Neamul Românesc, martie 1925 (Anul 20, nr. 49-74)

1925-03-31 / nr. 74

Abonamente Autorität­­e [UNK] Ins­ti­­tuții 650 lei Membrii corpului didactic și ai Cle­rului 450 lei In străinătate 1.400 lei rimăria Orașului București PUBUCAȚIUNE Este In­deobște cunoscută situați­unea precară tn care au fost aduse trotuarele de pe aproape toate stră­zile Capitalei, pe deo parte din cauza nepăsărei cu care unii conducători de veh­icule se urcă pe ele cu că­ruțele supra-incărcate, iar pe de alta $i­­n multe părți, prin tăiatul și crăpatul lemnelor, prin descărcatul de baloturi, lăzi, materiale și di­­verse alte mărfuri grele, cum și prin toleranța publicului de a lăsa să se fure dalele de bazalt și lespezile de piatră. Cu mijloacele limitate de care Comuna dispune față de atâtea nevoi edilitare, toate reclamate de urgență, problema reparațiunei și aduce­­rei în bună stare de circulațiune trotuarelor, deși figurează în pro­gramul campaniei viitoare de lucru, totuși nu va putea fi atât de larg rezolvată, după cum necesitățile o reclamă. Anul trecut, mulți proprietari și locatari ai orașului cunoscând si­tuația financiară a Comunei și îndemnați de spiritul gospodăresc de a avea în dreptul locuințelor lor trotuare in bună stare, au vărsat Co­munei jumătate din costul refacerei trotuarelor, iar primăria ajutată și de aceste contribuțiuni benevole ale cetățenilor, a executat de îndată re­facerile necesare. Față de această manifestată bunăvoință, Primăria Capitalei, în do­rința de a nu aplica sistemul arătat mai sus numai în favoarea uno­­ra, aduce la cunoștința publică următoarele: Toți cetățenii (proprietari sau locatari) care doresc să li se repere sau să li se execute din nou trotuarul in dreptul locuinței lor, și ar de­pune o jumătate din costul lucrărilor socotite cu preț de regie la: Repara. Lucrare din nou m. p. trotuar de asfalt lei 230 350 m. p. trotuar de bazalt lei 197 m. p. trotuar lespezi lei 55 385 m. p. trotuar* bolovani lei 45 80 vor binevoi a cunoaște că Primăria se obligă a executa lucrările adce­­sare in ordinea înscrierei, atunci când pe aceiaș stradă s'au cerut re­­parațiuni și vărsat cotele respective pentru o lungime continuă de ce puțin 100 m. trotuar. Asemenea cereri cu sumele de bani se vor primi de primărie chiar cu Începere de la 1 Martie a. a, iar la Începerea lucrărilor cetățenii res­pectivi sunt rugați a supraveghea de aproape modul de execuție, sem­­nalându-se cazurile in care lucrările nu se efectuează conform regula­tor technics. Președ. Comis. Interimare^ (sa) Dr. L COSTINESU MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizări conform art. 22 din legea pn­­re la dobândirea și pierde­­naționalității române, se pun următoarea cerere de natu­­rare, spre știința acelora ar voi să facă vre-o întâni­­re, potrivit dispozitiunilor 23 din zisa lege:; domnule Președintel­esemnatul Bogoie Tofilovici i­iliat în București strada scul Vodă No. 9, respectuos oe a-mi aproba naturalizarea aza actelor ce depun (3 anexe). Cu distinsă su­mă: __. (ss) Bogoie Tofilovici Cetit­­ali Bilist“ ROMBOMERIA $1 PATISERIA SELECT SOCIETATE ANONIMA ROMANA No. 4« — Calea Victoriei — No. 48 Anunți distinsa elentelă « la neîntrecutele sale produse menține prețuri» dinainte și anume: ISO k! kgr. Bomboane sortate 150 lei kgr. Bomboane ciocolată 130 lei kgr. Fursecuri 150 lei kgr. Torturi dife­rite 160 lei kgr. Fructe glasate 80 lei kgr. Cozonaci, cor­nuți cu nuci. Se execută orice comenzi de TORTURI, ÎNGHEȚATE, BUFETE COMPLECTE pentru diferite festivități Mare depozit de ȘAMPANII, VINURI și LIQUEURURI străine și indigene In sa­­nci­na-rii se servește dela orele 7 dimineața, Ioanele ffOlLur I până la orele 1 noaptea, SOCOLADE, CAFEA CU LAPTE, CE­AIURI, ÎNGHEȚATE, etc. TELEFON 64­31 NO. 43 calea VICTORIEI No. 48 îideal­ f CELE MAI RENUMITE MAȘINI FABRICA KAUKAS BUC. VĂCĂREȘTI, T42 SELECT S. A. R. Cronica culturală Generația de azi și de mâine Conferința d-lui I. Sân-Giorgiu la căminul stu­dențesc „M. Eminescu"1 Marți seara a avut loc la căminul studențesc „M. Eminescu" a doua șezătoare din seria anunțată și orga­nizată de această instituție, creată din dragostea sinceră și desintere­­sată pentru studenți a d-lui I. Stă­­nescu. In deosebire de căminurile deghizării filantropice acesta îmi pare a fi singurul care pare a deveni un model, datorită atât fondatorului său, cât și sprijinului neprețuit la care a făcut apel d. Sănescu și pe care profesorii cei mai distinși ai Universităț din București ,I dau or­ganizării acestei instituții care nu poate rămânea ca celelalte un fel de azil, ci o adevărată cetățuie de via­ță academică, morală și intelectuală. Au luat parte la această manifes­tație culturală studențească d-nnl . Mehedinți și Ți­țeica, profesori uni­versitari, M. Berceanu, ajutor de primar, d. și d-na I. Stănescu, fon­datorul căminului, d-nii Stătescu, Cartojan, Șerban Popa, d-na Gavri­­lescu, Cernescu, grupuri de stu­dente de la căminurile Spiru Haret, Sf. Ștefan, și numeroși studenți. D. I. SÂN-GIORGIU, conferențiar universitar, a ținut o atrăgătoare și interesantă conferință cu subiectul: „Generația de azi și de mâine”. D-sa a stăruit în deosebi asupra necesi­tății de a se crea o legătură mai strânsă și mai intimă intre profesori și studenți. Profesorul este chemat să desăvâr­șească educația tineretului, nu nu­mai din punct de vedere științific, dar și social, contribuind cu sfatu­rile sale la formarea și desăvârșirea caracterului. A fost Învinovățită stu­­da „Zefirului ” , denu­mea de agitațiuni cu caracter politic; s-a spus că studențimea nu trebue să se ocupe decât de carte ! Dar pretutindeni în străinătate, sunt asociații de studenți, cari încă de pe băncile universității se pregă­tesc pentru viața socială In străinătate, studenții români sunt pretutindeni foarte bine citați ca muncă și inteligență. Noi trebue să opunem o solidaritate românească conștientă de drepturile și de dato­riile ei în Stat, ori­cărei alte solida­rități străine. Ea este chemată să fie trăsura de unire între diferitele clase socia­le, să alcătuiască viitoarea clasă cultă și să desăvârșească educația politică și culturală a maselor. Ca un exemplu de felul cum tre­buie să se organizeze și manifeste viața ș t­udințească dela noi, <3. I. Sân-Giorgiu citează și recomandă „Program­ul studențesc pentru orga­nizarea vieții universitare“, lucrat de Seminarul de Sociologie, Etică și Politică de pe lângă Universitatea din București, încă din 1923, sub­ conducerea d-lui prof. D. Gusti. O călduroasă manifestație de sim­patie s’a făcut de studențimea asis­tentă d-lui Sân-Giorgiu. A urmat apoi un program artis­tic. Corul studenților electroteh­nici a executat, acompaniat de orchestră corul din „Emani”, iar orchestra singură a executat „Ebreea" de Dalevy. D-ra­mily Brătianu a recitat bala­Olimpia Teodoru, profesoară la școala normală de fete din Cernăuți despre „Rolul social al femeii ro­mânce“. Duminică 5 Aprilie a. c. d-a fost senator G. Grigorovici, despre „A­­nimalele unicelulare și raportul lor cu oamenii“ (cu proiecțiuni lumi­noase); Duminică 12 Aprilie a. c. (Dumi­nica Floriilor), d-1 avocat dr. Am­bros Comoroșan: „Despre situațiu­­nea noastră economică și chestiunea alcoolului“. Călătorii în Italia Oficiul de voiaj și turism „Enit“ prin reprezentanta Soc. Gattomo din București, str. Eugen Carada­­, ne comunică că e în măsură a acorda reduceri de 50 și 75 la sută din tari­ful căilor ferate, cu prilejul călăto­riilor în Italia, pentru vizitarea ora­șelor ce sărbătoresc „anul Sfânt 1925“. Intr’adevăr la fiecare 25 ani, Vati­canul serbează în Italia anul sfânt cu deosebită solemnitate. Și în anul acesta Italia dorește cât mai mulți vizitatori străini ai mo­numentelor sale, in care scop înles­nește călătoria prin mari reduceri pe căile ferate, Coresp. MINISTERUL INDUSTRIEI și COMERȚULUI Direcțiunea Generalii a Valorificării Bunurilor Statului și Energiei Miln lliiii Mlii tea hi si (i PROSPECT In conformitate cu art. 13 dei legea privitoare la comercial­zarea și controlul întreprinderi­lor economice ale Statului din 7 Iunie 1924 și cu jurnalul consiliului de miniștri No. 763 încheiat în ședința de la 17 Martie 1925, pe baza raportului ministerului industriei și comerțului No. 19­030 din 17 Martie 1925 și cu avizul consiliului superior de control și îndrumare No. 6 din 7 Martie 1925 și cu referire la statutul publicat în acest Monitor Oficial care face parte integrantă din a­­cest prospect, se înființează, cu sediul în București, o­ societate anonimă sub denumirea de: U­­zinele metalurgice din Copșa Mică și Cuib­". Obeictul societății este a) înființarea unor uzine marl și producă obiecte de flex pentru com­erț, piese foxjate, piese de mașini, pleu și m­uniți­uni de artilerie, ma­șini-unelte, motoare, etc. b) înființarea unei fabrici pentr­u producerea de arme, puști de vâ­nătoare, pistoale, revolvere și orice alte articole în legătură cu această industrie. Capitalul inițial al societății este de lei 300.000.000, din care la constituire se va proceda la o primă emisiune de lei 90.000.000, reprezentată prin 180.000 acțiuni nominative de 500 lei valoare nominală, emisiune care se va realiza prin subscripție publică, complect acoperită. Valoarea acți­unilor va fi vărsată in Întregime In momentul subscript­­unii Restul capitalului social inițial va putea fi afectat plății aporturilor ce se vor aduce. Spre a complecta instalațiunile Întreprinderii, capitalul social va putea fi mărit prin hotărîrea consiliului de administrație prin aporturi în nu­merar sau in natură până la suma de 1.200.000.000 lei. Aporturile învederate sunt următoarele î­n. — Aporturile aduse de Stat și anume : a) Folosința terenului pentru uzinele metalurgice; b) Folosința terenului pentru fabrică; c) Folosința uzinelor hidro-electrice și a construcțiilor de la Cuji­. d) Motoarele și mașinele pe care Statul le are disponibile; B. *­* Aportul uzinelor Reșița va fi : a) Mașinele și instalațiunile militare a ziselor uzine ; b) Eventual o parte din piesele metalice pentru construcția clădirilor­­ .C."— Societatea Vickers L­td va aduce ca aport: a) Mașinele sale speciale constituind complementul celor ce Statul și Reșița aduce ca aport, spre complectarea instalației conform cu programul special dat de guvern. Subscripția publică pentru prima emisiune de 90.000.000 lei va fi contro­lată de o comisiune compusă de primul președinte al înaltei Curți de Casa­ție și Justiție sau un delegat al său, dintre consilierii Curții, din președin­tele consiliului superior de control și îndrumare sau un delegat al său, din­tre membrii consiliului și din guvernatorul Băncii Naționale sau un director delegat de el. Această comisiune va face și repartizarea definitivă a acțiu­nilor.­­ Subscripțiunea este deschisă de la 26 MARTIE 1923 până la 30 MARTIE 1923 inclusiv, și se va putea efectua la ghișeuxile Băncii Naționale a României și ale Creditului Industrial din Bucu­ 8. Conferințele Ligii Culturale din Cernăuți Rar s’a pomenit vreo întreprin­dere românească în Bucovina care să urmărească realizarea unui pro­gram bine stabilit, cu atâta stăruin­ță, ca „Liga Culturală“­­ din Cer­năuți. Duminică de Duminică se a­­ranjează câte o șezătoare culturală, în care figurează totdeauna câte o conferință ce tratează despre cele mai interesante chestiuni. După conferința d-lui Leca Morariu des­pre „Ion Creangă“, a urmat la 8 Martie conferința d-lui prof. păr. S. Reli despre „suferințele bisericii noastre ortodoxe pe timpul lui Iosif al II-lea“, (după acte și documente). Concursul artistic Ia dat c­orul al­cătuit din elevii liceului „Aron Pumnul“, ai liceului de stat No. IV și elevele liceului particular de fete, cor care era compus din aproape 300 de cântăreți conduși de bagheta con­silierului Sadagurschi, un apreciat diriginte de cor. Sala de gimnastică a liceului „A­­ron Pumnul“ fiind arhiplină, șeză­toarea a avut un succes splendid. Conferențiarul a desvoltat subiectul în mod sistematic și clar . La 24 Martie 1781, se desființa, printr-un patent împărătesc, orice influență a Mitropolitului de la Iași asupra bisericii române ortodoxe din Bu­covina, supunându-se aceasta supre­mației Mitropoliei sârbești de la Carlovitz. Se desființară schiturile și mănăstirile din Bucovina, iar pro­testul egumenilor nefiind auzit (Martie 1784), ei, într’un alt memo­riu, cer îngăduința de a părăsi Bu­covina, trecând în Moldova. Astfel emigrară în toamna anului 1784 și în primăvara anului 1785 „aproape toți călugării mănăstirilor noastre românești“ lăsându-le pe acestea pustii, împreună cu ei mai trecură și boeri și țărani, în număr de 6937 de suflete In strânsă legătură cu mănăstirile din Bucovina mai sta și „Schitul mare’ de la Mantova de lângă Sta­­nislau, ultima citadelă a ortodoxis­mului în Galiția catolică. Ridicat la 1629 de Maria Movilă, fiica lui Iere­­mie Vodă Movilă, care era căsăto­rită în Polonia cu Ștefan Potocki, domnitorii următori ai Moldovei, ca Vasile Lupu, Gh. Ghica II, Istrati Vodă Dabija, s’au îngrijit de acest schit, daruindu-i averi și moșii. In Iulie 1875 fu însă desființat de Iosif al II-lea, iar călugării pribegesc o vreme prin Bucovina, trecând apoi la 21 iunie 1786 în Moldova, iar de aici în Rusia. Conferința fu ascultată cu interes și răsplătită cu vii aplauze. Șeză­toarea s’a sfârșit cu un trio de Haydn, executat la pian, vioară și violoncello de elevi ai liceului „A­­ron Pumnul“. ... Potrivit statutelor sale, „Liga Cul­turală“, serbează și amintirea mari­lor bărbați ai Românilor. Intențio­nând să strângă un fond pentru ri­dicarea unui monument lui M. Emi­nescu la Cernăuți, „Liga Culturală“ a aranjat un întreg ciclu de confe­rințe și venitul ce rezultă, după a­­coperirea tuturor cheltuelilor de re­gie, este destinat a forma baza ace­stui fond. Intre aceste­ conferințe a fost și cea de comemorare a 75 de ani de la nașterea marelui Mihail Eminescu. Conferen­țiarul i d. De. V. Grheraaim, a fost ascultată cu mare atențiune la conferința sa din 15 Martie a. c. Sala festivă a Școalei reale ortodoxe ticsită până la­ ultimul loc de pu­blicul adunat, făcea de fapt impre­­siunea unei săli festive. Am ieșit de la această șezătoare cu cunoștințe mai bogate despre unul din cele mai interesante dar și mai grele capitole din literatura noastră. D. Gherasim, într’o expu­nere rotunzită și­ complectă a ținut să ni-l înfățișeze mai mult pe Emi­nescu omul creator de opere nemu­ritoare și dătător de nouă directive în literatura românească. Conferen­țiarul a subliniat cele două puter­nice înrâuriri asupra poetu­l : 1) creațiunile populare și 2) filozofia și literatura mondială. Cu toate că aceasta din urmă este reprezentată în operele poetului nostru într’un grad atât de mare, totuși covârși­toare a rămas influența celei dintâi. Eminescu este prin urmare al nos­tru, și prin aceasta abia devine al omenirii, aducând la comoara de gândire și simțire a acesteia aportul original al creațiunei noastre. Eminescu, prin originalitatea sa de artist și prin incomparabila sa cultură câștigată prin sârguință u­­nică în felul ei, a fost și un punct de la care au radiat în toate părțile influențe binefăcătoare asupra con­timporanilor și urmașilor săi. Ast­fel, chiar bardul de la Mircești, acel „rege al poeziei“ române, care a fost Vasile Alecsandri ajunse în sfera aceasta de înrâurire, cu toate că era cu 30 de ani mai în vârstă de­cât Eminescu. Caragiale, Creangă Vlahuță și mulți alții au avut, priie] să învețe multe de la genialul poet. Numai în timpul­ din urmă așa zișii „poeți“ expresioniști se cred în mă­sură a scăpa de sub această înrâu­rire, negându-l pe acela care a creat limba pentru poezia modernă, a adâncit fondul ei, introducând în poezie cugetarea adâncă, filozofică. Conferențiarul mai subliniază nota națională a întregii gândiri și simțiri a lui Eminescu, arătând cu dovezi sigure că Eminescu nu e pe­simist nici în poezie nici în proza sa, și că iubirea de neam și moșie a fost factorul principal în creațiunile sale. D. Teodor Nastasi, profesor la Conservatorul din Cernăuți, a reci­tat cele mai frumoase și caracteris­tice poezii ale lui Eminescu, pe care conferențiarul le-a intercalat în cur­sul conferinței sale, servindu-se de ele ca exemplificat. D. Nastasi ne-a prezentat în po­eziile recitate pe adevăratul Eminescu patriot, poet liric, cugetător,­­ îndrăgit de nea­mul său deopotrivă de mult ca de frumusețile naturii și ale cugetării, cele ca „Luceafărul“, „Scrisoarea Intre aceste poezii remarcăm: „Lu­ceafărul”, „Scrisoarea II-a“, „Călin“ „Ce-ți doresc eu ție dulce Românie“. Conferința ne-a dat, împreună cu recitările, un tot atât de omogen, încât publicul a putut înțelege că numai acest fel de conferințe poate da un tablou clar, obiectiv și intere­sant despre anumite personalități, fie ele și cele mai complicate, din literatura noastră. Ropote de aplauze au dat dovadă de priceperea pe care o arată publi­cul pentru atari conferințe. Coresp. Ciclul de conferințe organizate de „Liga cuturală“ Cernăuți, urmează astfel: După conferința de Duminică 22 Martie c. a d-lui prof. G. Loghin, „Despre trecutul Cernăuților“ vor vorbi Duminică 29 Martie, c. d-na * Un cămin pentru stu­denții de la Vălenii-de- Munte Din îndemnul d-lui pro­fesor N. Iorga și sub di­rectul d-sale patronaj, s-a hotărît ridicarea unui că­min pentru studentele de la universitatea populară din Vălenii de Munte. In acest scop, pentru o cât mai largă strângere de fonduri , va avea loc Sâmbătă 4 Aprilie 1925, sub patronajul Alteței S. Regale Principele Carol o șezătoare artistică-litera­­ră în sălile Cercului Mili­tar, cu care prilej de pro­fesor N. Iorga va confe­renția. Artiști de la Operă își vor da prețiosul lor con­curs. La această șezătoare ți­nuta domnelor e obliga­tor portul românesc. Congresul internațional al Camerilor de Comerț România va fi reprezentata Sâmbătă la ora 6 p. m., comite­tul național român al Camerilor­­ de comerț a ținut o importantă șe­dință la Camera de comerț din Capitală sub preșidenția d-lui Cerchez, președintele comitetului. Au luat parte la ședință repre­zentanții tuturor Camerilor de co­merț din țară, reprezentanții băn­cilor și marilor industrii. Printre cei prezenți, notăm no d-uii : inginer Mircea, directorul general al Uniunei industriașilor, și secretarul comitetului național, Chr. Staicovici, secretar general al Camerei de comerț-București; Mayer, al doilea secretar al comi­tetului national; Iosif Biro, Tg.­­Mureș; Valle­rin Pani și Tandler- Brașov ; B. Georgescu-Durostor ; Iohan Papp, Oradia-Mare; Galcu, Craiova; L Negulescu și N. Că­ciulă, Cluj; I. Sanielevici, Chiși­nău , Filimon, Oradia-Mare. D. inginer Mircea a cetit darea de seamă a comitetului național. S’a anunțat apoi că România a fost invitată oficial la congresul internațional al Camerilor de co­merț ce se va ținea la Bruxelles în zilele de 21—28 Iunie a. e. S’a hotărît a se trimite doi dele­gați care vor reprezintă comitetul national român la congres. Au fost desemnați ca delegat­ d-nii inginer Mircea și Chr. Stai­­covici, care vor pleca însoțiți de un număr de consilieri tehnici, de­semnați de diferite Camere de co­merț­ CE SE VA DISCUTA LA CONGRES La congresul internațional Camerilor de comerț ce se va ți­­nea la Bruxelles se vor discuta chestiuni în directă legătură cu viața economică a României­ Pri­ma chestiune de ordin general va fi aceia a refacerei economice. Vor urma chestiuni care pri­vesc direct țara noastră. 1. Unificarea internațională a le­gilor referitoare la falimente ; 2. Ameliorarea regimului de e­­xecutare a sentințelor (exequator); 3. Unificarea legilor asupra că­rturilor ; 4 Protecția importatorilor în contra mărfurilor de calitate in­ferioară ; 5. Simplificarea formalităților vamale ; 6. Unificarea legislației asupra concurenței ileale. Comitetul național, în ședința de oli, a prezintat un material bo­gat, care urmează a fi complectat prin studiile și răspunsurile Ca­merelor de com­erț din țară. La sfârșitul ședinței s-a mai dis­cutat și chestiunea telegramelor codificate a căror expediere este interzisă în România. S’a decis ca comitetul național să intervină pe lângă guvern, în numele tuturor instituțiilor care fac parte din co­mitet, de a se admite întrebuința­rea acestor telegrame codificate, în materie de comerț și industrie presentându-se garanții pentru si­guranța statului, ca: traducerea telegramelor, depunerea codurilor, etc. Ședința s-a terminat la orele 7 seara. ligii iipilof­ilani Uniunea sindicatelor proprieta­rilor urbani, a ținut ori întrunire publică în sala Amiciția, sub pre­ședenția d-lui E. Lahovari. D. LAHOVARI, deschide întru­ni­rea, aducând salutul membri­lor sindicatului din București. D-sa arată nedreptatea codului comercial, precum și a legilor ex­cepționale. D. DR. MEȚULESCU-CRAIO­VA, arată că sindicatul proprie­tarilor din Oltenia este solidar cu sindicatul central D. MANIȚIU-GAILAȚI, pentru ca să așteptăm să ni se facă drep­tate și să putem intra în averile noastre,­­ pentru ce guvernul ce­re jertfe numai proprietari! D. JEAN-CALAVRI-GALAȚI, spune că nu sunt comercianți a­devărați acei ce cer vadul co­fRATPI îl 1 D. GH. POTOP-FOCSANI, tre­bue să se recunoască că proprie­tarii sunt adevărați stăpâni ai pă­mântului românesc. Propune se facă un memoriu și să-l trimi­tă suveranului. D. DR. ERACLIE STEERIAN, spune că legea speculei ilicite nu se poate aplica proprietății ci nu­mai articolelor de consumațiu­­ne, căci nu poate fi speculă ili­cită, unde există învoială scrisă între părți, pentru un obiect de valoare reală. Libertatea proprietății și pres­tigiul ei sunt elemente de ordine în stat, ce încurajează inițiativa de a clădi case eftine și higienice, pentru populația nevoiașă a ora­șelor. Cere guvernului să potolească cu un ceas mai de­vreme, mișca­rea anarhică a câtorva agitatori acaparatori, care speculează neo­­menos­ D. BOSNIEF-PARASCHIVES­CU, spune că legea speculei nu se aplică comercianților speculanți care cer vad com­erci aL D. CAPITAN COSTESCU, mul­țumește delegaților proprietari­lor din provincie, cerând ca la congresul general să vie în nu­măr cât mai mare. Arată că guvernul și-a spus cu­vântul în privința vadului co­mercial și trebue să fie consecv­­ent. Cere sancțiuni contra acelora care se agită contra guvernului și tulbură liniștea prin mișcări revoluționare. Mai vorbesc d-nii: Marcus, cel Marinescu, etc. La urmă se dă citire următoa­rei motivei: Proprietarii urbani, convinși că intrarea în viața normală este condiția esențială a existenței noastre cer respectarea legi­lor care ne duc la libera transac­­ție și arată încredere în cuvântul dat de guvern. După citirea moțiunei de căpi­tan Costescu anunță congresul ge­neral al tuturor Sindicatelor pro­prietarilor urbani din țară, care va avea loc Duminică 5 Aprilie în sala Dacia, întrunirea chiriașilor din sala Dacia, terminându-se la orele 12, un grup de chiriași s-au îndreptat spre sala Amiettța- Autoritățile au desfășurat forțe militare în strada Brezoianu, reu­șind să risipească pe acei ce voiau să producă o încăerare cu pro­prietarii. A fost arestat comerciantul Tr. Ioridănescu și condus la pod unde i s-a încheiat un proces-ver­­bal, fiind pus în urmă în liber­tate. Cetit! „linii Ruin Luni 30 Martie se va reprezen­­te scena Teatrului Popular pentru cea din urmă dată come­dia Zorile, Ziua, Noaptea de M­ cademi. Marti 31 Martie trupa Teatru­lui Popular pleacă în turneu de propagandă în Basarabia. TURNEUL TEATRULUI POPULAR Trupa Teatrului Popular plea­că pe ziua de 11 Martie în tur­neu cu piesele: "ÎMBOGĂȚIȚII DE RĂZBOI" de d-l N. Iorga și „SPANIOLA” de Arnold si Bach, având următorul itinerariu: Aprilie, Tulcea; 2 Aprilie, Isma­il; S-4 Aprilie, Reni; 5 Aprilie Ismail; 7 și 8 Aprilie, Cetatea Al­bă; 9 și 10 Aprilie, Tighina. Urmarea itinerariului se va a­­nunta la timp, CONERINȚE Mercuri 1 Aprilie a. c. ora 9 sea­ra va avea loc la ,J­undatiunea Uni­versitară Carol I”, conferința profe­siunilor intelectuale cu privire la proectul de „Lege pentru unificarea adminstrativă“. Această hotărîre s’a luat de toate comitetele Asociațiunilor de profe­sioniști intelectuali, întrunite la Aso­ciațiunea generală a inginerilor din România (Agir), în ședința plenară de Joi 12 Martie a. c. și este impe­rioasă­ față de faptul că prroectul de lege pentru unificarea administrati­vă a trecut prin Senat, fără a înre­gistra nici una din modificările ce fuseseră admmise potrivit cererilor te­meinice ale reprezentanților profe­siunilor intelectuale. La această conferință sunt invi­tați toți muncitorii intelectuali, toți reprezentanții Națiunei în Senat și Cameră, toți acei cari apreciază ro­lul covârșitor ce muncitorimea inte­lectuală are de îndeplinit la conso­lidarea civilizată și în desvoltarea continuă a Statului român . Luni 30 Martie, ora 6 p. m. la Fun­dația Carol va avea loc Conferința d-lui docent dr. G. Banu asupra „Asistenței Copiilor găsiți și Orfani în București“. EXPOZIȚII Sculptorul George Dimitriu, va deschide expoziția sa de sculptură Joi 2 Aprilie, la Căminul Artelor Re­gina Maria, Calea Victoriei 83. * lini» Ministerul de externe din Praga, anunță, că tratativele comerciale in­­tre Polonia si Cehoslovacia se apr­oie­­ de sfârșit. Partea referitoare,­­ taxele vamale și de transport a fi terminate. Delegații însărcinați c­u încheierea acestui acord mai aș­tea­ td ultimele instrucțiuni, astfel ca tratatul va putea fi semnat La înce­putul lunei Aprilie. La ministerul de finanțe au avut loc tratative între reprezintanții gu­vernului român și o delegație a gu­vernului japonez, în scopul Inchce­­zei unui acord economic între Ro­mânia și Japonia. Delegații noștri au ridicat un­ele obiecțiuni pe care se părea că dele­gația japoneză nare mandat să le trateze. Delegația japoneză va telegrafia la Tokio pentru a cere avizul gu­va­nului. Ministerul de finanțe a făcut cu­noscut vămilor că în baza jurnalului consiliului de miniștri, s-a hotărît că, coeficientul taxelor vamale cur i fost de 30 lei, se ridică la 40 leu Această dispozițiune se aplică co­­ncepere dela 1 Aprilie a.­­ Cu autorizația ministerului să­nătății și ocrotirilor sociale No. 2302 din 26 Februarie 1925, so­cietatea „Invalizii din războiu", va face chetă în ziua de 1 Aprilie 1925, pentru mărirea fondurilor sale de ajutor. D-l Vintilă Brătianu a fost in­format de către d-l Rosental, de­legatul României la comisia de reparații, că Germania a alcătuit un memoriu în care aduce ele­mente noui în ce privește litigiul româno-german, elemente cari n'au fost prevăzute prin docu­mentele publicate în cartea verde. D-l Rosental lucrează acum, după indicațiile date de d-nii Vin­tilă Brătianu și I. G. Duca, la un contra memoriu care va fi supus zilele acestea comisiunei repara­țiilor de la Paris. D-l Rosental este ajutat la alcă­tuirea acestui memoriu de către d-nii Niculae Titulescu și George Diamandi, ministrul tarii la Pa­ris. *9«t«««»w»»%f"]l»­0«»0»*0««»» economice Exportul covoarelor S’a intervenit de către ministerul de industrie, pentru a se face un jur­nal al consiliului de miniștri, în scopul ca covoarele mecanice, având urzeala de iută sau alt fir vegetal să fie libere la import. Pe lângă plata taxei legale se va mai plăti o taxă de lux, echivalentă cu de două ori taxa legală. Deci covoarele ce cad sub preve­derile art. 108 din tariful vamal sunt libere la import. Covoarele de lux și chilimbarele prevăzute la art. 106 și 10? rămân prohibite la import

Next