Neamul Românesc, iulie 1925 (Anul 20, nr. 146-171)
1925-07-22 / nr. 163
Activitatea partidului Național în județul Ilfov Distribuția firmelor organizațiilor din plășile Sărulești și Budești, întrunirile din comunele Crângu-Fundulea, Călăreții Seinoiu, Mănăstirea, Kiselet, etc. Cuvântările de for avocat Anghel N. Demetrescu, Petre Nicolae, etc. Duminică 12 iulie a. c. fruntașii noștri politici de avocat ANGHEL DEMETRESCU, membru în comitetele executive ale organizațiilor Capitalei și Jud. Ilfov ale partidului nostru, Petre Nicolae, membru în comitetul executiv al județului însoțiți de d. PETRE BARBULESCU, membru, au organizat ,o serie de întruniri în comunele din plățile Sărulești și Budești cu care ocazie s’au distribuit și firmele organizaților noastre comunale. Pretutindeni fruntașii noștri au fost primiț cu mare entuziasm și șefii Organizațiunilor cari primeau firmele erau semoționate și-și exprimau cu această ocazie sentimentele lor de fericire și mândrie cetățenească pentru că sunt reprezentanții unui partid de nădejde patională. In comuna CRANGU-FUNDULEA a avut loc o consfătuire cu fruntașii noștri politici cari au arătat care este situația locală politică a partidului nostru. Au luat parte la consfătuire prietenii noștri: Nicolae Dincă, Gogu Mihailescu, Stere Grance, etc. Firma a fost predată d-lui Gogu Miîhăilescu. D. avocat Anghel N. Demetrescu a făcut un expozeu asupra situației politice actuale dând indicațiuni asupra mijloacelor de luptă pentru răsturnarea Actualului regim, înainte de anchetă fruntașii noștri politici au întreprins o anchetă asupra Stărei de suflet a populației noastre rrurale cu privire la situația generală politică, economică și financiară creată de actualul regim și aci în Crângu- Trundulea ca și în celelalte comune toată lumea fără deosebire de culoare politică erau cu desăvârșire nemulțumiți, aproape desnădăjduiți de starea deplorabilă din punct de vedere politic, economic și financiar în care a ajuns populația, în urma unei guvernări nefaste de aceea a partidului tuturor gheșeturlor „comercializate“ ale partidului național-șobolan. Până și membrii cei mai devotați o Mată, ai liberalilor sunt astăzi convinși că acest partid a fost o iluzie și o încercare nenorocită pentru țară. Astfel d-mul Ion Dumitrescu, liberal din com. Sărăteni, își exprimă rngretul că este liberal și-și arată toată apărăciunea constatând că liberalii n’au făcut nimic util pentru țară. In com. TAMADAU a avut loc o confătuire la amicul nostru Mihail Dobre. Toți vorbitorii au înfierat guvernul, rma a fost predată fruntașului nosd. Dobre. “ Incom. CASARIT1I-SEINOIU con-sfătuirea sa tinut la fruntașul nostru al Mitruș Rădulescu. Intre alții au luat parte prietenii noștri Nicolae Ghiță, lancu Vlădescu, Marin D. Paraschiv,Gh. D. Zile, Grigore D tru, Nicolae Borcea, etc. Au vorbit de avocat Anghel N. Demietrescu și Petre Nicolae. In corn. PARLITA SARULEȘTI au dat parte d ni: Titu Dumitrescu, D-tru Calciu, Dragnea Marcu cu cari fruntașii noștri au plecat în corpore la Sarulești unde s’a instalat firma la amiroul nostru Ștefan Nițu. Aci a avut loc o foarte frumoasă .Consfătuire la care a luat parte preoții I Costică Nicodescu și Mihalache Popescu, Ion Pârcălabu, Gică Mareș, Teodoru, etc. A vorbit d. av. Anghel N. Demetrescu într’o atmosferă foarte însuflețită și plină de voe bună. S’au aclamat șefii partidului național ».Trăiască d. Iorga și Maniu. Trăiască ssl. D. R. Ioanițescu“. In com. PREASNA consfătuirea a avut loc la amicul nostru d. Stroenie, la care s’a și pus firma. Au mai luat parte Ion Teodorescu, Gh. Teodorescu, Vasile Sofronie, Florea Sofronie, etc. In com. QURBANEȘTI fruntașii noștri s’au adunat în casa amicului nostru d. Niță Rădulescu. Păr. Al. Voiescu a arătat toate racilele politicei și a arătat îndrumările de urmat pentru o isbândă deplină. Părintele a vorbit cu multă pricepere și devotament de care fruntașii noștri au luat act făgăduind că se vor folosi de învățăturile sale. A răspuns de avocat Anghel N. Dem J*10|§IQU Incorn. OBILEȘTII VECHI au luat parte la consfătuire o mare mulțime de săteni sub președinția fruntașului nostru Constantin Dinu Ghiță. Au mai asistat Chiriță Moise, i Ștefan Gavrilă și alții. In timpul discuțiunilor a apărut și primarul actual al liberalilor, d. Nae Lefter care a fost obiectul ironizărilor foarte arodate ale întregei adunări. Bietul primar nu-și mai găsea locul și regreta amarnic că a venit la adunare. In această comună s-a instalat filmat la Constantin Dinu Ghiță. In com. OBILEȘTII-NOUI a avut loc consfătuirea la d. Alecu Popescu. In com. TARICENI la d. Ion Teodorescu. In com. PUPĂZĂ întrunirea a avut loc la fruntașul Florea Marinescu. Și aci ca și la Obileștii-Vechi a venit primarul liberal Gheorghe Iordache Troacă care a atacat pe liberali. CUVÂNTAREA D-LUI AVOCAT ANGHEL N. DEMETRESCU IN COM. MANASTIREA In frumoasa comună Mănăstirea a avut loc loc o mare și frumoasă manifestație politică. întrunirea s-a tinut la fruntașul nostru politic Andrei P. Dumitrescu. A luat parte o mare mulțime de oameni și entuziasmul a fost de nedescris. D. avocat ANGHEL N. DEMETRESCU a ținut o foarte frumoasă cuvântare care a fost viu aclamată de întreaga adunare. D-sa a spus : Când au venit liberalii la putere au făgăduit că în Țara Românească vor face să curgă miere și lapte. Din cauza nefastei guvernări averea care toată lumea i-a crezut și crucea liberală a fost votată cu ștampila aproape în unanimitate. După 4 ani de guvernare liberală însă am ajuns ca în țara grâului, lumea să nu aibă ce mânca iar munca țăranului să se irosească fără nici un folos. Numai băncile liberale trag foloase iar țara întreagă suferă. Tot ce este bogăție în țara românească este „pungașalizată“ de liberali sub denumirea de comercializare. In țara peștelui, peștele se vinde mai scump decât în Sahara. Țăranilor li se fură munca de băncile liberale, funcționarii sunt plătiți cu salarii de foame, iar la Banca Românească a liberalilor se încasează tantieme cu zecile de milioane. Liberalii sunt tirani netrebuincioș. Dictatura lor nu se bazează pe un patriotism luminat și pe un devotament public. Dictatura lor se bazează pe trufie pe obrăznicie și pe lăcomie. Ei se cred cei mai deștepți oameni din România-Mare. Tot ce nu e liberal nu e la înălțimea lor. Savantul neamului de profesor Niculae Iorga, luptătorii și apărătorii românismului în contra cotropirei maghiare, d-nii Maniu, Vaida-Voevod și ceilalți, după ei nu sunt patrioți Patriotismul este monopol liberal și el trebue comercializat în folosul familiei liberale. Tot ce se poate închipui obrăznicie politică se găsește întruchipată în politica partidului liberal. Ei ne-au pus rău cu toate tarile străine, cu foștii noștri aliați. Toată munca și toate foloasele geniului politic ale unui mare bărbat de stat cum a fost Take Ionescu este gata să năruiască din cauza nepriceperei și obrăzniciei politice a liberalilor. Italia a fost nevoită să comită un gest de nepoliteză față de țara românească, din cauza liberalilor. Cele 2 mari reforme : împroprietărirea și votul universal sunt pe cale să devie ficțiuni din cauza liberal. Moșii întregi aparținând politicianiilor liberali s-au încercat să scape de expropriere. In jud. Ilfov a fost un noroc pentru țărănime că s-a găsit un om care să aibă toată dragostea față de populata dela țară și să apere legea ca dreptate să se facă. Dacă d. D. R. Ioanițescu n‘ar fi apărat pe țărani, mulți Niculești-Dorobanți s‘ar fi lăfăit în latifundii și mulți cari au luptat pe front pentru România Mare ar fi rămas fără pământ. Strigăte : Trăiască d. D. R. Ioanițescu. Votul universal este inexistent sub liberali-Furtul de urne la alegerile generale și în ultimul timp falsificarea listelor electorale pentru Camerile agricole, o dovedesc cu prisosință. Pe aceste din urmă liste nu s-a trecut o mulțime dintre sătenii cari erau cunoscuți ca nefăcând politică liberală și în schimb au trecut pe toți ai lor, chiar dacă nu întruneau condițiile legei ca încă în unele comune și au trecut și morții liberali pentru ca aceștia să voteze, probabil prin procură testamentară. La Vărăști-Obedeni au fost trecuți pe listă 8 alegători liberali. Cu alegerile pentru comună și județ ar voi să facă la fei. Acest sistem de siluire inutilă și care pervertește sufletul omului aruncându-l și în desnădejde trebue să înceteze. Mândria românească și sentimentul de libertate publică cere plecarea acestui regim de sărăcie și teroare. (Vii aplauze). A mai vorbit d. Petre Niculae. De aci fruntașii noștri au plecat la Kiselet unde a avut loc o scurtă consfătuire cu prietenii noștri Ion Bizan lancu Mimia, Tudor Dan Ruse și alții. Au vorbit d-nii Anghel N. Demetrescu, Petre Niculae și Petre Bărbulescu. In com. STANCEA-SPANȚOV au luat parte la consfătuire d-nii Alexandru Georgescu, Dumitru Ion Dobre, Marin Stan etc. In com. ULMENI a avut loc o scurtă consfătuire la care au fost Emanuel Păun, Niculae Eftimie, Dobre Birghilă, Tudor Ciocoiu etc. De aci simpaticii noștri fruntași au plecat spre București, ducând cu ei una din cele mai frumoase impresii care o să le rămâe multă vreme întipărită în minte. Peste tot dragostea pentru șefii partidului național, d-nii Maniu și Iorga precum și pentru șeful organizației jud. Ilfov, d. deputat D. R. Ioanițescu era vie și ea se manifestă în mod spontan și cu entuziasm. .................-%-n-a................. D. AVOCAT ANGHEL DUMITRESCU Primăria Orașului București Publicațiune Este Indeobște cunoscută situațiunea precară în care au fost aduse trotuarele de pe aproape toate străzile Capitalei, pe deo parte din cauza pepăsărei cu care unii conducători de vehicule se urci, pe ele cu căruțele supra-încărcate, iar pe de alta și în multe părți, prin tăiatul și crăpatul lemnelor, prin descărcăcatul de baloturi, lă zi materiale și diverse alte mărfuri grele, cum și prin toleranța publicului de a lăsa să se fure dalele de bazalt și lespezile de piatră». Cu mijloacele limitate de care Comuna dispune față de atâtea nevoi edilitare, toate reclamate de urgență, problema reparațiunei și aducere!a bună stare de circulațiune a trotuarelor, deși figurează în programul campaniei viitoare de lucru, totuși nu va putea fi atât de larg rezolvată, după cum necesitățile o reclamă. Anul trecut, mulți proprietari și locatari ai orașului cunoscând situația financiară a Comunei și Îndemnați de spiritul gospodăresc de a avea în dreptul locuințelor lor trotuare în bună stare, au vărsat Comunei jumătate din costul refacerei trotuarelor, iar primăria ajutată și de aceste contribuțiuni benevole ale cetățenilor, a executat de Îndată refacerile necesare. Față de această manifestată bunăvoință, Primăria Cabalei, In dorința de a nu aplica sistemul arătat mai sus numai In favoarea unora, aduce la cunoștința publică următoarele: Toți cetățenii (proprietari sau locatari) care doresc să li se repare să se execute din nou trotuarul In dreptul locuinței lor și ardejumătate din costul lucrărilor socotite cu preț de regie la: Repara. Lucrare din nou m. p. trotuar de as asfalt lei 2303>m. p. trotuar de bazalt lei 197 m. p. trotuar lespezi lei 55 385 m. p. trotuar bolovani lei 4580 for binevoi a cunoaște că Primăria se obligă a executa lucrările necesare mn ordinea înscrierei, atunci când pe acelaș stradă 8‘au cerut rec tiuni și vărsat cotele respective pentru o lungime continuă de cele 100 m. trotuar. Asemenea cereri cu sumele de bani ce vor primi de primărie chiar cu înepere de la 1 Martie a. c., iar la începerea lucrărilor cetățenii respectivi sunt rugați a supraveghea de aproape modul d de execuție semnalându-se cazurile în care lucrările nu se efectuează conform regulelor tehnice, Președ. Comis. Interimare,SSat LOSTINESCU Sau să tune o INFORMAȚII Direcțiunea generală a căilor ferate, dispus ca vinul indigen în sticle, predat în traficul local cu mică iuțeală, și în vagoane complecte să se taxeze pe baza clasei 16. Această dispozițiune intră în vigoare cu începere dela 1 August 1925. D. deputat G. Bernady și soția au dăruit câte 5000 lei pentru înființarea unui fond, din care să se construiască câte un cămin pe seama studenților maghiari atât la București cât și la Cluj. Ziarul „Deutsches Allgemeine Zeitung“ anunță că, tratativele între Cehoslovacia și direcțiunea porturilor din Hamburg și Stettin cu privire la acordarea unei zone libere în aceste două porturi aușuat. E vorba ca în luna Noembrie să se reia din nou tratativele. Dacă nici atunci nu se va putea ajunge la o înțelegere, va interveni în sensul tratatului de pace de la Versailles o comisiune de arbitri sub președinția unui delegat englez. D. dr. Costinescu, primaml Capitalei, a plecat ori în concediu pentru 30 de zile. D-sa, se va instala la Constanta iar în timpul absenții sale, conducerea primăriei, o va avea dr. Berceanu, primul ajutor de primar. Liceul de stat din Odorheiu-Transilvania va funcționa în anul 1925 — 1926 cu 8 clase (și el. I/b). In cursul superior, cl. V—VI va fi necondiționat secția reală. Ir el. VII —VIII secția modernă. In cazul că s-ar anunța și pentru secția modernă în cl. V—VI elevii în număr suficent, se va deschide și aceasta. Insereții se pot face între 1—8 Septembrie. Taxa de înscriere și frecvență, anual: lei 730 pentru curs superior și lei 530 pentru cursul inferior. La înscreire se va achita Direcțiunii suma de lei 230 curs inferior și lei 330 curs superior. Examenul de admitere în cl. V la 21 Septembrie. Cererea de admitere la examen — timbrată se va înainta cel mai târziu la 15 Sept. Direcțiunii. Internatul de pe lângă liceu va funcționa în anul acesta numai pentru 100 elevi Internatul e în acelaș edificiu cu liceul. Taxa anuală e : în numerar lei 6200 curs inferior și lei 7000 curs superior pentru alimentare. Spălatul rufelor pe anul întreg 400 tei. Trebue aduse alimente în natură. Instrucțiuni amănunțite dă la cerere direcțiunea liceului. C O începere de Duminică 19 Iulie au început să circule vagoane directe Cernăuți-Constanța la trenurile 52, 807, 810 și 803 și înapoi de la Constanța la trenurile 804, 809, 808 și 51. Fiecare din aceste trenuri va avea câte un vagon direct de plasa I și II (A. B.). Comitetul activ pentru ridicarea monumentului lui Andreiu Mureșianu la Brașov, s’a întrunit la 17 Mie sub prezidenția de onoare a d-nui deputat al Brașovului d. I. C. Grădișteanu, fost ministru și prezidentul activ dr. C. Baiulescu, de față fiind d-nii: prefectul Demarat, dr. A. Sulică, Manoilescu, directorul Băncei Naționale, d-na Baiuiescu, prezidenția Reuniunei femeilor. .omâne, profesor P. Theodorescu Bărbuceanu. S’a hotărât a se face adresele personalităților pentru patronare și să se lanseze apelul de subscripție pentru înfăptuirea acestei mari opere naționale. PENTRU EROII JUD. BUZĂU In ziua de 28 Iunie s’a dat la Nehoiu o serbare câmpenească pentru monumentul Eroilor, ce se va ridica la Gura Sinului. Cu toate că vremea n’a fost favorabilă, populația a răspuns în număr mare la apelul comitetului dovedind un interes crescând pentru eroii munților noștri. Reușita serbării se datorește concursului d-lui general Epure, comandantul Diviziei V-a și președintele de onoare al comitetului din Nehoiu, care a dat gratuit muzica militară a Reg. 8 cum și ofițerilor Diviziei, în aceiași măsură d-na și d-l Inginer E. Buracinschi, directorul fabricei din Nehoiu, au conlucrat împreună cu toți funcționarii fabricei la organizarea serbărei, dând gratuit materialul lemnos, instalația electrică în parcul serbărei și trenurile de munte. V. Sf. Episcop al Buzăului a tinut să cinstească cu prezența Sa această serbare. Direcția liniei Buzău Nehoiaș a făcut reduceri de transport pentru serbare. Comitetul le aduce pe această cale tuturor călduroase mulțumiri. Concentrându-se conturile serbărei, a rezultat un beneficiu net de 54.000 lei, care s’au depus la Banca populară Nehoiaș. Preot D. Nicolaescu. Sărbătorirea d-lui Toma T. Sccolescu Amicul nostru, d. Toma T. Socolescu a fost sărbătorit în ziua de 8 iulie 1925 pentru succesul ce a avut luând premiul întâi la concursul din București pentru palatul comunal. Sărbătoarea s‘a transformat într’o caldă manifestație de simpatie, înconjurat de toți intelectualii orașului, indiferent de culoare politică. Un comitet compus din d-nii Emil Condeescu, inginer Ionescu-Borcia, Ilie Nedelcovici, Alexandrescu inginer și arhitect Smina, a organizat această masă comună. Primul toast l-a tinut d. Emil Condeescu, apoi d. I. Ionescu-Quintus, șeful liberalilor, d. D- Munteanu-Râmnic, președintele comitetului executiv al partidului național, d-nii Ștefan Motaș, președintele casei negustorești, Radu Constatinescu, Grigore Ivănceanu, avocați, preotul N. Vasilescu, inginer Alexandrescu, inginer Ionescu și preotul Iinculescu din Telega. Toți în cuvinte calde au arătat dragostea către sărbătorit. PACTUL DE GARANȚIE Răspunsul Germaniei Berlin, 18 (Rador). — Comisiunea afacerilor externe din Reichstag, a aprobat răspunsul lui Stresemann în privința pactului de siguranță. Numai naționaliștii extremiști și comuniștii au votat împotriva răspunsului. Textul răspunsului redactat de d. Stresemann a fost aprobat de asemenea și de primii miniștri ai statelor germane. Secția cinematografică a Fundațiunei Principele Carol a terminat filmul luat anul trecut cu ocaziunea sărbătorilor pentru aniversarea lui Avram Iancu. O reprezentație cu acest film s-a dat zileletrecute la Cluj în fața reprezentanților presei. Ziarele clujene scriu bine despre film. Luni în ziua de Sf. Ilie ș-a început seria de reprezentații publice, care se va continua apoi în toate orașele din Ardeal. Marele poet italian D'Anunzio a fost invitat și se crede că va veni la Expoziția generală din Chișinău unde se inaugura statuia „Latinității". Ziarul săptămânal "Maghyarsag" din Cluj va fi prefăcut în organ zilnic și pus în serviciul partidului maghiar, — aripa conservatoare și intransigentă cum „Ujsag“ este organul aripei mai democratice și conciliante a aceluiaș partid. Lucrările pentru introducerea gazului metan în Târgul-Mureș sunt în curs de la începutul acestei luni. Din încredințarea primarului în cursul săptămânei trecute experții orașului au plecat la Mediaș, unde sau informat asupra stării actuale a lucrărilor de introducere. Mai mult de jumătate din linia telefonică necesară pentru construcția conductei este terminată în regie proprie și astfel la sfârșitul acestei luni, întreaga linie telefonică între Diciosânmărtin și Târgul-Mureș va fi terminată. Transportul burlanelor de gaz s-a încredințat unei firme din Diciosânmărtin care în curând va începe transportul lor. Hotelul.Trasilvania“ din Orăștie, proprietatea „Casei de păstrare“ (săsești) din Orăștie, a fost expropriat. O comisie județeană a preluat clădirea, în care se va instala noul liceu de Stat „Aurel Vlaicu“. La examenele cursurilor serale ce s’au Unit în Cluj pentru funcționarii comerciali s’a constatat un deosebit progres la învățarea limbei române. Toti elevii exeminati au trecut cu succes examenul din acest studiu. Comisia de examinare a procedat și aci foarte riguros, ceea ce direcțiunea cursurilor a explicat cu faptul, că intenționează să transforme aceste cursuri în curs de gimnaziu regulat, pentru aceea a fost nevoe de a se face chiar de acum o selecționare a elementelor. Știut este că parlamentul a votat legea „Radio“-ului Român și astfel în scurt timp România se va acupla în radiocirculația internațională. Din această ocazie oficiosul amatorilor radioului din Europa centrală „Radio-Welt“ din Viena, a înființat în Oradea-Mare o redacție și roagă pe toți amatorii din România precum și pe toți acei, cari se interesează mai de aproape de aceasta, ar și comunica de urgență adresele, Domnului redactor Raoul Faragó Oradea Mare, Bulev. Regele Ferdinand No. 14. Realitățile de la gara din Brașov ale băncii „Albina“, cari în urma unor presiuni de ordin politic, au trecut în anul 1918 prin vânzare forțată în proprietatea comersantuilui Bartha Antal au format obiectul unui proces intentat la 1920 de banca „Albina“. Precum suntem informat tribunalul din Brașov a dat câștig de cauză băncii „Albina“, aducând o sentință prin care amintitele realități au să treacă din nou în proprietatea băncii „Albina“, care în schimb va avea să plătească o anumită sumă (ceva peste 4 milioane lei) pentru clădirile și adaptările făcute de la 1918 încoace. Se știe că aceste realități au azi o valoare de 15—20 milioane lei. Punându-se în lucru a doua ediție a Catalogului de ziare din România (pe 1925), editura agenției de publicitate „Rudolf Mosse“, Soc. Anon., toate ziarele și revistele din întreaga țară sunt stăruitor rugate; tn propriul lor interes, să trimită imediat numitei agenții: București Bulevardul Academiei, tarifele de publicitate cele mai nouă, exemplare de probă, precum și orice date ceare privitoare la ele, cred Baroul advocaților din Cluj a hotârât să clădească un mare palat cultural, cu patru etaje, și care va avea între altele o sală mare de concert săli de lectură, localuri de prăvălii și un restaurant. Noul palat se va clădi pe locul situat palatul tribunalului și cazarmă care a fost cumpărat dela primărie. Fondul de clădire fiind asigurat, lucrările vor începe chiar în cursul acestei veri. D. ministru Vintilă Brătianu a lucrat ezi d. a. cu d-nii Em. Giuan,directorul general al despăgubirilor de război și Const. Teianu, directorul datoriei publice, punând în concordanță cele două memorii referitoare la chestiunea datoriilor interaliate și la chestiunea reparațiunilor, memorii pe care d. ministru de finanțe le va lua cu sine în streinătate. Azi d. a., cei de mai sus se vor întruni din nou la ministerul de finanțe într-o conferință asupra acelorași chestiuni, la examinarea cărora va participa și d. ministru Duca. E vorba, ca în ședința de azi, să se stabilească în chip definitiv, — și în cifre — activul și pasivul României de pe urma războiului. Din acest bilanț guvernul va trage concluzia, că nu putem fi obligați să lichidăm pasivul atâta timp cât nu ni se rezolvă activul. Școala Tehnică a Aeronauticei din Mediaș aduce la cunoștința generală că examenul de admitere pentru ocuparea a 50 locuri vacante în clasa I-a va avea loc între 5—10 Septembrie a. c. Sunt primiți la acest examen absolvenții cel puțin ai cursului primar având vârsta de la 12—16 ani, înscrierile in vederea acestui examen se primesc până la data de 1 Septembrie. Pentru orice alte informații mai amănunțite doritorii se vor adresa la Inspectoratul general al Aeronauticei,Biroul IV (Calea Griviței No. 28 București) la Comandamentele de Garnizoană din țară precum și la Direcția Școalei la Mediaș. MISCAREA] DRAMATIC LITERARA ARTISTICA! Cărți noul AMINTIRI, de lean Slavici Edit. Culturii Naționale, 1924 D. Slavici își publică Intr’un volum al Culturii Naționale, apărut anul acesta, amintirile prieteniilor sale literare de pe vremuri. Aceste amintiri alcătuesc prețioase date și amănunte caracteristice pentru cunoașterea personalității scriitorilor: Eminescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc, dar mai ales a celui dintâi, cu care d-sa a fost legat în o strânsă prietenie începută în tinerețe, pe vremea când își făceau amândoi studiile universitare la Viena. Personalitatea artistică a lui Eminescu, fiindu-necunoscută din opera sa poetică, era de așteptat ca amintirile acestea, să desăvârșească cunoștințele noastre despre personalitatea sa omenească, dându-ne o icoană precisă și luminoasă a sufletului său. Din ele însă, nu se desprinde acest fel de icoană. Singura lor valoare este că lărgesc cercul cunoștințelor noastre despre Eminescu; această lărgire însă îngreuiază și mai mult reconstituirea psihicului său, pentru că unele dintre aceste amintiri, sau mai bine zis caracterizările sumare cari se cuprind se contrazic. Citez, spre pildă două din aceste contradicții, pag. 24: „Om de o rară disciplină intelectuală, ținea să fie disciplinat și in practica vieții lui, se ferea de excese și mă fericea pentru destoinicia mea de a face de regulă numai ceea ce eu însumi voiesc“. Pag. 26: „Păcatul lui cel mare și hotărâtor era lipsa de rânduială în traiul zilnic, când se așeza la masa de lucru“ fie că scria, fie că citea, nu mânca zile întregi și petrecea nopțile în nedormire“. Citatul din urmă contrazice pe cel dintâi; din el reiese că Eminescu, nu se prea ferea de excese și nu era ordonat nici în activitatea sa intelectuală. Altă contraidicție: Pag. 104: „Una din marile mulțumiri ale veții lui era să stea de vorbă, să-și dea pe față gândurile și să ispitească pe alții, fie aceștia chiar oameni, pe care îi socotea mărginiți, ceea ce în adevăr și erau, Ceea ce-l ademenea era dorința de a vedea cum se prezintă lucrurile in capetele altora și de a se dumini el însuși“. Pag. 173: „Ori și cât de multă lume și ori și cât de mare gălăgie ar fi fost împrejurul lui, el nu se abătea dela cele ce se petrec in sufletul său. Și era fără îndoială mai pe plac să stee într’un colț liniștit ori să se plimbe pe la locuri dosnice...“, Pag. 174: „Eminescu fugia de om și ce îngrămădire de oameni și se simțea bine singur în sânul naturii“. Citatele două din urmă ne prezintă pe Eminescu ca un suflet înclinat spre singurătate, meditare dacă nu și mizantropie, iar cei dintâi ca pe un om sociabil și extrem de curios. Care dintre aceste două trăsături sufletești, remarcate de d.l Slavici, a aparținut cu adevărat marelui nostru poet? Contradicțiunile acestea, lipsa de metodă în reproducerea amintirilor, repetițiile, digresiunii, precum și lipsa unui spirit critic în alegerea lor, fac ca interesul lor epic să scadă simțitor, iar personalitea sufletească a lui Eminescu, să ne apară confuză și contradictorie, deși de multe ori faptele povestite, observațiile și reflexiunile făcute de d-l Slavici, sunt interesante și extrem de prețioase din punctul de vedere al psihologiei parțiale a scriitorului nostru Astfel relațiunile privitoare la activitatea practică desfășurată de Eminescu la Viena în 1870—71, pentru organizarea unei serbări naționale la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, și ținerea unui congres al tuturor studenților români în acelaș loc, cu prilejul împlinirii a patru sute de ani de la zidirea acestei Mănăstiri, ne evidențiază nu fără surprindere, o nouă lătare a personalității lui Eminescu, foarte puțin cunoscută până acum, laturea volițională practică. Iată ce spune d-l Slavici când vorbește de această activitate a lui Eminescu: „Știindu-i poet, chiar și mulți dintre cei ce l-au cunoscut personal sau deprins a-1 lua drept un visător inaccesibil pentru preocupările zilnice. Așa însă el era numai în ceea ce privește propria lui existență, când vorba era de durerile neamului românesc, el ardea un foc nestins și devenea om de inițiativă și de acțiune, stăruitor neînduplecat, care nu ne dedea răgaz, ci ne mâna mereu înainte“, sau la pag. 100:... deci nu numai poet și cugetător ca vederi bine lămurite, ci totodată și cel de acțiune înzestrat cu bun simț practic, care știe să-și aleagă mijloacele și totdeauna gata să înfrunde greutățile de orice fel“. Idealismul cultural de care a fost animat Eminescu în prima sa tinerețe tenacitatea, energia desfășurată pentru înfăptuirea unei nobile idei, ne fac să afirmăm existența in sufletul său a predispozițiilor omului de acțiune, cari însă nu s-au desvoltat în aceiaș măsură ca și însușirile sale artistice, poate din cauze împrejurărilor de viață, sau a unei structuri sufletești congenitale. Ideile și năzuințele sale etice, politice și culturale de mai târziu, nu au fost înfăptuite prin activități asemănătoare celor de la Viena și Putna, ci numai exprimate literar în poeziile satirice, și articolele scrise la ziarul de pe vremuri „Timpul“. Celelalte trăsături psihice generale relevate de amintirile d-lui Slavici sunt următoarele: optimismul (d.l Slavici combate legenda presimismului lui Eminescu), nesentimentalitatea din decisiuni și fapte, ușoara iritabilitate, impulsivitatea, slăbiciunea voinței, duioșia, cumpătarea, stoicismul, dragostea pentru oameni, sensibilitatea pentru frumusețile naturii și durerile omenești, probabilitatea și noblețea firii, mila și bunătatea, cultul metafizic al datoriei și adevărului, pasiunea pentru cărți și lectură, sinceritatea, religiozitatea, precum și înalta moralitate care l-a călăuzit toată viața. Trăsăturile acestea risipite printre numeroasele date anecdotice, fără îndoială,că răsfrâng ceva lumină asupra sufletului lui Eminescu, defectul lor cel mare, este că ele nu sunt destul de închegate, armonizate într-o imagine sintetică, care să înlăture ittdopP*© proinc-n«» cobtradicționste .j*.. Stilul care ar fi putut rxnce amit valoarea literară a acestor amintiri, alături de cea psihologică și documentară, este lipsit de farmecul cari îl au de pildă, amintirile lui Creangă, și este prin neglijența lui chiar mai prejos de cel din nuvelele d-lui Slavici. Regretând această scădere, încheiem articolul nostru cu speranța, că viitorii biografi și istorici literari ai lui Eminescu, vor ști să se folosească cum se cuvine printr'o justă selecțiune, de acest bogat material oferit de d-l Slavici pentru a-i caracteriza personalitatea sa omenească CONST. GEORGIADE Doctorul Petre T.Topa CHIRURG Consultațiuni orele 5—7 p. m. Str. 11 Iunie No. 17. București saasB*sse«i EVSariBe Capitale lalinaifi onlina Orașul Viena a devenit în timpul de după războiu centrul cel mai internațional din lume. Voind să dovedească cu fapta că republica austriacă e într’adevăr pătrunsă de adevăratul spirrit al democrației, guvernul austriei de azi a deschis porțile capitalei și refugiaților politici, cari în alte țări nu ar fi fost tolerați, îngăduința guvernului austriac față de aceștia a mers așa de departe, încât Viena a devenit un adevărat cuib de tot felul de acțiuni politice mai mult sau mai puțin subversive. Intr'un ziar maghiar din Budapesta se face o interesantă descriere a refugiaților maghiari, cari se întrunesc zilnic în una din cele mai elegante cafenele vieneze, unde „pun lucruri la cale“. Unii dintre aceștia, scrie corespondentul ziarului maghiar, sunt foarte eleganți, duc un traiu fastuos și discută „cu vocea ridicată“ cele mai mari și mai importante chestiuni politice și economice. Categoria aceasta de emigranți nu lucrează nimic și toată ziua șed în cafenele, încât cu drept cuvânt se întreabă toată lumea, afară de poliția și siguranța din Viena, din ce trăiesc acești oameni ? E evident, răspunde corespondentul respectiv, că aceștia „învârtesc“ fel de fel de afaceri rentabile, între care șipionagiul și trădarea sunt la locul de frunte. Afară de maghiari mai sunt bine reprezentate popoarele balcanice și sovietele din Rusia. Și reprezentanții acestora trăiesc în lux și „discută" cu „vocea ridicată“ problemele mondiale. Se știe că în organizația de propagandă a sovietelor, care face legătura între Moscova-Berlin-Praga și Belgrad-Sofia-București. Aceasta ar fi partea cea rea a internaționalizărei capitalei austrice, căci ea are și o parte bună, care corespunde pe deplin principiului democrației republicane. Viena a atras și lume bună, care corespunde pe deplin principiului democrației republicane. Viena a atras și lumie bună între zidurile sale și aproape toate țările sunt reprezentate acolo prin număr destul de considerabil de cetățeni, cari sunt organizați în societăți publice, recunoscute și controlate de către autoritățile austriace. Printe acești „internaționali" cu sentimente cinstite numărul cel mai mare îl dau cehii, cari au peste 200 de societăți. După cehi urmează iugoslavii cu 25 de societăți, apoi ucrainenii cu 20, maghiari cu 15, polonezii cu 12, rușii cu 11, Italienii cu 7, românii și rutenii cu câte 5, albanezii cu 4, de asemenea sunt organizați în societăți publice și americanii, scandinavii, elvețienii și egiptenii. Societățile acestea sunt curat culturale și nu fac politică, pentru aceea autoritățile austriace nici nu au avut până acum motiv de a se amesteca direct sau indirect în afacerile acestor societăți. In urmărirea lui Damboviceanu in tot timpul zilei de ori autoritățile au continuat a căuta fără a putea da totuși de urma excrocului Dămboviceanu. S'au luat măsuri pentru supravegherea străzei Aurel Vlaicu, unde se pare că se petrec lucruri suspecte în legătură cu această afacere* # Autoritățile au primit un denunț prin care erau înștiințate că Dămboviceanu s’a refugiat la un complice al său de la Craiova. O descindere s'a făcut la locuința indicată, fără însă să se poată da de urmele ingeniosului excroc. 9 Sentinelei care a lăsat să scape pe Dămboviceanu s'au făcut formele legale pentru a fi înaintată consiliului de Război. Cercurile militare afirmă însă că nu santinela e vinovată ci faptul că, deși s-a atras atenția de neumărate ori, nu s-au dat fonduri pentru crearea unui corp de gardieni specialiști