Neamul Românesc, martie 1925 (Anul 20, nr. 49-74)
1925-03-31 / nr. 74
Abonamente Autoritäte [UNK] Instituții 650 lei Membrii corpului didactic și ai Clerului 450 lei In străinătate 1.400 lei rimăria Orașului București PUBUCAȚIUNE Este Indeobște cunoscută situațiunea precară tn care au fost aduse trotuarele de pe aproape toate străzile Capitalei, pe deo parte din cauza nepăsărei cu care unii conducători de vehicule se urcă pe ele cu căruțele supra-incărcate, iar pe de alta $in multe părți, prin tăiatul și crăpatul lemnelor, prin descărcatul de baloturi, lăzi, materiale și diverse alte mărfuri grele, cum și prin toleranța publicului de a lăsa să se fure dalele de bazalt și lespezile de piatră. Cu mijloacele limitate de care Comuna dispune față de atâtea nevoi edilitare, toate reclamate de urgență, problema reparațiunei și aducerei în bună stare de circulațiune trotuarelor, deși figurează în programul campaniei viitoare de lucru, totuși nu va putea fi atât de larg rezolvată, după cum necesitățile o reclamă. Anul trecut, mulți proprietari și locatari ai orașului cunoscând situația financiară a Comunei și îndemnați de spiritul gospodăresc de a avea în dreptul locuințelor lor trotuare in bună stare, au vărsat Comunei jumătate din costul refacerei trotuarelor, iar primăria ajutată și de aceste contribuțiuni benevole ale cetățenilor, a executat de îndată refacerile necesare. Față de această manifestată bunăvoință, Primăria Capitalei, în dorința de a nu aplica sistemul arătat mai sus numai în favoarea unora, aduce la cunoștința publică următoarele: Toți cetățenii (proprietari sau locatari) care doresc să li se repere sau să li se execute din nou trotuarul in dreptul locuinței lor, și ar depune o jumătate din costul lucrărilor socotite cu preț de regie la: Repara. Lucrare din nou m. p. trotuar de asfalt lei 230 350 m. p. trotuar de bazalt lei 197 m. p. trotuar lespezi lei 55 385 m. p. trotuar* bolovani lei 45 80 vor binevoi a cunoaște că Primăria se obligă a executa lucrările adcesare in ordinea înscrierei, atunci când pe aceiaș stradă s'au cerut reparațiuni și vărsat cotele respective pentru o lungime continuă de ce puțin 100 m. trotuar. Asemenea cereri cu sumele de bani se vor primi de primărie chiar cu Începere de la 1 Martie a. a, iar la Începerea lucrărilor cetățenii respectivi sunt rugați a supraveghea de aproape modul de execuție, semnalându-se cazurile in care lucrările nu se efectuează conform regulator technics. Președ. Comis. Interimare^ (sa) Dr. L COSTINESU MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizări conform art. 22 din legea pnre la dobândirea și pierdenaționalității române, se pun următoarea cerere de naturare, spre știința acelora ar voi să facă vre-o întânire, potrivit dispozitiunilor 23 din zisa lege:; domnule Președintelesemnatul Bogoie Tofilovici iiliat în București strada scul Vodă No. 9, respectuos oe a-mi aproba naturalizarea aza actelor ce depun (3 anexe). Cu distinsă sumă: __. (ss) Bogoie Tofilovici Cetitali Bilist“ ROMBOMERIA $1 PATISERIA SELECT SOCIETATE ANONIMA ROMANA No. 4« — Calea Victoriei — No. 48 Anunți distinsa elentelă « la neîntrecutele sale produse menține prețuri» dinainte și anume: ISO k! kgr. Bomboane sortate 150 lei kgr. Bomboane ciocolată 130 lei kgr. Fursecuri 150 lei kgr. Torturi diferite 160 lei kgr. Fructe glasate 80 lei kgr. Cozonaci, cornuți cu nuci. Se execută orice comenzi de TORTURI, ÎNGHEȚATE, BUFETE COMPLECTE pentru diferite festivități Mare depozit de ȘAMPANII, VINURI și LIQUEURURI străine și indigene In sancina-rii se servește dela orele 7 dimineața, Ioanele ffOlLur I până la orele 1 noaptea, SOCOLADE, CAFEA CU LAPTE, CEAIURI, ÎNGHEȚATE, etc. TELEFON 6431 NO. 43 calea VICTORIEI No. 48 îideal f CELE MAI RENUMITE MAȘINI FABRICA KAUKAS BUC. VĂCĂREȘTI, T42 SELECT S. A. R. Cronica culturală Generația de azi și de mâine Conferința d-lui I. Sân-Giorgiu la căminul studențesc „M. Eminescu"1 Marți seara a avut loc la căminul studențesc „M. Eminescu" a doua șezătoare din seria anunțată și organizată de această instituție, creată din dragostea sinceră și desinteresată pentru studenți a d-lui I. Stănescu. In deosebire de căminurile deghizării filantropice acesta îmi pare a fi singurul care pare a deveni un model, datorită atât fondatorului său, cât și sprijinului neprețuit la care a făcut apel d. Sănescu și pe care profesorii cei mai distinși ai Universităț din București ,I dau organizării acestei instituții care nu poate rămânea ca celelalte un fel de azil, ci o adevărată cetățuie de viață academică, morală și intelectuală. Au luat parte la această manifestație culturală studențească d-nnl . Mehedinți și Țițeica, profesori universitari, M. Berceanu, ajutor de primar, d. și d-na I. Stănescu, fondatorul căminului, d-nii Stătescu, Cartojan, Șerban Popa, d-na Gavrilescu, Cernescu, grupuri de studente de la căminurile Spiru Haret, Sf. Ștefan, și numeroși studenți. D. I. SÂN-GIORGIU, conferențiar universitar, a ținut o atrăgătoare și interesantă conferință cu subiectul: „Generația de azi și de mâine”. D-sa a stăruit în deosebi asupra necesității de a se crea o legătură mai strânsă și mai intimă intre profesori și studenți. Profesorul este chemat să desăvârșească educația tineretului, nu numai din punct de vedere științific, dar și social, contribuind cu sfaturile sale la formarea și desăvârșirea caracterului. A fost Învinovățită studa „Zefirului ” , denumea de agitațiuni cu caracter politic; s-a spus că studențimea nu trebue să se ocupe decât de carte ! Dar pretutindeni în străinătate, sunt asociații de studenți, cari încă de pe băncile universității se pregătesc pentru viața socială In străinătate, studenții români sunt pretutindeni foarte bine citați ca muncă și inteligență. Noi trebue să opunem o solidaritate românească conștientă de drepturile și de datoriile ei în Stat, oricărei alte solidarități străine. Ea este chemată să fie trăsura de unire între diferitele clase sociale, să alcătuiască viitoarea clasă cultă și să desăvârșească educația politică și culturală a maselor. Ca un exemplu de felul cum trebuie să se organizeze și manifeste viața ș tudințească dela noi, <3. I. Sân-Giorgiu citează și recomandă „Programul studențesc pentru organizarea vieții universitare“, lucrat de Seminarul de Sociologie, Etică și Politică de pe lângă Universitatea din București, încă din 1923, sub conducerea d-lui prof. D. Gusti. O călduroasă manifestație de simpatie s’a făcut de studențimea asistentă d-lui Sân-Giorgiu. A urmat apoi un program artistic. Corul studenților electrotehnici a executat, acompaniat de orchestră corul din „Emani”, iar orchestra singură a executat „Ebreea" de Dalevy. D-ramily Brătianu a recitat balaOlimpia Teodoru, profesoară la școala normală de fete din Cernăuți despre „Rolul social al femeii românce“. Duminică 5 Aprilie a. c. d-a fost senator G. Grigorovici, despre „Animalele unicelulare și raportul lor cu oamenii“ (cu proiecțiuni luminoase); Duminică 12 Aprilie a. c. (Duminica Floriilor), d-1 avocat dr. Ambros Comoroșan: „Despre situațiunea noastră economică și chestiunea alcoolului“. Călătorii în Italia Oficiul de voiaj și turism „Enit“ prin reprezentanta Soc. Gattomo din București, str. Eugen Carada, ne comunică că e în măsură a acorda reduceri de 50 și 75 la sută din tariful căilor ferate, cu prilejul călătoriilor în Italia, pentru vizitarea orașelor ce sărbătoresc „anul Sfânt 1925“. Intr’adevăr la fiecare 25 ani, Vaticanul serbează în Italia anul sfânt cu deosebită solemnitate. Și în anul acesta Italia dorește cât mai mulți vizitatori străini ai monumentelor sale, in care scop înlesnește călătoria prin mari reduceri pe căile ferate, Coresp. MINISTERUL INDUSTRIEI și COMERȚULUI Direcțiunea Generalii a Valorificării Bunurilor Statului și Energiei Miln lliiii Mlii tea hi si (i PROSPECT In conformitate cu art. 13 dei legea privitoare la comercialzarea și controlul întreprinderilor economice ale Statului din 7 Iunie 1924 și cu jurnalul consiliului de miniștri No. 763 încheiat în ședința de la 17 Martie 1925, pe baza raportului ministerului industriei și comerțului No. 19030 din 17 Martie 1925 și cu avizul consiliului superior de control și îndrumare No. 6 din 7 Martie 1925 și cu referire la statutul publicat în acest Monitor Oficial care face parte integrantă din acest prospect, se înființează, cu sediul în București, o societate anonimă sub denumirea de: Uzinele metalurgice din Copșa Mică și Cuib". Obeictul societății este a) înființarea unor uzine marl și producă obiecte de flex pentru comerț, piese foxjate, piese de mașini, pleu și munițiuni de artilerie, mașini-unelte, motoare, etc. b) înființarea unei fabrici pentru producerea de arme, puști de vânătoare, pistoale, revolvere și orice alte articole în legătură cu această industrie. Capitalul inițial al societății este de lei 300.000.000, din care la constituire se va proceda la o primă emisiune de lei 90.000.000, reprezentată prin 180.000 acțiuni nominative de 500 lei valoare nominală, emisiune care se va realiza prin subscripție publică, complect acoperită. Valoarea acțiunilor va fi vărsată in Întregime In momentul subscriptunii Restul capitalului social inițial va putea fi afectat plății aporturilor ce se vor aduce. Spre a complecta instalațiunile Întreprinderii, capitalul social va putea fi mărit prin hotărîrea consiliului de administrație prin aporturi în numerar sau in natură până la suma de 1.200.000.000 lei. Aporturile învederate sunt următoarele în. — Aporturile aduse de Stat și anume : a) Folosința terenului pentru uzinele metalurgice; b) Folosința terenului pentru fabrică; c) Folosința uzinelor hidro-electrice și a construcțiilor de la Cuji. d) Motoarele și mașinele pe care Statul le are disponibile; B. ** Aportul uzinelor Reșița va fi : a) Mașinele și instalațiunile militare a ziselor uzine ; b) Eventual o parte din piesele metalice pentru construcția clădirilor .C."— Societatea Vickers Ltd va aduce ca aport: a) Mașinele sale speciale constituind complementul celor ce Statul și Reșița aduce ca aport, spre complectarea instalației conform cu programul special dat de guvern. Subscripția publică pentru prima emisiune de 90.000.000 lei va fi controlată de o comisiune compusă de primul președinte al înaltei Curți de Casație și Justiție sau un delegat al său, dintre consilierii Curții, din președintele consiliului superior de control și îndrumare sau un delegat al său, dintre membrii consiliului și din guvernatorul Băncii Naționale sau un director delegat de el. Această comisiune va face și repartizarea definitivă a acțiunilor. Subscripțiunea este deschisă de la 26 MARTIE 1923 până la 30 MARTIE 1923 inclusiv, și se va putea efectua la ghișeuxile Băncii Naționale a României și ale Creditului Industrial din Bucu 8. Conferințele Ligii Culturale din Cernăuți Rar s’a pomenit vreo întreprindere românească în Bucovina care să urmărească realizarea unui program bine stabilit, cu atâta stăruință, ca „Liga Culturală“ din Cernăuți. Duminică de Duminică se aranjează câte o șezătoare culturală, în care figurează totdeauna câte o conferință ce tratează despre cele mai interesante chestiuni. După conferința d-lui Leca Morariu despre „Ion Creangă“, a urmat la 8 Martie conferința d-lui prof. păr. S. Reli despre „suferințele bisericii noastre ortodoxe pe timpul lui Iosif al II-lea“, (după acte și documente). Concursul artistic Ia dat corul alcătuit din elevii liceului „Aron Pumnul“, ai liceului de stat No. IV și elevele liceului particular de fete, cor care era compus din aproape 300 de cântăreți conduși de bagheta consilierului Sadagurschi, un apreciat diriginte de cor. Sala de gimnastică a liceului „Aron Pumnul“ fiind arhiplină, șezătoarea a avut un succes splendid. Conferențiarul a desvoltat subiectul în mod sistematic și clar . La 24 Martie 1781, se desființa, printr-un patent împărătesc, orice influență a Mitropolitului de la Iași asupra bisericii române ortodoxe din Bucovina, supunându-se aceasta supremației Mitropoliei sârbești de la Carlovitz. Se desființară schiturile și mănăstirile din Bucovina, iar protestul egumenilor nefiind auzit (Martie 1784), ei, într’un alt memoriu, cer îngăduința de a părăsi Bucovina, trecând în Moldova. Astfel emigrară în toamna anului 1784 și în primăvara anului 1785 „aproape toți călugării mănăstirilor noastre românești“ lăsându-le pe acestea pustii, împreună cu ei mai trecură și boeri și țărani, în număr de 6937 de suflete In strânsă legătură cu mănăstirile din Bucovina mai sta și „Schitul mare’ de la Mantova de lângă Stanislau, ultima citadelă a ortodoxismului în Galiția catolică. Ridicat la 1629 de Maria Movilă, fiica lui Ieremie Vodă Movilă, care era căsătorită în Polonia cu Ștefan Potocki, domnitorii următori ai Moldovei, ca Vasile Lupu, Gh. Ghica II, Istrati Vodă Dabija, s’au îngrijit de acest schit, daruindu-i averi și moșii. In Iulie 1875 fu însă desființat de Iosif al II-lea, iar călugării pribegesc o vreme prin Bucovina, trecând apoi la 21 iunie 1786 în Moldova, iar de aici în Rusia. Conferința fu ascultată cu interes și răsplătită cu vii aplauze. Șezătoarea s’a sfârșit cu un trio de Haydn, executat la pian, vioară și violoncello de elevi ai liceului „Aron Pumnul“. ... Potrivit statutelor sale, „Liga Culturală“, serbează și amintirea marilor bărbați ai Românilor. Intenționând să strângă un fond pentru ridicarea unui monument lui M. Eminescu la Cernăuți, „Liga Culturală“ a aranjat un întreg ciclu de conferințe și venitul ce rezultă, după acoperirea tuturor cheltuelilor de regie, este destinat a forma baza acestui fond. Intre aceste conferințe a fost și cea de comemorare a 75 de ani de la nașterea marelui Mihail Eminescu. Conferențiarul i d. De. V. Grheraaim, a fost ascultată cu mare atențiune la conferința sa din 15 Martie a. c. Sala festivă a Școalei reale ortodoxe ticsită până la ultimul loc de publicul adunat, făcea de fapt impresiunea unei săli festive. Am ieșit de la această șezătoare cu cunoștințe mai bogate despre unul din cele mai interesante dar și mai grele capitole din literatura noastră. D. Gherasim, într’o expunere rotunzită și complectă a ținut să ni-l înfățișeze mai mult pe Eminescu omul creator de opere nemuritoare și dătător de nouă directive în literatura românească. Conferențiarul a subliniat cele două puternice înrâuriri asupra poetul : 1) creațiunile populare și 2) filozofia și literatura mondială. Cu toate că aceasta din urmă este reprezentată în operele poetului nostru într’un grad atât de mare, totuși covârșitoare a rămas influența celei dintâi. Eminescu este prin urmare al nostru, și prin aceasta abia devine al omenirii, aducând la comoara de gândire și simțire a acesteia aportul original al creațiunei noastre. Eminescu, prin originalitatea sa de artist și prin incomparabila sa cultură câștigată prin sârguință unică în felul ei, a fost și un punct de la care au radiat în toate părțile influențe binefăcătoare asupra contimporanilor și urmașilor săi. Astfel, chiar bardul de la Mircești, acel „rege al poeziei“ române, care a fost Vasile Alecsandri ajunse în sfera aceasta de înrâurire, cu toate că era cu 30 de ani mai în vârstă decât Eminescu. Caragiale, Creangă Vlahuță și mulți alții au avut, priie] să învețe multe de la genialul poet. Numai în timpul din urmă așa zișii „poeți“ expresioniști se cred în măsură a scăpa de sub această înrâurire, negându-l pe acela care a creat limba pentru poezia modernă, a adâncit fondul ei, introducând în poezie cugetarea adâncă, filozofică. Conferențiarul mai subliniază nota națională a întregii gândiri și simțiri a lui Eminescu, arătând cu dovezi sigure că Eminescu nu e pesimist nici în poezie nici în proza sa, și că iubirea de neam și moșie a fost factorul principal în creațiunile sale. D. Teodor Nastasi, profesor la Conservatorul din Cernăuți, a recitat cele mai frumoase și caracteristice poezii ale lui Eminescu, pe care conferențiarul le-a intercalat în cursul conferinței sale, servindu-se de ele ca exemplificat. D. Nastasi ne-a prezentat în poeziile recitate pe adevăratul Eminescu patriot, poet liric, cugetător, îndrăgit de neamul său deopotrivă de mult ca de frumusețile naturii și ale cugetării, cele ca „Luceafărul“, „Scrisoarea Intre aceste poezii remarcăm: „Luceafărul”, „Scrisoarea II-a“, „Călin“ „Ce-ți doresc eu ție dulce Românie“. Conferința ne-a dat, împreună cu recitările, un tot atât de omogen, încât publicul a putut înțelege că numai acest fel de conferințe poate da un tablou clar, obiectiv și interesant despre anumite personalități, fie ele și cele mai complicate, din literatura noastră. Ropote de aplauze au dat dovadă de priceperea pe care o arată publicul pentru atari conferințe. Coresp. Ciclul de conferințe organizate de „Liga cuturală“ Cernăuți, urmează astfel: După conferința de Duminică 22 Martie c. a d-lui prof. G. Loghin, „Despre trecutul Cernăuților“ vor vorbi Duminică 29 Martie, c. d-na * Un cămin pentru studenții de la Vălenii-de- Munte Din îndemnul d-lui profesor N. Iorga și sub directul d-sale patronaj, s-a hotărît ridicarea unui cămin pentru studentele de la universitatea populară din Vălenii de Munte. In acest scop, pentru o cât mai largă strângere de fonduri , va avea loc Sâmbătă 4 Aprilie 1925, sub patronajul Alteței S. Regale Principele Carol o șezătoare artistică-literară în sălile Cercului Militar, cu care prilej de profesor N. Iorga va conferenția. Artiști de la Operă își vor da prețiosul lor concurs. La această șezătoare ținuta domnelor e obligator portul românesc. Congresul internațional al Camerilor de Comerț România va fi reprezentata Sâmbătă la ora 6 p. m., comitetul național român al Camerilor de comerț a ținut o importantă ședință la Camera de comerț din Capitală sub preșidenția d-lui Cerchez, președintele comitetului. Au luat parte la ședință reprezentanții tuturor Camerilor de comerț din țară, reprezentanții băncilor și marilor industrii. Printre cei prezenți, notăm no d-uii : inginer Mircea, directorul general al Uniunei industriașilor, și secretarul comitetului național, Chr. Staicovici, secretar general al Camerei de comerț-București; Mayer, al doilea secretar al comitetului national; Iosif Biro, Tg.Mureș; Vallerin Pani și Tandler- Brașov ; B. Georgescu-Durostor ; Iohan Papp, Oradia-Mare; Galcu, Craiova; L Negulescu și N. Căciulă, Cluj; I. Sanielevici, Chișinău , Filimon, Oradia-Mare. D. inginer Mircea a cetit darea de seamă a comitetului național. S’a anunțat apoi că România a fost invitată oficial la congresul internațional al Camerilor de comerț ce se va ținea la Bruxelles în zilele de 21—28 Iunie a. e. S’a hotărît a se trimite doi delegați care vor reprezintă comitetul national român la congres. Au fost desemnați ca delegat d-nii inginer Mircea și Chr. Staicovici, care vor pleca însoțiți de un număr de consilieri tehnici, desemnați de diferite Camere de comerț CE SE VA DISCUTA LA CONGRES La congresul internațional Camerilor de comerț ce se va ținea la Bruxelles se vor discuta chestiuni în directă legătură cu viața economică a României Prima chestiune de ordin general va fi aceia a refacerei economice. Vor urma chestiuni care privesc direct țara noastră. 1. Unificarea internațională a legilor referitoare la falimente ; 2. Ameliorarea regimului de executare a sentințelor (exequator); 3. Unificarea legilor asupra cărturilor ; 4 Protecția importatorilor în contra mărfurilor de calitate inferioară ; 5. Simplificarea formalităților vamale ; 6. Unificarea legislației asupra concurenței ileale. Comitetul național, în ședința de oli, a prezintat un material bogat, care urmează a fi complectat prin studiile și răspunsurile Camerelor de comerț din țară. La sfârșitul ședinței s-a mai discutat și chestiunea telegramelor codificate a căror expediere este interzisă în România. S’a decis ca comitetul național să intervină pe lângă guvern, în numele tuturor instituțiilor care fac parte din comitet, de a se admite întrebuințarea acestor telegrame codificate, în materie de comerț și industrie presentându-se garanții pentru siguranța statului, ca: traducerea telegramelor, depunerea codurilor, etc. Ședința s-a terminat la orele 7 seara. ligii iipilofilani Uniunea sindicatelor proprietarilor urbani, a ținut ori întrunire publică în sala Amiciția, sub președenția d-lui E. Lahovari. D. LAHOVARI, deschide întrunirea, aducând salutul membrilor sindicatului din București. D-sa arată nedreptatea codului comercial, precum și a legilor excepționale. D. DR. MEȚULESCU-CRAIOVA, arată că sindicatul proprietarilor din Oltenia este solidar cu sindicatul central D. MANIȚIU-GAILAȚI, pentru ca să așteptăm să ni se facă dreptate și să putem intra în averile noastre, pentru ce guvernul cere jertfe numai proprietari! D. JEAN-CALAVRI-GALAȚI, spune că nu sunt comercianți adevărați acei ce cer vadul cofRATPI îl 1 D. GH. POTOP-FOCSANI, trebue să se recunoască că proprietarii sunt adevărați stăpâni ai pământului românesc. Propune se facă un memoriu și să-l trimită suveranului. D. DR. ERACLIE STEERIAN, spune că legea speculei ilicite nu se poate aplica proprietății ci numai articolelor de consumațiune, căci nu poate fi speculă ilicită, unde există învoială scrisă între părți, pentru un obiect de valoare reală. Libertatea proprietății și prestigiul ei sunt elemente de ordine în stat, ce încurajează inițiativa de a clădi case eftine și higienice, pentru populația nevoiașă a orașelor. Cere guvernului să potolească cu un ceas mai devreme, mișcarea anarhică a câtorva agitatori acaparatori, care speculează neomenos D. BOSNIEF-PARASCHIVESCU, spune că legea speculei nu se aplică comercianților speculanți care cer vad comerci aL D. CAPITAN COSTESCU, mulțumește delegaților proprietarilor din provincie, cerând ca la congresul general să vie în număr cât mai mare. Arată că guvernul și-a spus cuvântul în privința vadului comercial și trebue să fie consecvent. Cere sancțiuni contra acelora care se agită contra guvernului și tulbură liniștea prin mișcări revoluționare. Mai vorbesc d-nii: Marcus, cel Marinescu, etc. La urmă se dă citire următoarei motivei: Proprietarii urbani, convinși că intrarea în viața normală este condiția esențială a existenței noastre cer respectarea legilor care ne duc la libera transacție și arată încredere în cuvântul dat de guvern. După citirea moțiunei de căpitan Costescu anunță congresul general al tuturor Sindicatelor proprietarilor urbani din țară, care va avea loc Duminică 5 Aprilie în sala Dacia, întrunirea chiriașilor din sala Dacia, terminându-se la orele 12, un grup de chiriași s-au îndreptat spre sala Amiettța- Autoritățile au desfășurat forțe militare în strada Brezoianu, reușind să risipească pe acei ce voiau să producă o încăerare cu proprietarii. A fost arestat comerciantul Tr. Ioridănescu și condus la pod unde i s-a încheiat un proces-verbal, fiind pus în urmă în libertate. Cetit! „linii Ruin Luni 30 Martie se va reprezente scena Teatrului Popular pentru cea din urmă dată comedia Zorile, Ziua, Noaptea de M cademi. Marti 31 Martie trupa Teatrului Popular pleacă în turneu de propagandă în Basarabia. TURNEUL TEATRULUI POPULAR Trupa Teatrului Popular pleacă pe ziua de 11 Martie în turneu cu piesele: "ÎMBOGĂȚIȚII DE RĂZBOI" de d-l N. Iorga și „SPANIOLA” de Arnold si Bach, având următorul itinerariu: Aprilie, Tulcea; 2 Aprilie, Ismail; S-4 Aprilie, Reni; 5 Aprilie Ismail; 7 și 8 Aprilie, Cetatea Albă; 9 și 10 Aprilie, Tighina. Urmarea itinerariului se va anunta la timp, CONERINȚE Mercuri 1 Aprilie a. c. ora 9 seara va avea loc la ,Jundatiunea Universitară Carol I”, conferința profesiunilor intelectuale cu privire la proectul de „Lege pentru unificarea adminstrativă“. Această hotărîre s’a luat de toate comitetele Asociațiunilor de profesioniști intelectuali, întrunite la Asociațiunea generală a inginerilor din România (Agir), în ședința plenară de Joi 12 Martie a. c. și este imperioasă față de faptul că prroectul de lege pentru unificarea administrativă a trecut prin Senat, fără a înregistra nici una din modificările ce fuseseră admmise potrivit cererilor temeinice ale reprezentanților profesiunilor intelectuale. La această conferință sunt invitați toți muncitorii intelectuali, toți reprezentanții Națiunei în Senat și Cameră, toți acei cari apreciază rolul covârșitor ce muncitorimea intelectuală are de îndeplinit la consolidarea civilizată și în desvoltarea continuă a Statului român . Luni 30 Martie, ora 6 p. m. la Fundația Carol va avea loc Conferința d-lui docent dr. G. Banu asupra „Asistenței Copiilor găsiți și Orfani în București“. EXPOZIȚII Sculptorul George Dimitriu, va deschide expoziția sa de sculptură Joi 2 Aprilie, la Căminul Artelor Regina Maria, Calea Victoriei 83. * lini» Ministerul de externe din Praga, anunță, că tratativele comerciale intre Polonia si Cehoslovacia se aproie de sfârșit. Partea referitoare, taxele vamale și de transport a fi terminate. Delegații însărcinați cu încheierea acestui acord mai aștea td ultimele instrucțiuni, astfel ca tratatul va putea fi semnat La începutul lunei Aprilie. La ministerul de finanțe au avut loc tratative între reprezintanții guvernului român și o delegație a guvernului japonez, în scopul Inchcezei unui acord economic între România și Japonia. Delegații noștri au ridicat unele obiecțiuni pe care se părea că delegația japoneză nare mandat să le trateze. Delegația japoneză va telegrafia la Tokio pentru a cere avizul guvanului. Ministerul de finanțe a făcut cunoscut vămilor că în baza jurnalului consiliului de miniștri, s-a hotărît că, coeficientul taxelor vamale cur i fost de 30 lei, se ridică la 40 leu Această dispozițiune se aplică concepere dela 1 Aprilie a. Cu autorizația ministerului sănătății și ocrotirilor sociale No. 2302 din 26 Februarie 1925, societatea „Invalizii din războiu", va face chetă în ziua de 1 Aprilie 1925, pentru mărirea fondurilor sale de ajutor. D-l Vintilă Brătianu a fost informat de către d-l Rosental, delegatul României la comisia de reparații, că Germania a alcătuit un memoriu în care aduce elemente noui în ce privește litigiul româno-german, elemente cari n'au fost prevăzute prin documentele publicate în cartea verde. D-l Rosental lucrează acum, după indicațiile date de d-nii Vintilă Brătianu și I. G. Duca, la un contra memoriu care va fi supus zilele acestea comisiunei reparațiilor de la Paris. D-l Rosental este ajutat la alcătuirea acestui memoriu de către d-nii Niculae Titulescu și George Diamandi, ministrul tarii la Paris. *9«t«««»w»»%f"]l»0«»0»*0««»» economice Exportul covoarelor S’a intervenit de către ministerul de industrie, pentru a se face un jurnal al consiliului de miniștri, în scopul ca covoarele mecanice, având urzeala de iută sau alt fir vegetal să fie libere la import. Pe lângă plata taxei legale se va mai plăti o taxă de lux, echivalentă cu de două ori taxa legală. Deci covoarele ce cad sub prevederile art. 108 din tariful vamal sunt libere la import. Covoarele de lux și chilimbarele prevăzute la art. 106 și 10? rămân prohibite la import