Neamul Românesc, iulie 1925 (Anul 20, nr. 146-171)

1925-07-22 / nr. 163

Activitatea partidului Național în județul Ilfov Distribuția firmelor organizațiilor din plășile Sărulești și Bu­­dești,­­­ întrunirile din comunele Crângu-Fundulea, Călăreții Seinoiu, Mănăstirea, Kiselet, etc. Cuvântările de for avocat Angh­el N. Demetrescu, Petre Nicolae, etc. Duminică 12 iulie a. c. fruntașii no­ștri politici de avocat ANGHEL DE­METRESCU, membru în comitetele e­­xecutive ale organizațiilor Capitalei și Jud. Ilfov ale partidului nostru, Petre Nicolae, membru în comitetul execu­tiv al județului însoțiți de d. PETRE BARBULESCU, membru, au organizat ,o serie de întruniri în comunele din plățile Sărulești și Budești cu care o­­cazie s’au distribuit și firmele orga­nizaților noastre comunale. Pretutindeni fruntașii noștri au fost primiț­ cu mare entuziasm și șefii Orga­nizațiunilor cari primeau firmele erau semoționate și-și exprimau cu această­­ ocazie sentimentele lor de fericire și m­ândrie cetățenească pentru că sunt reprezentanții unui partid de nădejde patională. In comuna CRANGU-FUNDULEA a avut loc o consfătuire cu fruntașii no­ștri politici cari au arătat care este situația locală politică a partidului no­stru. Au luat parte la consfătuire priete­nii noștri: Nicolae Dincă, Gogu Mihai­­lescu, Stere Grance, etc. Firma a fost predată d-lui Gogu Mi­­îhăilescu. D. avocat Anghel N. Demetrescu a făcut un expozeu asupra situației poli­tice actuale dând indicațiuni asupra mijloacelor de luptă pentru răsturnarea Actualului regim, înainte de anchetă fruntașii noștri­­ politici au întreprins o anchetă asupra Stărei de suflet a populației noastre rrurale cu privire la situația generală politică, economică și financiară crea­tă de actualul regim și aci în Crângu- Trundulea ca și în celelalte comune toa­tă lumea fără deosebire de culoare po­litică erau cu desăvârșire nemulțumiți, aproape desnădăjduiți de starea deplo­rabilă din punct de vedere politic, e­­conomic și financiar în care a ajuns po­pulația, în urma unei guvernări nefaste de aceea a partidului tuturor gheșe­tu­­rlor „comercializate“ ale partidului na­ț­ional-șobolan. Până și membrii cei mai devotați o­­ Mată, ai liberalilor sunt astăzi convinși că acest partid a fost o iluzie și o în­cercare nenorocită pentru țară.­­ Astfel d-mul Ion Dumitrescu, liberal din com. Sărăteni, își exprimă rngre­­tul că este liberal și-și arată toată a­­p­ărăciunea constatând că liberalii n’au făcut nimic util pentru țară. In com. TAMADAU a avut loc o con­fătuire la amicul nostru Mihail Dobre. Toți vorbitorii au înfierat guvernul, rma a fost predată fruntașului nos­­d. Dobre. “ In­com. CASARIT1I-SEINOIU con-­sfătuirea sa tinut la fruntașul nostru a­l Mitruș Rădulescu. Intre alții au luat parte prietenii noștri Nicolae Ghiță, lancu Vlădescu, Marin D. Paraschiv,­­Gh. D. Zile, Grigore D­ tru, Nicolae Bor­­cea, etc. Au vorbit de avocat Anghel N. De­­mietrescu și Petre Nicolae. In corn. PARLITA­ SARULEȘTI au dat parte d­ ni: Titu Dumitrescu, D-tru­­ Calciu, Dragnea Marcu cu cari frun­tașii noștri au plecat în corpore la Sa­rul­ești unde s’a instalat firma la ami­­roul nostru Ștefan Nițu. Aci a avut loc o foarte frumoasă .Consfătuire la care a luat parte preoții I Costică Nicodescu și Mihalache Pope­­s­cu, Ion Pârcălabu, Gică Mareș, Teo­­doru, etc. A vorbit d. av. Anghel N. Demetre­­scu într’o atmosferă foarte însuflețită­­ și plină de voe bună. S’au aclamat șefii partidului național ».Trăiască d. Iorga și Maniu. Trăiască ssl. D. R. Ioanițescu“. In com. PREASNA consfătuirea a a­­vut loc la amicul nostru d. Stroe­nie, la care s’a și pus firma. Au mai luat parte Ion Teodorescu, Gh. Teodorescu, Vasile Sofronie, Florea Sofronie, etc. In com­. QURBANEȘTI fruntașii no­ștri s’au adunat în casa amicului no­stru d. Niță Rădulescu. Păr. Al. Voiescu a arătat toate ra­cilele politicei și a arătat îndrumările de urmat pentru o isbândă deplină. Părintele a vorbit cu multă pricepe­re și devotament de care fruntașii noș­tri au luat act făgăduind că se vor fo­losi de învățăturile sale. A răspuns de avocat Anghel N. De­m J*10|§IQU In­corn. OBILEȘTII­ VECHI au luat parte la consfătuire o mare mulțime de săteni sub președinția fruntașului nos­tru Constantin Dinu Ghiță. Au mai a­­sistat Chiriță Moise, i Ștefan Gavrilă și alții. In timpul discuțiunilor a apărut și primarul actual al liberalilor, d. Nae Lefter care a fost obiectul ironizărilor foarte arodate ale întregei adunări. Bietul primar nu-și mai găsea locul și regreta amarnic că a venit la adunare. In această comună s-a instalat fil­mat la Constantin Dinu Ghiță. In com. OBILEȘTII-NOUI a avut loc consfătuirea la d. Alecu Popescu. In com. TARICENI la d. Ion Teo­dorescu. In com. PUPĂZĂ întrunirea a avut loc la fruntașul Florea Marinescu. Și aci ca și la Obileștii-Vechi a venit pri­marul liberal Gheorghe Iordache­ Troa­­că care a atacat pe liberali. CUVÂNTAREA D-LUI AVOCAT AN­GHEL N. DEMETRESCU IN COM. MANASTIREA In frumoasa comună Mănăstirea a avut loc loc o mare și frumoasă mani­festație politică. întrunirea s-a tinut la fruntașul nos­tru politic Andrei P. Dumitrescu. A luat parte o mare mulțime de oa­meni și entuziasmul a fost de nedes­­cris. D. avocat ANGHEL N. DEMETRE­SCU a ținut o foarte frumoasă cu­vântare care a fost viu aclamată de întreaga adunare. D-sa a spus : Când au venit libe­ralii la putere au făgăduit că în Țara Românească vor face să curgă miere și lapte. Din cauza nefastei guvernări averea care toată lumea i-a crezut și crucea liberală a fost votată cu ștampila a­­proape în unanimitate. După 4 ani de guvernare liberală însă am ajuns ca în țara grâului, lu­mea să nu aibă ce mânca iar munca țăranului să se irosească fără nici un folos. Numai băncile liberale trag foloase iar țara întreagă suferă. Tot ce este bogăție în țara româ­nească este „pungașalizată“ de liberali sub denumirea de comercializare. In țara peștelui, peștele se vinde mai scump de­cât în Sahara. Țăranilor li se fură munca de băn­cile liberale, funcționarii sunt plătiți cu salarii de foame, iar la Banca Ro­mânească a liberalilor se încasează tantieme cu zecile de milioane. Liberalii sunt tirani netrebuincioș. Dictatura lor nu se bazează pe un patriotism luminat și pe un devotament public. Dictatura lor se bazează pe trufie pe obrăznicie și pe lăcomie. Ei se cred cei mai deștepți oameni din România-Mare. Tot ce nu e liberal nu e la înălțimea lor. Savantul neamului de profesor Nicu­­lae Iorga, luptătorii și apărătorii româ­nismului în contra cotropirei maghiare, d-nii Maniu, Vaida-Voevod și ceilalți, după ei nu sunt patrioți Patriotismul este monopol liberal și el trebue comercializat în folosul fa­miliei liberale. Tot ce se poate închipui obrăznicie politică se găsește întruchipată în po­litica partidului liberal. Ei ne-au pus rău cu toate tarile străine, cu foștii noștri aliați. Toată munca și toate foloasele ge­niului politic ale unui mare bărbat de stat cum a fost Take Ionescu este gata să năruiască din cauza neprice­­perei și obrăzniciei politice a liberali­lor. Italia a fost nevoită să comită un gest de nepoliteză față de țara ro­mânească, din cauza liberalilor. Cele 2 mari reforme : împroprietă­rirea și votul universal sunt pe cale să devie ficțiuni din cauza liberal. Moșii întregi aparținând politicianii­­lor liberali s-au încercat să scape de expropriere. In jud. Ilfov a fost un noroc pentru țărănime că s-a găsit un om care să aibă toată dragostea față de populata dela țară și să apere legea ca dreptate să se facă. Dacă d. D. R. Ioanițescu n‘ar fi apă­rat pe țărani, mulți Niculești-Doroban­ți s‘ar fi lăfăit în latifundii și mulți cari au luptat pe front pentru România Ma­re ar fi rămas fără pământ. Strigăte : Trăiască d. D. R. Ioani­țescu. Votul universal este inexistent sub liberali-Furtul de urne la alegerile generale și în ultimul timp falsificarea listelor electorale pentru Camerile agricole, o dovedesc cu prisosință. Pe aceste din urmă liste nu s-a tre­cut o mulțime dintre sătenii cari erau cunoscuți ca nefăcând politică liberală și în schimb au trecut pe toți ai lor, chiar dacă nu întruneau condițiile legei ca încă în unele comune și au trecut și morții liberali pentru ca aceștia să voteze, probabil prin procură­ testamen­tară. La Vărăști-Obedeni au fost tre­cuți pe listă 8 alegători liberali. Cu alegerile pentru comună și județ ar voi să facă la fei. Acest sistem de siluire inutilă și care pervertește sufletul omului arun­­cându-l și în desnădejde trebue să în­ceteze. Mândria românească și sentimentul de libertate publică cere plecarea a­­cestui regim de sărăcie și teroare. (Vii aplauze). A mai vorbit d. Petre Niculae. De aci fruntașii noștri au plecat la Kiselet unde a avut loc o scurtă con­sfătuire cu prietenii noștri Ion Bizan lancu Mimia, Tudor Dan Ruse și alții. Au vorbit d-nii Anghel N. Deme­trescu, Petre Niculae și Petre Bărbu­­lescu. In com­. STANCEA-SPANȚOV au luat parte la consfătuire d-nii Alexan­dru Georgescu, Dumitru Ion Dobre, Marin Stan etc. In com. ULMENI a avut loc o scurtă consfătuire la care au fost Emanuel Păun, Niculae Eftimie, Dobre Birghilă, Tudor Ciocoiu etc. De aci simpaticii noștri fruntași au plecat spre București, ducând cu ei una din cele mai frumoase impresii care o să le rămâe multă vreme înti­părită în minte. Peste tot dragostea pentru șefii par­tidului național, d-nii Maniu și Iorga precum și pentru șeful organizației jud. Ilfov, d. deputat D. R. Ioanițescu era vie și ea se manifestă în mod spontan și cu entuziasm. .................-%-n-a................. D. AVOCAT ANGHEL DU­MITRESCU Primăria Orașului București Publicațiune Este In­deobște cunoscută situa­țiunea precară în care au fost aduse trotuarele de pe aproape toate străzile Capitalei, pe deo parte din cauza pepăsărei cu care unii conducători de veh­icule se urci, pe ele cu că­ruțele supra-încărcate, iar pe de alta și în multe părți, prin tăiatul și crăpatul lemnelor, prin descărcăcatul de baloturi, lă zi materiale și di­verse alte mărfuri grele, cum și prin toleranța publicului de a lăsa să se fure dalele de bazalt și lespezile de piatră». Cu mijloacele limitate de care Comuna dispune față de atâtea nevoi edilitare, toate reclamate de urgență, problema reparațiunei și aduce­re!­­a bună stare de circulațiune a trotuarelor, deși figurează în pro­gramul campaniei viitoare de lucru, totuși nu va putea fi atât de larg rezolvată, după cum necesitățile o reclamă. Anul trecut, mulți proprietari și locatari ai orașului cunoscând si­tuația financiară a Comunei și Îndemnați de spiritul gospodăresc de a avea în dreptul locuințelor lor trotuare în bună stare, au vărsat Co­munei jumătate din costul refacerei trotuarelor, iar primăria ajutată și de aceste contribuțiuni benevole ale cetățenilor, a executat de Îndată re­facerile necesare. Față de această manifestată bu­năvoință, Primăria Cabalei, In do­rința de a nu aplica sistemul arătat mai sus numai In favoarea uno­ra, aduce la cunoștința publică următoarele: Toți cetățenii (proprietari sau locatari) care doresc să li se repare să se execute din nou trotuarul In dreptul locuinței lor și ar­de­­jumătate din costul lucrărilor socotite cu preț de regie la: Repara. Lucrare din nou m. p. trotuar de as asfalt lei 230­3­>­­m. p. trotuar de bazalt lei 197 m. p. trotuar lespezi lei 55 385 m. p. trotuar bolovani lei 45­80 for binevoi a cunoaște că Primăria se obligă a executa lucrările nece­sare mn ordinea înscrierei, atunci când pe acelaș stradă 8‘au cerut re­c tiu­ni și vărsat cotele respective pentru o lungime continuă de cel­e 100 m. trotuar. Asemenea cereri cu sumele de bani ce vor primi de primărie chiar cu înepere de la 1 Martie a. c., iar la începerea lucrărilor cetățenii res­pectivi sunt rugați a supraveghea de aproape modul d de execuție sem­­nalându-se cazurile în care lucrările nu se efectuează conform regule­­lor teh­nice, Președ. Comis. Interimare,­­SS­­at L­O­STINESCU Sau să­­ tune o INFORMAȚII Direcțiunea generală a căilor ferate, dispus ca vinul indigen în sticle, predat în traficul local cu mică iuțeală, și în vagoane complecte să se taxeze pe baza clasei 16. Această dispozițiune intră în vigoare cu începere dela 1 August 1925. D. deputat G. Bernady și soția au dăruit câte 5000 lei pentru în­ființarea unui fond, din care să se construiască câte un cămin pe seama studenților maghiari atât la București cât și la Cluj. Ziarul „Deutsche­s Allgemeine Zeitung“ anunță că, tratativele în­tre Cehoslovacia și direcțiunea porturilor din Hamburg și Stettin cu privire la acordarea unei zone libere în aceste două porturi au­­­­șuat. E vorba ca în luna Noem­­brie să se reia din nou tratativele. Dacă nici atunci nu se va putea ajunge la o înțelegere, va inter­veni în sensul tratatului de pace de la Versailles o comisiune de ar­bitri sub președinția unui delegat englez. D. dr. Costinescu, primaml Ca­pitalei, a plecat ori în concediu pentru 30 de zile. D-sa, se va instala la Constan­ta iar în timpul absenții sale, conducerea primăriei, o va avea d­r. Berceanu, primul ajutor de primar. Liceul de stat din Odorheiu-Tran­silvania va funcționa în anul 1925 — 1926 cu 8 clase (și el. I/b). In cursul superior, cl. V—VI va fi ne­condiționat secția reală. Ir el. VII —VIII secția modernă. In cazul că s-ar anunța și pentru secția moder­nă în cl. V—VI elevii în număr su­ficent, se va deschide și aceasta. Insereții se pot face între 1—8 Septembrie. Taxa de înscriere și frecvență, anual: lei 730 pentru curs superior și lei 530 pentru cursul inferior. La înscreire se va achita Direcțiunii suma de lei 230 curs inferior și lei 330 curs supe­rior. Examenul de admitere în cl. V la 21 Septembrie. Cererea de ad­mitere la examen — timbrată se va înainta cel mai târziu la­­ 15 Sept. Direcțiunii. Internatul de pe lângă liceu va funcționa în anul acesta numai pentru 100 elevi Internatul e în a­­celaș edificiu cu liceul. Taxa a­­nuală e : în numerar lei 6200 curs inferior și lei 7000 curs superior pentru alimentare. Spălatul rufe­lor pe anul întreg 400 tei. Trebue aduse alimente în natură. Instrucțiuni amănunțite dă la ce­rere direcțiunea liceului. C O începere de Duminică 19 Iulie au început să circule vagoane directe Cernăuți-Constanța la trenurile 52, 807, 810 și 803 și înapoi de la Constanța la trenurile 804, 809, 808 și 51. Fiecare din aceste trenuri va avea câte un va­gon direct de plasa I și II (A. B.). Comitetul activ pentru ridicarea mo­numentului lui Andreiu Mureșianu la Brașov, s’a întrunit la 17 Mie sub pre­zidenția de onoare a d-nui deputat al Brașovului d. I. C. Grădișteanu, fost ministru și prezidentul activ dr. C. Ba­­iulescu, de față fiind d-nii: prefectul Demarat, dr. A. Sulică, Manoilescu, di­rectorul Băncei Naționale, d-na Baiu­­iescu, prezidenția Reuniunei femeilor. .­o­mâne, profesor P. Theodorescu Bărbuceanu. S’a hotărât a se face adresele per­sonalităților pentru patronare și să se lanseze apelul de subscripție pentru în­­­făptuirea acestei mari opere naționale. PENTRU EROII JUD. BUZĂU In ziua de 28 Iunie s’a dat la Nehoiu o serbare câmpenească pentru monumentul Eroilor, ce se va ridica la Gura Sinului. Cu toate că vremea n’a fost fa­vorabilă, populația a răspuns în număr mare la apelul comitetului dovedind un interes crescând pen­tru eroii munților noștri. Reușita serbării se datorește concursului d-lui general Epure, comandantul Diviziei V-a și pre­ședintele de onoare al comitetului din Nehoiu, care a dat gratuit mu­zica militară a Reg. 8 cum și ofi­țerilor Diviziei, în aceiași măsură d-na și d-l Inginer E. Buracinschi, directorul fabricei din Nehoiu, au conlucrat împreună cu toți func­ționarii fabricei la organizarea ser­bărei, dând gratuit materialul lem­nos, instalația electrică în parcul serbărei și trenurile de munte. V. Sf. Episcop al Buzăului a ti­nut să cinstească cu prezența Sa această serbare. Direcția liniei Buzău Nehoiaș a făcut reduceri de transport pentru serbare. Comitetul le aduce pe această cale tuturor călduroase mulțumiri. Concentrându-se conturile ser­bărei, a rezultat un beneficiu net de 54.000 lei, care s’au depus la Banca populară Nehoiaș. Preot D. Nicolaescu. Sărbătorirea d-lui Toma T. Sccolescu Amicul nostru, d. Toma T. Socolescu a fost sărbătorit în ziua de 8 iulie 1925 pentru succesul ce a avut luând pre­miul întâi la concursul din București pentru palatul comunal. Sărbătoarea s‘a transformat într’o caldă manifesta­ție de simpatie, înconjurat de toți inte­lectualii orașului, indiferent de culoare politică. Un comitet compus din d-nii Emil Condeescu, inginer Ionescu-Borcia, I­­lie Nedelcovici, Alexandrescu inginer și arhitect Sm­ina, a organizat această masă comună. Primul toast l-a tinut d. Emil Con­deescu, apoi d. I. Ionescu-Quintus, șe­ful liberalilor, d. D- Munteanu-Râmnic, președintele comitetului executiv al par­tidului național, d-nii Ștefan Motaș, pre­ședintele casei negustorești, Radu Con­­statinescu, Grigore Ivănceanu, avocați, preotul N. Vasilescu, inginer Alexandre­scu, inginer Ionescu și preotul Iincu­­lescu din Telega. Toți în cuvinte calde au arătat dra­gostea către sărbătorit. PACTUL DE GARANȚIE Răspunsul Germaniei Berlin, 18 (Rador). — Comisiu­­nea afacerilor externe din Reich­stag, a aprobat răspunsul lui Stre­­semann în privința pactului de si­guranță. Numai naționaliștii extre­miști și comuniștii au votat împo­triva răspunsului. Textul răspun­sului redactat de d. Stresemann a fost aprobat de asemenea și de primii miniștri ai statelor ger­mane. Secția cinematografică a Fundațiu­­nei Principele Carol a terminat fil­mul luat anul trecut cu ocaziunea sărbătorilor pentru aniversarea lui Avram Iancu. O reprezentație cu a­­cest film s-a dat zilel­etrecute la Cluj în fața reprezentanților presei. Ziarele clujene scriu bine despre film. Luni în ziua de Sf. Ilie ș-a în­ceput seria de reprezentații publice, care se va continua apoi în toate o­­rașele din Ardeal. Marele poet italian D'Anunzio a fost invitat și se crede că va veni la Expoziția generală din Chișinău un­de se inaugura statuia „Latinității". Ziarul săptămânal "Maghyarsag" din Cluj va fi prefăcut în organ zil­nic și pus în serviciul partidului ma­ghiar, — aripa conservatoare și in­transigentă cum „Ujsag“ este orga­nul aripei mai democratice și conci­liante a aceluiaș partid. Lucrările pentru introducerea ga­zului metan în Târgul-Mureș sunt în curs de la începutul acestei luni. Din încredințarea primarului în cursul săptămânei trecute experții orașului au plecat la Mediaș, unde sau infor­mat asupra stării actuale a lucrări­lor de introducere. Mai mult de ju­mătate din linia telefonică necesară pentru construcția conductei este ter­minată în regie proprie și astfel la sfârșitul acestei luni, întreaga linie telefonică între Diciosânmărtin și Târgul-Mureș va fi terminată. Trans­portul burlanelor de gaz s-a încre­dințat unei firme din Diciosânmărtin care în curând va începe transportul lor. Hotelul­­.Trasilvania“ din Orăștie, proprietatea „Casei de păstrare“ (să­sești) din Orăștie, a fost expropriat. O comisie județeană a preluat clădi­rea, în care se va instala noul liceu de Stat „Aurel Vlaicu“. La examenele cursurilor serale ce s’au Unit în Cluj pentru func­ționarii comerciali s’a constatat un deosebit progres la învățarea lim­­bei române. Toti elevii exeminati au trecut cu succes examenul din acest studiu. Comisia d­e exami­nare a procedat și aci foarte ri­guros, ceea ce direcțiunea cursuri­lor a explicat cu faptul, că inten­ționează să transforme aceste cursuri în curs de gimnaziu regu­lat, pentru aceea a fost nevoe de­ a se face chiar de acum o selecți­onare a elementelor. Știut este­ că parlamentul a votat legea „Radio“-ului Român și astfel în scurt timp România se va acupla în radiocirculația internațională. Din această ocazie oficiosul amatorilor radioului din Europa centrală „Ra­dio-Welt“ din Viena, a înființat în Oradea-Mare o redacție și roagă pe toți amatorii din România precum și pe toți acei, cari se interesează mai de aproape de aceasta, ar și comunica de urgență adresele, Domnului re­dactor Raoul Faragó Oradea­ Mare, Bulev. Regele Ferdinand No. 14. Realitățile de la gara din Brașov ale băncii „Albina“, cari în urma unor pre­siuni de ordin politic, au trecut în anul 1918 prin vânzare forțată în proprieta­tea comersantuilui Bartha Antal au for­mat obiectul unui proces intentat la 1920 de banca „Albina“. Precum sun­tem informat­ tribunalul din Brașov a dat câștig de cauză băncii „Albina“, aducând o sentință prin care amintitele realități au să treacă din nou în pro­prietatea băncii „Albina“, care în schimb va avea să plătească o anumi­tă sumă (ceva peste 4 milioane lei) pen­tru clădirile și adaptările făcute de la 1918 încoace. Se știe că aceste reali­tăți au azi o valoare de 15—20 milioa­ne lei. Punând­u-se în lucru a doua edi­ție a Catalogului de ziare din Ro­mânia (pe 1925), editura agenției de publicitate „Rudolf Mosse“, Soc. Anon., toate ziarele și revistele din întreaga țară sunt stăruitor rugate; tn propriul lor interes, să trimită imediat numitei agenții: București Bulevardul Academiei­­, tarifele de publicitate cele mai nouă, exempla­re de probă, precum și orice date ceare privitoare la ele, cred Baroul advocaților din Cluj a ho­târât să clădească un mare palat cul­tural, cu patru etaje, și care va avea între altele o sală mare de concert săli de lectură, localuri de prăvălii și un restaurant. Noul palat se va clădi pe locul situat palatul tribunalului și cazarmă care a fost cumpărat de­la primărie. Fondul de clădire fiind asigurat, lucrările vor începe chiar în cursul acestei veri. D. ministru Vintilă Brătianu a lu­crat ezi d. a. cu d-nii Em. Giuan,di­rectorul general al despăgubirilor de război și Const. Teianu, directo­rul datoriei publice, punând în con­cordanță cele două memorii referi­toare la chestiunea datoriilor inter­aliate și la chestiunea reparațiuni­­lor, memorii pe care d. ministru de finanțe le va lua cu sine în streină­tate. Azi d. a., cei de mai sus se vor întruni din­­ nou la ministerul de fi­nanțe într-o conferință asupra ace­lorași chestiuni, la examinarea că­rora va participa și d. ministru Du­ca. E vorba, ca în ședința de azi, să se stabilească în chip definitiv, — și în cifre — activul și pasivul Ro­mâniei de pe urma războiului. Din acest bilanț guvernul va tra­ge concluzia, că nu putem fi obli­gați să lichidăm pasivul atâta timp cât nu ni se rezolvă activul. Școala Teh­nică a Aeronauticei din Mediaș aduce la cunoștința ge­nerală că examenul de admitere pen­tru ocuparea a 50 locuri vacante în clasa I-a va avea loc între 5—10 Sep­tembrie a. c. Sunt primiți la acest e­­xamen absolvenții cel puțin ai cursu­lui primar având vârsta de la 12—16 ani, înscrierile in vederea acestui e­­xamen se primesc până la data de 1 Septembrie. Pentru orice alte informații mai amănunțite doritorii se vor adresa la Inspectoratul general al Aeronauti­cei,Biroul IV (Calea Griviței No. 28 București) la Comandamentele de Garnizoană din țară precum și la Di­recția Școalei la Mediaș. MISCAREA] DRAMATIC LITERARA ARTISTICA! Cărți noul AMINTIRI, de lean Slavici Edit. Culturii Naționale, 1924 D. Slavici își publică Intr’un vo­lum al Culturii Naționale, apărut anul acesta, amintirile prieteniilor sale literare de pe vremuri. Aceste amintiri alcătuesc prețioa­se date și amănunte caracteristice pentru cunoașterea personalității scriitorilor: Eminescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc, dar mai ales a ce­lui dintâi, cu care d-sa a fost legat în o strânsă prietenie începută în tinerețe, pe vremea când își făceau amândoi studiile universitare la Viena. Personalitatea artistică a lui Emi­nescu, fiindu-ne­cunoscută din o­­pera sa poetică, era de așteptat ca amintirile acestea, să desăvârșească cunoștințele noastre despre persona­litatea sa omenească, dându-ne o icoană­­ precisă și luminoasă a sufle­tului său. Din ele însă, nu se des­prinde acest fel de icoană. Singura lor valoare este că lăr­gesc cercul cunoștințelor noastre des­pre Eminescu; această lărgire însă îngreuiază și mai mult reconstitui­rea psihicului său, pentru că unele dintre aceste amintiri, sau mai bine zis caracterizările sumare cari se cuprind se contrazic. Citez, spre pildă două din aceste contradicții, pag. 24: „Om de o rară disciplină intelectuală, ținea să fie disciplinat și in practica vieții lui, se ferea de excese și mă fericea pen­tru destoinicia mea de a face de re­­gulă numai ceea ce eu însu­mi vo­­iesc“. Pag. 26: „Păcatul lui cel mare și hotărâtor era lipsa de rânduială în traiul zilnic, când se așeza la masa de lucru“ fie că scria, fie că citea, nu mânca zile întregi și petrecea nop­țile în nedormire“. Citatul din urmă contrazice pe cel dintâi; din el reiese că Eminescu, nu se prea ferea de excese și nu era ordonat nici în activitatea sa inte­lectuală. Altă contraidicție: Pag. 104: „Una din marile mul­țumiri ale v­eții lui era să stea de vorbă, să-și dea pe față gândurile și să ispitească pe alții, fie aceștia chiar oameni, pe care îi socotea mărginiți, ceea ce în adevăr și erau, Ceea ce-l ademenea era dorința de a vedea cum se prezintă lucrurile in capetele altora și de a se dumini el însuși“. Pag. 173: „Ori și cât de multă lu­me și ori și cât de mare gălăgie ar fi fost împrejurul lui, el nu se abă­­tea dela cele ce se petrec in sufletul său. Și era fără îndoială mai pe plac să stee într’un colț liniștit ori să se plimbe pe la locuri dosnice...“, Pag. 174: „Eminescu fugia de om­ și ce îngrămădire de oameni și se simțea bine singur în sânul na­turii“. C­itatele două din urmă ne prezin­tă pe Eminescu ca un suflet înclinat spre singurătate, meditare dacă nu și mizantropie, iar cei dintâi ca pe un om sociabil și extrem de curios. Care dintre aceste două trăsături su­fletești, remarcate de d.l Slavici, a aparținut cu adevărat marelui nos­tru poet? Contradicțiunile acestea, lipsa de metodă în reproducerea amintirilor, repetițiile, digresiunii, precum și lipsa unui spirit critic în alegerea lor, fac ca interesul lor epic să scadă simțitor, iar personalitea sufleteas­că a lui Eminescu, să ne apară con­fuză și contradictorie, deși de multe ori faptele povestite, observațiile și reflexiunile făcute de d-l Slavici, sunt interesante și extrem de prețioa­se din punctul de vedere al psiholo­­giei­ parțiale a scriitorului nostru Astfel relațiunile privitoare la ac­tivitatea practică desfășurată de E­minescu la­­ Viena în 1870—71, pen­tru organizarea unei serbări națio­­nale la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, și ținerea unui congres al tuturor stu­denților­ români în acelaș loc, cu prilejul împlinirii a patru sute de ani de la zidirea acestei Mănăstiri, ne evidențiază nu fără surprindere, o nouă lătare a personalității lui E­­minescu, foarte puțin cunoscută pâ­nă acum, laturea volițională­ practi­­că. Iată ce spune d-l Slavici când vorbe­ște de această activitate a lui Eminescu: „Știindu-i poet, chiar și mulți din­­tre cei ce l-au cunoscut personal sau deprins a-1 lua drept un visător inac­cesibil pentru preocupările zilnice. Așa însă el era numai în ceea ce pri­vește propria lui existență, când vor­ba era de durerile neamului româ­nesc, el ardea un foc nestins și deve­­nea om de inițiativă și de acțiune, stăruitor neînduplecat, care nu ne dedea răgaz, ci ne mâna mereu în­ainte“, sau la pag. 100:... deci nu numai poet și cugetător ca vederi bine lămurite, ci tot­odată și cel de acțiune înzestrat cu bun simț prac­tic, care știe să-și aleagă mijloacele și­­ totdeauna gata să înfrun­de greu­tățile de orice fel“. Idealismul cultural de care a fost a­­nimat Eminescu în prima sa tinerețe tenacitatea, energia desfășurată pentru înfăptuirea unei nobile i­­dei, ne fac să afirmăm­ existența in sufletul său a predispozițiilor omu­lui de acțiune, cari însă nu s-au des­­voltat în aceiaș măsură ca și însu­șirile sale artistice, poate din cauze împrejurărilor de viață, sau a unei structuri sufletești congenitale. Ideile și năzuințele sale etice, poli­­tice și culturale de mai târziu, nu au fost înfăptuite prin activități ase­mănătoare celor de la Viena și Put­na, ci numai exprimate literar în poeziile satirice, și articolele scrise la ziarul de pe vremuri „Timpul“. Celelalte trăsături psihice genera­­le relevate de amintirile d-lui Sla­vici sunt următoarele: optimismul (d.l Slavici combate legenda presi­­mismului lui Eminescu), nesenti­­mentalitatea din decisiuni și fapte, ușoara iritabilitate, impulsivitatea, slăbiciunea voinței, duioșia, cumpă­tar­ea, stoicismul, dragostea pentru oameni, sensibilitatea pentru frumu­sețile naturii și durerile omenești, probabilitatea și noblețea firii, mi­­la și bunătatea, cultul metafizic al datoriei și adevărului, pasiunea pen­tru cărți și lectură, sinceritatea, re­ligiozitatea, precum și înalta mora­litate care l-a călăuzit toată viața. Trăsăturile acestea risipite printre numeroasele date anecdotice, fără în­doială,că răsfrâng ceva lumină a­­supra sufletului lui Eminescu, de­fectul lor cel mare, este că ele nu sunt destul de închegate, armoniza­te într-o imagine sintetică, care să înlăture ittdopP*© proi­nc-n­«» cob­­tradicțion­ste .j*.. Stilul care ar­ fi putut rxn­ce amit valoarea literară a acestor amintiri, alături de cea psihologică și docu­mentară, este lipsit de farmecul cari îl au de pildă, amintirile lui Crean­gă, și este prin neglijența lui chiar mai prejos de cel din nuvelele d-lui Slavici. Regretând această scădere, înche­iem articolul nostru cu speranța, că viitorii biografi și istorici literari ai lui Eminescu, vor ști să se foloseas­că cum se cuvine printr'o justă se­­lecțiune, de acest bogat material o­­ferit de d-l Slavici pentru a-i carac­teriza personalitatea sa omenească CONST. GEORGIADE Doctorul Petre T.Topa CHIRURG Consultațiuni orele 5—7 p. m. Str. 11 Iunie No. 17. București saasB*sse«i EVSariBe Capitale lalin­aif­i onl­ina Orașul Viena a devenit în timpul de după războiu centrul cel mai in­ternațional din lume. Voind să do­vedească cu fapta că republica aus­triacă e într’adevăr pătrunsă de a­­devăratul spirrit al democrației, gu­vernul austriei de azi a deschis por­țile capitalei și refugiaților politici, cari în alte țări nu ar fi fost tolerați, îngăduința guvernului austriac fa­ță de aceștia a mers așa de departe, încât Viena a devenit un adevărat cuib de tot felul de acțiuni politice mai mult sau mai puțin subversive. Intr'un ziar maghiar din Budapesta se face o interesantă descriere a re­fugiaților maghiari, cari se întru­nesc zilnic în una din cele mai ele­gante cafenele vieneze, unde „pun lucruri la cale“. Unii dintre aceștia, scrie corespondentul ziarului ma­ghiar, sunt foarte eleganți, duc un traiu fastuos și discută „cu vocea ridicată“ cele mai mari și mai im­portante chestiuni politice și econo­mice. Categoria aceasta de emi­granți nu lucrează nimic și toată ziua șed în cafenele, încât cu drept cuvânt se întreabă toată lumea, afa­ră de poliția și siguranța din Vie­na, din ce trăiesc acești oameni ? E evident, răspunde corespondentul respectiv, că aceștia „învârtesc“ fel de fel de afaceri rentabile, între care șipionagiul și trădarea sunt la locul de frunte. Afară de maghiari mai sunt bine reprezentate popoarele balcanice și sovietele din Rusia. Și reprezentan­ții acestora trăiesc în lux și „discu­tă" cu „vocea ridicată“ problemele mondiale. Se știe că în organizația de propagandă a sovietelor, care face legătura între Moscova-Berlin-Praga și Belgrad-Sofia-București. Aceasta ar fi partea cea rea a in­­ternaționalizărei capitalei austrice, căci ea are și o parte bună, care co­respunde pe deplin principiului de­mocrației republicane. Viena a atras și lume bună, care corespunde pe deplin principiului democrației re­publicane. Viena a atras și lumie bu­nă între zidurile sale și aproape toate țările sunt reprezentate acolo prin număr destul de considerabil de ce­tățeni, cari sunt organizați în socie­tăți publice, recunoscute și contro­late de către autoritățile­­ austriace. Printe acești „internaționali" cu sentimente cinstite numărul cel mai mare îl dau cehii, cari au peste 200 de societăți. După cehi urmează iu­goslavii cu 25 de societăți, apoi ucra­inenii cu 20, maghiari cu 15, polone­zii cu 12, rușii cu 11, Italienii cu 7, românii și rutenii cu câte 5, alba­nezii cu 4, de asemenea sunt organi­zați în societăți publice și america­nii, scandinavii, elvețienii și egipte­nii. Societățile acestea sunt curat culturale și nu fac politică, pentru a­­ceea autoritățile austriace nici nu au avut până acum motiv de a se a­­mesteca direct sau indirect în afa­cerile acestor societăți. In urmărirea lui Dam­­boviceanu in tot timpul zilei de ori autorită­țile au continuat a căuta fără a pu­tea da totuși de urma excrocului Dămboviceanu. S'au luat măsuri pentru suprave­gherea străzei Aurel Vlaicu, unde se pare că se petrec lucruri suspecte în legătură cu această afacere* # Autoritățile au primit un denunț prin care erau înștiințate că Dăm­boviceanu s’a refugiat la un com­plice al său de la Craiova. O des­cindere s'a făcut la locuința indica­tă, fără însă să se poată da de ur­­­mele ingeniosului excroc. 9 Sentinelei care a lăsat să scape pe Dămboviceanu s'au făcut formele legale pentru a fi înaintată consi­liului de Război. Cercurile militare afirmă însă că nu santinela e vino­vată ci faptul că, deși s-a atras aten­ția de neumărate ori, nu s-au dat fonduri pentru crearea unui corp de gardieni specialiști

Next