Neamul Românesc, septembrie 1927 (Anul 22, nr. 114-138)

1927-09-17 / nr. 127

SPECTACOLE AZI, VINERI, 16 SEPT. 1927 TEATRUL NAȚION­ : Comedia Fericirii. TEATRUL REGINA MARIA: D-ra Nastasia. TEATRUL MIC: Doctorul și fata Morgana. CINEMA EFORIA: Victorie sau moarte, cu Harry Pier. CIRCUL KLUDSKY: Reprezentații cu întreaga trupă. CINEMA BULEVARD-PALACE: Feu (Foc), cu Charles Vanel. CINEMA ODEON : Suzette, favori­ta regelui, cu Lya Mara. CINEMA LIPSCANI: La glu (Curte­zana). GRADINA CINEMA VICTORIEI: Gentilomul Detectiv, cu Raymond Griffith. CINEMA SELECT: Lya de Putty în Tentație. CINEMA M. VOICULESCU : Sans familie (Singur pe lume). CINEMA LUX : Ce s’a petrecut În­tre Herz Nathan Cohn și Domnul Francisc Stângi ? CINEMA CAPITOL: Un grosse de Montmartre. CINEMA RAHOVA (sala și grădi­na) : Tăcere (silence), cu Ellen Kurty, Julius Messaros și Tunker­­mann. TEATRUL CINEMA CENTRAL: „L’amour qui triomphe": cu Rodh la Rocque. CINEMA ROMANA-VITOR : Tra­gedia întunerecului, cu Colman Ro­land. CINEMA MARCONI : Escadronul III, cu Claire Römer și Ernest Ve­rebes și o comedie. imbrăcati-vă (a vechea și cunoscuta casă NICOLAE BUNEN­ 101 Calea Victoriei 101 Asortată cu cele mai fine haine de oraș și sport : Fardesie, Raglsne, Mantale caocincate, Mania! Waterproof. încălțăminte, Pălării fine, Lingerie, 4>e Raion special tie stofe Fantesini. Vânzare și cn metro. Croitorie de primul Rang sub conducerea maiorului Corvatescu. Vizitați și vu veți convinge NEAMUL ROMANESC transportului feroviar In Cehoslovacia Zilele acestea s’a comemorat în Ce­hoslovacia 100 ani dela inaugurarea­­ primei linii ferate, care a avut loc în 7 Septembrie 1827. In această zi s’a început transportul de mărfuri pe linia ferată dintre Leo­poldschlag (Austria superioară) și Bu­­dejovice (Cehia inferioară). Această linie ferată cu vagoane trase la început de cai, a fost în ace­­laș timp prima linie de pe continentul Europei. Autorul proiectului construcției a fost cehul F. J. Gerstner. Când s’au discutat posibilitățile u­­nui canal care să lege râul Vltava de Dunăre, spre a se înlesni schimbul du mărfuri. Gerstner s-a ridicat contra a­­cestui plan și a propus construirea li­niei ferate. In sprijinul proiectului său, Gerst­ner a publicat în 1813 o lucrare spe­cială. Construcția liniei a trebuit să în­ceapă în 1814, dar din cauza războaie­lor lui Napoleon, lucrările au început abia în 1827. Privilegiul construcției și exploatării liniei l-a obținut fiul lui Gerstner, Antonin, care a fost profe­sor la Politeh­nica din Viena. în 1827 a fost gata linia ferată de la sud a Cehiei, pe o lungime de 62 km Transportul a fost inaugurat la 7 Sep­tembrie 1827, când primele vagoane, trase de cai, și-au făcut intrarea sub privirea unei imense mulțimi uimite la culme, în comuna Budejovice. După introducerea locomotivei, sec­torul ceh al liniei Budejovice—Linz, a fost folosit aproape în întregime. Cu prilejul jubileului, Asociația In­ginerilor cehoslovaci a organizat o ex­cursie pentru cercetarea rămășițelor a­­cestei linii, comemorând centenarul fe­roviar și printr'o festivitate la care au luat parte însemnate personalități din lumea științifică cehoslovacă. Relațiunile financiare americano-ermane Insuficiența capitalurilor europene pentru refacerea continentului sguduit de marele război, este astăzi un fapt, care nu mai trebue demonstrat. Cu cifre și documente am arătat că piața financiară a lumii se găsește de câți­va ani în Wall-Street, la New- York. Ori de câte ori a fost vorba de co­laborarea capitalurilor străine, pe care diferitele state europene o urmăreau cu stăruință, pentru a putea reface neîn­târziat, ceea ce războiul dărâmase, am relevat că drumul spre New-York sau chiar Londra, trebue să treacă pe la Berlin. Puterea economică a Germaniei și ascendentul ei asupra vieții economice europene, dinainte de război, îi rezer­vă locul pe care ea îl ocupă astăzi în­tre cei doi factori, cari până acum s’au cunoscut atât de puțin, între bancherul american și europeanul solicitator de împrumuturi. Câteva fapte, cu totul recente de alt­fel, vin să confirme din nou această si­­tuațiune. In adevăr, Senatorul Borah luând cunoștință de noul tarif vamal al Fran­ței, a declarat că nouăle taxe vamale însemnează preludiul unui război eco­nomic franco-american, de­oarece pro­­tecționismul care stă la temelia noului regim vamal, va exclude pe viitor, pro­dusele ce se importau până ori din America. Senatorul Borah a complectat că, de fapt, s-ar putea vorbi chiar de un ventual război economic pe care între­gul continent european intenționează să-l declare Americii. Reputatul om de finanțe de peste o­­cean a întemeiat credința sa pe consi­­derațiunea că noua politică vamală inaugurată în Europa, tinde să excludă produsele americane prin aceea că pu­terea de producție a continentului spo­rește pe zi ce trece. Totuși, în aceiași zi grupul finan­ciar Dillon Reed and Company din New­ York încheie contractul prin care International Acceptance Bank și Equi­table Trust Company, acordă lui Deutsche Bank, un nou împrumut de cinci milioane lire sterline, împrumutul acesta care va fi emis la cursul de 99 jun. (1) suta cu 6 la sută (a se nota cursul și dobânda cu care Germania obține împrumuturi în Ame­rica) este destinat exclusiv pentru aco­perirea nevoilor industriei germane. Astfel că în timp ce Senatorul Bo­rah, pornind de la studierea noului tarif vamal francez, constată că industriile europene sunt în plin progres, ceea ce constitue un pericol pentru produsele americane, marii financiari de peste o­­cean, acordă Reich-ului nouă credite necesare INDUSTRIEI germane. Pe de altă parte se anunță din New- York, că atât trustul bancar, cât și cel industrial de acolo, a cerut bursei fi­nanciare din Wall-Street, înscrierea hârtiilor de valoare germane pe cota oficială. Până în prezent nu sunt admise în bursa oficială de peste ocean, decât hârtiile de valoare engleze și olandeze și cu înscrierea acelor germane, indu­stria, banca și comerțul european vor fi reprezentate prin trei state, din cele douăzeci și ș­apte câte numără conti­nentul nostru. Nu vom reaminti decât în treacăt colaborarea americano-germana, care sta la baza exploatării concesionată de Soviete­lui Standard Oil american în regiunea Batum, pentru a releva punc­tul la care se găsesc relațiunile finan­ciare dintre cele două state. iBica^in­deri­e industri­ale ale Austiei Pe baza datelor asupra asigurări­lor mun­citorești în cazuri de accidente, camera muncitorească austriacă a elaborat statis­tica întreprinderilor din Austria in anul 1926. In total, au fost anul trecut in Aus­tria 34.000 întreprinderi Industriale, dând de lucru la aproape jumătate milion mun­citori. Din acestea, 24.000 erau întreprinderi mai mici, cu 1—5 muncitori. In industria austriacă, predomină întreprinderile mici și medii (cu până la 100 muncitori). Intre­­preprinderi cu 101—500 muncitori sunt în număr de 662, cu 501 — 1000 muncitori sunt 95. întreprinderi cu un număr de muncitori ce trece peste 1000. există 29 si Întrebuin­țează In total 52.000 muncitori. început mă credeau incapabil. Și, lu­crând așa, nimic pedant , n’ar fi cre­zut că nu se poate publica un text de după 1700 fără a-i numerota pe mar­gine rândurile ca pentru versurile lui Homer și discursurile lui Demostene. Studiile lui Hașdeu, fie că e vorba de filologie, fie că se ocupă de istorie, sunt un îndreptar de bună rânduială. Viziunea perfectă a problemei , cată deosebire până la barbaria unui Phi­­lippide care, confundând traducerile, inutile, de texte cu injuria personală, zvârlită în fața presupușilor săi ad­versari, sperie și desgustă prin massa informă a voluminosului său volum 1 Odată definită problema, nu se pierde vremea cu acele discuții de păreri moarte care procură biruinți ușoare, ca și cum nevoia ar cere să urmărești până la tata Noe originile cronicii lui Zilot Românul. Afirmațiile bine înte­meiate curăță terenul fără polemici în care se amestecă patima personală. A­­poi informația, totdeauna de o extra­ordinară bogăție — pe care vor pu­tea-o apoi întrebuința alții, — se pune la lucru, întregi domenii de izvoare ne-au fost revelate de acela care cu­noștea atâtea literaturi închise noua. Uneori prea întinsă, discuția e în­tro- au îngrămădit tot bronzul unei porții armonioase. Construcția era pentru el o necesitate ca pentru ori­cine are acel dar neprețuit care e ta­lentul literar. A izgoni talentul literar din știință, a-i ostraciza e o mare gre­șeală. Precum, ca în cazul lui Car­­ducci, atât de mare poet și pentru dis­ciplina filologică pe care și-a impus-o și care a dat alt răsunet „Odelor bar­bare“, literatura profită din critica și stăpânirea de sine a științei, știința, mai ales cea despre om, are atâta ne­mone­tării pentru monumentul uriaș al unui mare ministru înainte de a se ridica acela al Suveranului său, în Capitala cam ușuratică și foarte zgomotoasă, pepinieră de ariviști, care nu simte lipsa statuilor lui Alecsandri și Emi­­nescu și măcar a unei pietre comemo­rative pentru Bălcescu, va veni poate vremea ca într’un loc ales — ce ar fi dacă s’ar reținea pentru un parc al Universității, pline de culoare și ce­lule de temniță, locul vechii Primării, voie de nesfârșitele mijloace, de a ex­­tinde animale domestice din edilitatea tremă finețe, ale adevăratei literaturi. Adevărurile pe care le putem atinge sunt așa de relative încât numai ta­lentul le poate da notația exactă. A vârî cu de-a sila în știință harnice su­flete grosolane e o eroare, un păcat al seminariilor de modă germană II. Universitățile noastre. Un ochi profa­­num trebuie scris la ușile lor. In aceste însușiri stă valoarea edu­cativă a lui Hașdeu. Din opera lui tre­buie, cum ziceam, să se facă pe acest criteriu alegerea. Și această alegere nu trebuie să în­târzie. In Bucureștii cari au statui de foști primari și de foști miniștri și cari N. IORGA Capitalei permit azi să se instaleze a­nimalele sălbatice ale unui circ ? — figura lui Hașdeu să apară în toată măreția frunții lui brăzdate de fulge­rele revelațiilor. Dar până atunci să coborîm în suflete figura lui morală în ce a fost mai puțin legat de pati­mile pământului. Și din cartea comemorativă cel cari așteaptă lui Hașdeu numai tăgăduire/ răsturnare și imaginație vor descoperi unul, mai adevărat și mai necesar, care e afirmație, întemeiare și ințelepciune. FristSfistis­ de Arte Grafice „INDREPTAREA“, Soc­ Anon­imă fac acțiuni.. Calea Victoriei Mo. 65 — București -ooooooooo- ULTIMA ORA O problemă și mai multe competente care o compromit Tragedia unui regulament, și a câtorva zeci de mii de cetățeni ** .­­­­ . —.. .I [UNK]i—r»gLi îl [UNK] li ut J I f^r**"* „Opera constructivist Ca în operetă, ca în opereta bufă și veritabilă... Ce-ați zice de „eroul prezumțios, care ar porni pe scenă, de colo până colo, agitat ca Hamlet, pur­tând planuri și schițe, căldări, mistrii și târnăcoape, declarând mereu că nu vrea de­cât să zidească, să du­reze cetăți și catedrale, monumente și cartiere... Ca la sfârșitul farsei, să dărâme o singură, o modestă căsuță de cantonier, întâlnită în cale... Ce-ați adaoga, dacă în prealabil, de­zechilibratul personagiu și-ar scoate, și ar ceti la lumina rampei, diplome, articole, și pergamente, din care să reiasă necontestata lui competență, te­nacitatea lui la lucru, neînfrânta lui dorință de a clădi cu orice preț, cu orice riscuri, ori­unde...? Este ceea ce­­ se petrece ■i cu guvernul în care colaboratorii de varii nuanțe, constituesc un con­glomerat pestriț ca discul lui Newton, — din a cărui rotație accelerată in loc să se reconstitue lumina albă,— eterogenul mozaic face să apară bestia și haosul. Este ceea ce se petrece cu încu­rajările prin legi și regulamente, pentru construc­țile de după război. Un scurt și sugestiv istoric: Lipsa locuințelor a mers crescând de la indicerea păcei. Toate centrele ur­bane suferă de această stare de lu­cruri. Dar la noi ca nicăeri... Aiurea in Franța, in Germania și chiar in Capitala Austriei învinse, autorită­țile au pus umărul și au adus la contribuție budgetul public. S’au ri­dicat zeci de mii de case, sute de mii de apartamente pentru toate cla­sele populare, începând cu muncitorii, cu meseriașii, cu slujbașii publici și particulari, s’a sfârșit cu intelectualii cu magistrații, cu ofițerii și cu das­­călimea. Deunăzi, consiliul comunal socia­list din Viena constată că și-a îm­plinit un angajament electoral: să construiască al cincizeci miilea a­­partament... In România Mare La noi, nimic, sau pe lângă el... In 1920,o lege,întâia lege Trancu­­lași a constituit întâiul gest serios de încurajarea construcțiilor. Se ofereau scutiri de dări, și diferite alte ușurințe celor cari construiau, căci soluția problemei locuințelor este una și singură: clădiri noi, apartamente bune și multe. Re­ducerea chiriilor ar fi o conse­­cuință firească. D. Vintilă Brătianu, la 1922, a redus enorm avantagiile lege­ ci­tate. Și guvernul liberal al com­petențelor s’a grăbit să... nu facă nici un pas mai departe, până la 1927... Cinci ani, de „operă“ a compe­tențelor... Perseverent, d. Trancu-lași a adus în parlamentul trecut, a doua lege bună. Legea s’a votat. Mulți au început construcții. Și mulți alții ar fi pornit pe aceiași case dacă, din întâmplare, partidul li­beral nu și-ar fi readus compe­tențele la cârmă. Regulamentul legei, nu s’a făcut nici până azi, cu toate că este in­dispensabil. Competențele Ba lucru Alegerile și indiferența guver­namentală au pus punct unei le­giferări utile. D. Dr. Lupu trimes la Geneva, s’a molipsit se pare de vechea teorie liberală, că trebue să se strice tot ce face bun adversarul. Mii de procese fiscale sunt în curs, din această cauză. Percep­torii nu știu ce să facă, iar te­merarii cari încercau să constru­iască s’au oprit, din prima nesi­guranței legale pe care o mențin guvernanții. Iar în acest timp, criza de lo­cuințe se agravează, chiriile se urcă din lipsa concurenței; chi­riașii sunt profund îngrijorați, căc scadența legei excepționale se apropie. Iar proprietarii văd cu groază că adese­ori chiriile abea acoperă dările și reparațiile... Cui să mulțumim pentru sincopa care a lovit construcțiile ? Guvernanților cari se înebunesc după continuitate, mai ales când e vorba de negația, de șicane și de orgoliu politic Ht * * * „Competenții“ aceștia, seamănă leit cu personagiul ridicul, care pe scenă, strigă la răspântii că vrea mereu să construiască. Pe când, în culise, dărâmă și pune bețe în roate... Dar nu cumva stimabilul, îm­­pedicând noile construcții, își asi­gură vinovate câștiguri? Nu cumva el exploatează lumea, și o «împe­­dică să scape de acest jaf gigantic»? Este ceea ce ar trebui să se ur­mărească. Rep. Studiul Hoteanței In Iugoslavia se acordă o mare aten­ție chestiunilor albaneze și astfel s-a ajuns la întemeierea unui seminar pen­tru studiul limbei albaneze pe lângă Universitatea din Belgrad. începând cu anul 1923, acest seminar scoate „Arhiva antichităților, limbei și etno­grafiei albaneze". Până acum au apă­rut ș­ase volume ale acestei arhive și după cărți speciale. La „Arhivă" colaborează nu numai cercetătorii iugoslavi ci și învățați străini, cari se ocupă de Albania. Numeroase sunt articolele germa­­ne, franceze și italiene. Revista acordă o deosebită atenție și problemelor economice albaneze Organizația național-țărănistă din Iași, e pe cale de lichidare. Certurile și înfrângerea din ale­geri au pus capăt se pare, șefiei d-lui Costăchescu. Se anulează alegerile parțiale Se afirmă că și în consiliul de miniștrii s’a ventilat idea „anularei“ alegerilor parțiale la Bălți și Du­­rostor. Credem că e o glumă. Ori­câte abuzuri s’ar fi putut co­mite în cele două județe, ele sunt nimicuri pe lângă grosolana falsi­­ficare a alegerilor generale. Un agitator la Bălți a putut reuși să asmuță țăranii, și unul din ei să fie ucis. Dar în alegerile gene­rale s’au omorât oameni, au fost maltratați mii de alegători, s’au fu­rat urnele și s’au măsluit rezultatele. Daca e vorba de invalidări, și de anulări, d. Brătianu să înceapă cu alegerile generale și apoi să treacă la incidentele de la Bălți și Durostor. Chestia optanților unguri va veni mâine Sâmbătă în discuția Ligei Popoarelor. Câte­va bastimente de război, so­vietice, au încrucișat vreme de o oră, in fața portului Constanța. Prezenta flotei sovietice in apele noastre teritoriale, a provocat des­­tu­e comentarii. E vorba acum , dacă, doamne fe­rește, demonstrația lua și altă formă, cu ce am fi răspuns ? Teatrul „Caragiale" deschizând stagiunea Sâmbătă 17 Septembrie a­­duce la cunoștința publicului că spec­tacolele vor începe precis la ora a­­nunțată. Spectacolul de deschidere cu „Mi­nistrul" va începe la ora 9,15. Ministerul instrucțiunii a înființat o școală de meserii în orașul Zimni­­cea. Școala va funcționa în localul școalei primare No. 2 din această localitate. Ministerul instrucțiunii, aduce la cu­noștință studenților români din străină­tate, că pentru a putea obține carnetul de identitate pe C. F. R., trebue­ să facă dovada că sunt bacalaureați ,cei ce nu vor putea face dovada cerută, nu vor primi sus numitul carnet. Viitorul scrie : „Prin viitoarea lege a contabili­­tății se constitue controlul preventiv in mânuirea banului public și în a­­elaș timp se stabilește o mai largă răspundere a funcționari­or contabili mânuitori de bani publici. După ce va fi alcătuit acest pro­­ect de lege, va fi depus in parla­ment tn sesiunea de toamnă“. Ilie la 1914,—adică de 13 ani, — partidul liberal conduce țara, cu ușoare întreruperi. Domnii cari au stat în perma­nență la guvern, de ce au așteptat întâi seria nesfârșită a fraudelor și jafurile nepermise în budgetul țarei ? Se vorbește în ziare de un inci­dent care s-ar fi produs la Zalău, cu prilejul unui banchet oferit d-lui profesor N. Iorga, banchet împe­­dicat de administrație. Știrea nu este exactă. D. profe­sor Iorga a fost invitat la un ban­chet, la Careii Mari, de către în­vățătorii congres­ști. Banchetul urmând să aibă loc la o oră când d. profesor N. Iorga trebuia neapărat să se găsească în altă localitate, d-sa s’a văzut obli­gat cu r­egret, să renunțe la el. Niciun incident, de nici un fel, nu s’a produs și cre­dem că nu se pu­tea produce. In Basarabia, fraude icoane, de sute de mi. In ziua de 14 Septembrie, s’a de­clarat la București un singur caz nou de paralizie infantilă.

Next