Neamul Românesc, aprilie 1910 (Anul 5, nr. 42-52)

1910-04-16 / nr. 48

757 NEAMUL ROMÂNESC legii au același interes să fie în curent cu activitatea științifică de la această Universitate, in care domnește metoda germană, mai apropiată de noi. La rîndul nostru, unele cercetări ale noastre, unele probleme care se agită in țara noastră, dar care se înfățișează și în alte țări, pre­­zintă un interes științific și practic deosebit, așa că în această privință și activitatea noastră, cu condiția de-a fi mai de-aproape cunoscuta, poate fi de folos cercetării științifice de aici. «Interesul politic, despre care am mai vorbit, în sfirșit, nu impune iarăși să cultivăm cu stăruință relațiile noastre. Politica ambelor Mo­­narhii, a Austro-Ungariei și a României, de mulți ani are aceiași direc­tivă. Aceasta dovedește că direcția aceasta e de­o­potrivă de utilă po­poarelor din ambele țări. Utilitatea aceasta, în­de­obște recunoscută, își găsește consfințirea în strînsele legături de veche prietenie care unesc cele două auguste Case domnitoare, Casa împărătească a Austriei și Casa regală a României. Pe lîngă politica oficială și de relații prietenești între Suverani, mai joacă un rol însemnat, în Statele cu constituții demo­cratice mai cu deosebire, și sentimentul poporului, stăpânit în­totdeauna de marile lui interese de existență, și în întâiul rând de interesele culturale. Și aici intervin, în mod firesc, Universitățile, chemate să facă educația viitorilor conducători al destinelor politice ale popoa­relor, ca să înțeleagă aceste interese. Stringînd relațiile noastre între Universitatea împărătească din Cernăuți și Universitatea regală din Iași, profesori și studenți împreună, vom putea tocmai să creăm acea mentalitate favorabilă unei direcții tot mai unitare a politicei ambelor Monarhii, spre folosul lor comun. «Cu aceste sentimente sincere, venind in mijlocul d-voastre, domnule Rector, onorat Colegiu universitar și d-lor studenți, sfirșesc cuvintarea zicînd din toată inima: să trăiască Universitatea împărătească din Cernăuți . După amiazi s-a continuat visitarea orașului. între alte visite e de remarcat și cea a colecției de industrie națională românească a pro­fesorului universitar Ehrlich. Cu o deosebită plăcere publicăm aici discursul de binevenire, pe care l-a rostit cu această ocasie de pro­fesor Ehrlich în limba românească : «Domnilor! Salut foarte afectuos pe studenții romîni, cari au venit la noi spre a lua cunoștință de țara noastră, îi salut în deplină con­vingere că fiecare lărgire a vederilor reciproce va contribui la creșterea simțirilor frățești între ambele popoare vecine și între ambele State. «Nimic nu e mai potrivit să depărteze toate nenorocitele prejudiu­i, care sunt izvoarele desastrelor celor mai strașnice, și nimic nu e mai potrivit să producă o înțelegere pentru însușirile altora, care e basa adevăratei prietenii întemeiată pe stima reciprocă, nimic, zic, nu e mai potrivit, decit o privire peste hotar. «Și eu am pășit pe această cale silindu-mă să învăț limba voastră frumoasă și armonioasa. Nu am atins însă un mare succes, dar îl da­­toresc unele ceasuri înnalte și sublime pe care le-am petrecut în so­cietatea marilor spirite ale r­omînilor, cu scrierile lui Creangă, Emi­­nescu, Caragiale, Vlahuță și cu operele istorice ale lui Iorga in mină.

Next