri pe tema: „încheierea cooperativizării a­­griculturii în România, eveni­ment de maximă importanță politică și economico-socială“, urmate de programe artistice adecvate. La fel, în toate bi­bliotecile orășenești și comu­nale vor avea loc seri literare cu tema: „Răscoala din 1907 oglindită in literatură“. Pe te­ma: „20 de ani de la încheie­rea cooperativizării agricultu­rii“ sînt organizate și con­cursuri de creație în domeniul literaturii, artelor plastice, a­­cestea finalizîndu-se în luna aprilie. — In domeniul activ­ității ar­tistice de masă? — Majoritatea activităților politico-educative, în mod deo­sebit cele de la sate, vor fi urmate și de manifestări ar­tistice în cadrul cărora vor evolua formațiile artistice în­scrise în actuala ediție a Fes­tivalului național „Cîntarea României“. Conținutul lor va fi axat pe marcarea marilor evenimente din istoria parti­dului și patriei. De reținut, de asemenea, expozițiile de ar­tă populară, artă plastică și fotografii pe aceste teme. Vor avea loc, de asemenea,­­o­­­certe de muzică cultă, orga­nizate cu sprijinul unor cola­boratori din afara județului, cu concursul forțelor pe care le avem la Școala populară de artă. Școala de muzică. Programul mai cuprinde un număr sporit de deplasări în județ a formațiilor artistice existente în Zalău, schimburi de formații între sate și com­mune, astfel nncit „Luna cul­turii sălăjene“ să marcheze și în acest domeniu o amplifi­care a manifestărilor cultu­ral-educative. ORA ȘCOLII în școlile din județul nos­tru se acordă o atenție deo­sebită integrării organice, în lecțiile de istorie universală și, mai cu seamă, la lecțiile de istorie a patriei, a elemen­telor de istorie locală, care dau o nuanță în plus aces­tora, sporesc in mod vizibil atenția și receptivitatea ele­vilor, le creează stări afec­tive deosebite, le amplifică sentimentul patriotic. Pentru ca folosirea lor să aibă efectele educative scon­tate, este necesar ca acestea să nu fie izolate de faptele și evenimentele date, ci in­tegrate organic, pentru a-i fa­ce pe elevi să înțeleagă că diferitele evenimente din is­toria neamului nu s-au des­fășurat haotic, izolat. Pentru epoca străveche și veche a istoriei patriei, care se studiază în clasa a VIII-a, la lecțiile „Epoca pietrei pe teritoriul patriei”, „Epoca metalelor”, cercetările arheo­logice făcute la Răstolțul Ma­re, Buciumi, Borla, Ratin, Za­lău, Hida, Dragu, Derșida, Me­­seșenii de Sus, Zăuan, Arad, Românași, Bozna Moi­­etc. oferă date numeroase, cu profund efect educativ. Statul dac centralizat al lui Burebista a cuprins în hotarele sale și teritoriul ac­tual al Sălajului. După în­­fringerea lui Decebal, legiu­nile romane străjuiau, înspre apus, imperiul întins al lui Traian, din înălțimea Mese­­șului, unde Moigradul de as­tăzi dovedește, prin vestigiile pe care le păstrează, stăpî­­nirea Romei și în această zo­nă geografică. Lecțiile pri­vind perioada romană, con­tinuitatea populației și orga­nizării sociale pe aceste me­leaguri sînt întregite prin e­­xemplele ce ni le oferă ur­mele turnurilor de apărare ce pornesc de la­­ Grădiștea Ti­­hăului, urmînd culmea Mese­­șului, pînă la Bologa, iar in spatele acestora fiind castre­­le romane de la Tihău, Moi­­grad, Românași, Buciumi. De­sigur că pentru școlile din Tihău, Jac, Românași, Ciu­­mărna, Agrij, Buciumi valo­rificarea acestor urme se fa­ce direct, prin desfășurarea lecțiilor la fața locului. Apre­ciem că efectul educativ și instructiv asupra elevilor, în acest caz, este foarte mare­­tă. Epoca feudală este marca­în Sălaj, printr-o serie întreagă de momente istorice semnificative care, integrate în lecții, sporesc cuantumul informațional, științific și e­­ducativ al acestora. Atunci cînd se abordează proble­matica vastă a formării sta­telor feudale românești, în­deosebi, voievodatul Transil­vaniei, scoatem din nou în relief lupta dîrză a româ­nilor conduși de Menumorut și Gelu împotriva năvălito­rilor dornici să ne ocupe țara. Firește, există și alte mo­mente semnificative în isto­ria Sălajului. Oamenii aces­tor locuri s-au implicat în toate marile evenimente care au marcat istoria noastră na­țională, dintre care ne rezu­măm a aminti doar răscoa­lele țăranilor din anii 1344 și 1376, participarea, In masă, la răscoala de la Bobilna, din 1437, la ultima mare victo­rie pe care Viteazul Voievod și Domn Mihai a repurtat-o la Guruslău, în 3 august 1601, împotriva celor care au dărî­­mat prima unire a români­lor, la răscoala lui Horia din 1784—85, la revoluția de la 1848 (unde distingem activita­tea iluștrilor ideologi și pa­trioți înflăcărați Simion Băr­­nuțiu și Alesandru Papiu Ilarian), la mișcarea memo­­randistă din 1892, la înfăp­tuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la bătăliile de clasă din perioada inter­belică și la războiul anti­hitlerist. r. Epoca nouă, socialistă, are­profesorilor de istorie o gamă largă de evenimente care, integrate în lecțiile de istorie, oferă acestora un con­ținut educativ deosebit. Așa cum lecțiile de istorie anti­că se pot desfășura de e­­xemplu, la castrele romane, lecțiile privind industrializa­rea socialistă sau dezvolta­rea socialistă a agriculturii se pot desfășura pe platfor­me industriale sau în V­­tățile agricole. Așadar, prin modalități di­ferite (excursii la locurile și monumentele istorice din Să­laj, folosirea unor documen­te arhivistice despre eveni­mentele istorice din Sălaj, în­­tîlniri cu participanți la di­ferite evenimente istorice, realizarea unor albume etc.), elementele de istorie locală, integrate organic in lecțiile de istorie, aduc o contribuție substanțială atît la îmbogă­țirea conținutului științific, cit și la educația elevilor în spiritul dragostei și devota­mentului față de patrie și partid. Prof. Dumitru BIRJAC, inspector școlar Valorificarea în lecții a elementelor de istorie locală

Next