Neamul Românesc, noiembrie 1927 (Anul 22, nr. 165-190)

1927-11-03 / nr. 167

Loteria Sinistraților jLomfiS © corespui’üse înainte de 11 Septemtes*!© 1927, sunt valatile și jss ntm a doua tragwe din la 1 Ianuarie 1958 mmr diă au cAstigăT La prima tragere m. ****** **■***% lozurile se găsesc de vânsare la Bine?, Casss de schimb in PilSUrești și comitetul Centra! pentru ant ©?ar © a Sinistraților strada I?âwreant* Mo. 6 Ita|ul II « kä«amb«i.iSä l@igrii» se găsesc de vânzare la Rand, Casse de schimb« lg| HrOBIWC la comitetul Județean, de ajutorarea Sinistraților (Prefecturi| și subcomitetele Comunale de ajutorarea Sinistraților (Primării) LEI 1 © U L@2 S5ITUEH 257« Leien uni cniinii Gris © bun Român, va sprijini opera de luminare a neamului cumpărând un bilet la LOTERIA Ligiii CULTURALE Autorizată de guvern cu No. 5570 R. din ÎS Martie 1927, pentru construirea Așezământului Ligii In București cys un bilet he 40 les se pot câștiga: 1 premisa «s© Sei.................................................. 1 premiss ei© iei ....... ...................... 1.000.900 9 premii â lei . .................................................. 209.000 4 premii âlei....................................................... 6 premii â Sei ....................................................... W premii â lei....................................................... în premii âlei....................................................... 20.000 2 © premii ă lei....................................................... 10.000 ETC., ETC., ETC. In totals 519 premii In valoare de 7.000.900 lei BILETELE SE POT GASI: la bănci, librarii, diverse magazine, tutungerii, chioșcuri de ziare, etc., și la BIROUL LOTERIEI LIGEI CULTURALE BUCUREȘTI STR. LUTERANA No. 6 ETAJ I. (TELEFON 329/47) unde se pot cere orice lămuriri verbal, telefonic sau în scris (adăugând timbre pentru răspuns) CUMPĂRAȚI BILETELE LOTERIEI LIGEI CULTURALE Noii profesori cu titlu definitiv Au fost numiți, cu titlul definitiv, în învățământul secundar pentru băieți și fete, următorii profesori cu titlu provizoriu : Preotul Octavian Popa, profesor la liceul din Făgăraș, pentru specialitatea religiei; Filip Pânzariu, profesor la școala medie din Bulboaca, jud. Tighina, pentru specialitatea matematici; Stavru Tarasov, maestru la liceul din Brăila, pentru specialitatea de desemn și caligrafie ; Matilda Stroescu, profesoară la școala medie din Arad, pentru specialitatea limba franceză ; Iulia Aslan Ionescu, profesoară la școala secundară de fete din Brăila, pentru specialitatea istorie și geografie principale și limba română secundară. Platea petrolului lut Polonia Comercianții polonezi de țițeiu brut așteaptă o îmbunătățire a condițiunilor de desfacere în sezonul apropiat și de aceia cumpără intensiv. Pentru 10 mii Lor,titeiu brut marca Boryslaw si plătește 214 dolari. fase. Ca să crească mare și puternic, cuceritor Luceafăr al Lumei, îi trebue răgaz de liniște, apoi neadormită veghe și aprigă propagandă, pentru ca această idee divină a Păcei să rotească ca o imensă spirală, cucerind sufletele elitelor luminate conducătoare, biruind, astfel, majoritatea cugetelor culte și asigurându-i atot stăpânirea. Multe piedici va mai avea în cale din partea marii finanțe, marii industrii și a șovinismului sălbatec și brutal, dar dacă vom crede cu toții în acest ideal sublim, nu cu avântul furtunos al credinței înflăcărate, pătimase până la supremă jertfă, atunci casca de fier blestemată a militarismului prusac Stahlhelm — se va prăbuși în adâncul uitare’, în besnia amintirilor înfiorătoare ale războiului mondial. însă, tot ce se făurește și se scrie trebue să aibă un glas minunat, care să răspândească marele adevăr de la cele mai vestite tribune. Această trompetă de aur minunată nu poate fi ținută în mână, astăzi, decât de ilustrul orator francez Aristide Briand. este și un tactician extrem de iscusit. Urmăresc, acum, cu un interes pasionat, final joc dd, șah diplomatic, al d-lui Briand față de soviete, profitând de momentele grele prin care trece Rusia actuală, în urma ruperei de relații cu Englitera și a trăierei creditelor puternicei finanțe Anglo-americane. Dacă se va isprăvi, după cum prevăd, cu un pact de neagresiune între Franța și Rusia, la care vor participa Polonia și România, atunci războinicii germani șoviniști în frunte cu contele Westarp vor fi ,,Kaputt”, — iar amănuntele extrem de interesante ale luptei diplomatice, mânate atât de maestrii de doriand, vi le voiu expune aici, N. N. LENGUCEANU Cărți-Reviste In editura Fundațiunei I. V. Socec, București, Splaiul Cogălniceanu, 35. Prof. dr. Dubois: „Educația prin sine însuși", rostul vieții, lei 10; Mircea Florian: „Arta de a suferi", trepetnic sufletesc, lei 14 ; Cebes, 500 a. Chr.: „Imaginea vieții omenești" , La Fontaine: „Fabule", Vol. I și Vol. îI, Iei 12; S. O. Marden: „Puterea cugetărei", izbânda și fericirea sunt in puterea noastră. Teama paralizează puterea interioara. Otrăvirea mintală produsă de gândurile false, lei 8 . Charles Wagner: „Viața cumpătată", gândirea cumpănită. Trufia și simplicitatea în relațiile sociale, lei 10; G. Scraba : „Vasile Conta", studiu filosofic, lei 10 ; N. Iorga : Mihail Kogălniceanu", lei 12; Marcu Antoniu: „Cugetări asupra vieții", lei 4 ; Alexandru Pelimon : „1821", roman istoric, lei 8 ; G. D. Scraba: „Ion Eliade Rădulescu", lei 20; Emil I. V. Soceci „De la naștere la moarte", nașterea. Anii dintâiu. Vârsta copilăriei. Tinerețea. Maturitatea. Bătrânețea. Moartea, lei 20 ; Alexandrina Demetrescu : „Abecedar pentru învățarea limbei franceze", ilustrat: lei 6; Mircea Florian : „Rostul și utilitatea filosofiei*, filosofia ne învață ca să trăim, liberează individul. Spiritul, simțul filo-sofic, lei 10; N. T. Orășanu : „Diciționar politic", Lei 4 ; Epictet: „Purta, Idea, îndrumarea în filosofie", lei 35; 1 Emil I. V. Socec: „Ca să fi om..." lei 4 ; Mircea Florian: „In nevrozele și tratamentul lor moral", lei 60 ; Emil I. V. Socec: „Cugetări morale", lei 20. Spectacole AZI: MIERCURI, 2 NOEMBRIE TEATRUL NAȚIONAL: Omul cu mârțoaga. OPERA ROMANA : Manon,na. TEATRUL REGINA MARIA: Taina. TEATRUL MIC: Altul la rând. TEATRUL CARAGIALE : Ratații. CINEMA SCALA a fost Vlaicu: Monumentala înscenare: Când cerul și pământul se întâlnesc, cu John Barrimore. CINEMA FRASCATTI: Calvarul unui tânăr, cu Ernst Verbes și Eveline Holt. CINEMA ODEON: Puntea Pisicii, cu Lissi Anna si Jack Trevor. CINEMA LIPSCANI: Casanova, ultimul film cu Massoukine. CINEMA CAPITOL: Napoleon. CINEMA MARCONI: Prizoniera și trupa I. Mihăilescu. CINEMA ROMA : Regele oțelului, cu Milton Silis și trupa Tomescu. CINEMA RAHOVA: La folie du jour, în 7 acte. CINEMA VOLTA BUZEȘTI: Prima dragoste, prima durere. CINEMA EFORIA: Cei trei draci, cu Lon Chaney. Incendiu la Ploești Un groaznic incendiu a mistuit era sala cinematografului Cooperativa, sittuat în centrul orașului Ploești. Focul a izbucnit în timp ce filmul rula și sala sa era plină de lume. Pansea a fost de ne- descris: înainte ca focul să se fi întins, lumea s’a putut salva. Focul a luat naștere de la un film aprins din cauza unui defect al aparatului. Pagubele se evaluează la peste 55 milioane lei. €?%si A APARUT „URBANISM LA ÎNDEMÂNA TUTUROR ” de T. Raymond cu o prefață de R. Dautry, Ingineri. Traducere cu un studiu introductiv de T. T. SOCOLESCU, arhitect și fost primar al Ploieștilor, Editura Municipiului Ploești, „Cartea Românească”, 1927, București. Prețul lui 200. Bsaa M HBBBaBBa NEAMUL ROMANESC Cooperație agricolă din Rusia Meseriașii ruși de la sate sau micile orașe nu încetează de a fi totodată și agricultori. Nu posedă însă decât puțin pământ, în marea majoritate un ha, și numai în cazuri excepționale mai mult decât Plia. Acești meseriaș sunt constituiți într-o cooperativă, care numără acum peste 600.000 membri, adică cu 200 de mii mai mult decât în 1924. Situația lor materială s-a îmbunătățit de asemenea simțitor în ultimii ani. Tranzacțiile încheiate in 1926 de aceste cooperative s’au ridicat la 547,7 milioane ruble față de 96,9 milioane ruble în 1924. Mumm“l A. Convocare In lipsa d-lui Președinte, care nu este in țară, și conform art. 25 din Statute, subscrișii Cenzori ai Soc. Anonime „Renaissance ", convocăm pe toți domnii Acționari ai Societăței în Adunare generală extraordinară, pentru ziua de 20 Noembrie 1927, ora 10 dimineața. Strada Lipscani No. 55, la sediul Soc. Anonime „Au Printemps de Bucarest”, pentru a delibera asupra umătoarelor : 1) Aprobarea bilanțului pe timpul dela 1 Ianuarie 1927—31 Octombrie 1927; 2) Darea de seamă a Consiliului de Administrație și descărcarea Administratorilor de gestiunea lor pe acest interval de timp; 3) Propunerea de lichidare a Societate; ; 4) Numirea lichidatorilor în cazul când s’r admite lichidarea; și 5) Alegerea unui nou Consiliu de Administrație pe timpul până la 31 Decembrie 1927, în cazul când nu ii’ar admite lichidarea. Domnii acționari ca să poată lua IParte la vot, trebue să depună acțiunile în București, Str. Lipscani No. 55, la sediul Soc. An. „Au Printemps de Bucarest", cel mai târziu până în seara zilei de 4 Noembrie 1927 Domnii acționari pot lua parte la vot, fie personal fie prin mandatari. Mandatarii trebue să fie și ei acționari. Femeile măritate se pot prezenta prin soții lor, minorii prin tutorii lor chiar nemandatari. Dacă în ziua de 20 Noembrie 1927 ,nu se vor întruni un număr suficient de acționari ca să poată delibera în mod legal, se va ține o nouă Adunare generală, fără altă convocare în ziua de 27 Noembrie 1927 ora 10 dimineața, tot în Biuzești, Str. Lipscani No. 55, când conform art. 32 din Statute, Adunarea se va tine cu un număr de acționari care să reprezinte cel puțin 1/3 din acțiunile emise, iar hotărârile se vor lua cu o majoritate de 2/3 din acțiunile celor prezenți. Cenzori: Filip I, Gesticone M. Ciutca L, Ghelbentt, O consfătuire politică a prietenilor noștri din Capitală, a avut loc aseară la d. G. Tașcă, profesor universitar, preș ©ședințele organizației noastre din Capitală. Un foarte mare număr de amici, au participat. După cuvântările d-S ©. O. Tașcă, C. Cihodariu, Bosineff Paraschivescu, Postelnicu, Dumitriu, Șoimu, Colonel Ștefănescu etc., s’a discutat asupra tuturor chestiunilor politice la ordinea zilei. S'a ridicat cenzura telegramelor către presa străină. Dar de ce a fost luată o măsură atât de inutilă ? Independența Română, scrie :"„arestarea d-lui Manoilescu constitue o măsură preventivă“ ... Pentru un complot de unul singur, adăugăm noi. Confratele „Cuvântul“ anunță că între Regență și guvern sunt adânci neînțelegeri pe chestia interzsă. Banca Națională a reușit prin ultimele măsuri luate să împiedice specula care se făcea cu leul nostru în ultimul timp, întrebarea este dacă Banca Națională va putea para la timp primejdiile la care e în permanență expusă moneda noastră atâta vreme cât nu va fi stabilizată. Nu crede guvernul să ia o atitudine în privința stabilizării ? Tot nu e încă convins că unicul mijloc de apărare a monedei noastre este stabilizarea? Ancheta în privința d-lui M Manoilescu continua. Joi sau Vineri va fi probabil terminată. Azi va lua cuvântul la discuția la Mesaj.d. general Averescu, președintele partidului poporului. Se vor înscrie printre apărătorii d-lui M. Manoilescu și patru ofițeri generali în rezervă. Procesul va avea loc probabil către sfârșitul săptămânei viitoare. Cu începere de ezi s’a desființat clasa IV-a pe căile ferate. Azi începe examenul de farmaciști dirigenți. Joi 3 Noemvrie 1927, orele 9 seara, Societatea culturală „Tinerețea“ va continua seria de șezători cu a 115-a șezătoare artistico-culturală în Sala Ateneului Popular „Principele Mihai“ Calea Griviței 56 (alături de Biserica Sft. Voevozi). Domnul N. Batzaria, președinte, va vorbi despre : Anton Pann și vor urma: Declamații, vioară, chitară, mandolină, comunicări etc. iar la urmă se va juca „Deputatul pălmuit“ comedie într’un act, localizată de V. C. Morțun. Șezătorile vor continua regulat în fiecare joi seara în aceiași sală. ULTIMA ORA D. Ion I. C. Brătianu e pe nisipul perfid al mărei... politice. Tiranul și-a perdut busola, și nu se mai orientează decât după știrile alarmante, contradictorii și inexacte, pe care i le furnizează generos și palid, ministrul I. G. Rădoiu. Din „complotul“ Manoilescu, n’a mai rămas nimic, sau aproape. Lamentările și pledoariile oficioase, trimise de guvernul Brătianu presei străine, nu fac decât să confirme absurdul unei provocări și lipsa totală a unei directive. Chestia Închisă, o deschide mereu. Însuși el. Ion I. C. Brihians, umplând presa accidentului de tot ce-i poate furniza „propagandiștii“ stipendiați din budget de d. Titulescu, pentru ca să elogieze dezastrul iremediabil al regimului liberal. Ca nici o dată, Dictatorul caută argumente ca să juste ° fiee o imensă greșeală. El lasă în ziare străine, impresia ei arestarea d-lui Manoilescu e preventivă. Ca să poată da Înapoi, Înspăimântat, in fața imensului ridicul care amenința să Îngroape un „mare“ partid și o ură nemărginită. Destinele României, nu pot fi Insă în funcție de antipatiile unui tiran și de interesele meschine ale unui partid. Comemorarea lui Nicolae Bălcescu La 29 Noemvrie a. c. se împlinesc 75 de ani de la moartea lui Nicolae Bălcescu. In vederea aceasta, Prietenii Istoriei Literare au hotărât să consacre ședința de Joi 24 Noemvrie comemorării marelui naționalist și istoric. Vor vorbi d-nn P. P. Panaitescu, conferențiar la Universitatea din București, despre «O operă necunoscută a lui N. Bălcescu” și Prof. Vasile V. Haneș, despre „N. Bălcescu la Paris’, Punându-se în discuție chestiunea unui pelerinaj la Bălcești în Argeș, satul copilăriei și al tinereței lui Bălcescu și leagănul familiei sale, d-nii profesori Vasile V. Haneș și C. Dinu și d. N. Mironescu, absolvent al Facultății de litere din București, au acceptat să se ducă la Bălcești, să ia contact cu d. Radu Mandrea, strănepot al lui Bălcescu, și cu fruntașii acelei comune în vederea atât a pelerinajului, cât și a descoperirii de noi date despre marele naționalist și familia sa. In caz când pelerinajul se va putea face, se va aduce aceasta la cunoștința generală prin ziare. Prescrintecă permiselor de circulație luată pe c.f.r. Urmând ca dela 1 ianuarie 1928 să se preschimbe toate permisele de liberă circulație, atât permanente cât și anuale și temporale pe formulare noui, Direcțiunea Generală C. F. R. a cerut tuturor organelor să înainteze tablouri de personalul care prin natura serviciului, au absolută nevoe să se deplaseze. In aceste tablouri se va trece numele și pronumele funcționarilor, felul funcțiunei, distanțele pe cari urmează să călătorească, precum și numărul și felul permisului avut. Tablourile vor fi înaintate până cel mai târziu la 15 Noembrie. Cei ce nu vor trimite până la această dată, nu vor mai obține preschimbarea permiselor. rmn iii»nrr , n iiiaiii im ■i—fni i n iii«» ii uimi num —i ni mîimii«in miimuiii—hiimu—«iui—upmiliil, rrnii - -ni-țr < n.i.,„n Institutul de AH ® Grafice i, INDREPTAREA". Ses. Anonimă.D3 ac îs scriÎ» Galea VM«riei Ne. ® 5 — 3âș«îneșt|. Lucrăturile d-lui 1.G. Duca min Twwrnwwi Cancanurile liberale Ministrul de Externe compromis San suspect in ochii șefului ? mm... mni iwiTMHli iii iani„iiinMiw?CT7as»aMwaT[ hmmb D. 1. G. Duca nu e dintre miniștri, cel mai mulțumit în guvern. Nu e, fiindcă trebue să împartă o problematică autoritate la Ministerul de Interne cu „asistenții" săi d-nii Richard Franasovici și Guță Tătărăscu. Și mai ales nu e mulțumit după cum arătam și ori — fiindcă este controlat. Este controlat de d. Richard Franasovici care a căpătat — după cum se știe — întreaga încredere a d-lui Ionel Brătianu. Ministrul de Interne însă nu înțelege să fie sub tutelă. De aceia a făcut în diverse rânduri intervenții —infructuoase— pe lângă șeful guvernului, să i se lase mână liberă la departamentul său. „Infailibilul" însă înțelege să menție Statuquo. Din mai multe motive : Nu vrea să sacrifice ,pe d. Richard Franasovici care, — peste capul d-lui Duca — a adus guvernului oarecare servicii pe care nu se poate uita d. Brătianu, l-ar putea da poate „capul" d-lui Tătărăscu, dar d. Duca nu se mulțumește numai cu atât. Spunând că ori cu acest „cap“ ori fără el, lucrurile tot așa vor sta, deoarece d-sa va continua a fi controlat de d. Franasovici. E drept că pe acesta îl „apreciază“ mai mult, aceasta și explică de ce dorește atât de mult să nu-l mai aibe la Interne. D. Brătianu, însă nu înțelege să facă acum vre o modificare în componența guvernului spre a nu trezi noi apetituri. Nemulțumirile ce le are în privința Ministerului de Interne a încercat să le contrabalanseze d. Duca prin câteva lovituri la... Externe. A găsit un prilej de manifestare când, acum câteva zile, s-a anunțat că în privința legalității arestării d-lui Manoilescu și-au dat părerea d-nii Stelian Popescu și N. Titulescu. Ministrul nostru de Externe însă s’a grăbit a da o desmințire, arătând că d-sa nu avea nici o cădere a da guvernului consultațiuni juridice în chestiuni în care — modestia d-sale era greu pusă la încercare—nu se pricepe. Fiindcă—spunea d-sa—fiind profesor de drept civil, nu se pricepe în chestiuni de drept penal. * In consiliul de miniștri s’a petrecut cu acest prilej o scenă foarte dezagreabilă între d. Duca și d. Titulescu. D. Titulescu a reproșat Excelenței dela Interne că—prin relațiile ce le are cu unele gazete—a lăsat să se acrediteze zvonul că d-sa ar fi fost pentru depunerea d-lui Manoilescu. N’a precizat că ar fi fost în contra arestării „complotistului“, dar a arătat că nu-i convine să se ventileze în public ideia că guvernul ar lucra la adăpostul „autorității sale morale“. Cu atât mai mult cu cât d. Titulescu ține foarte puțin să se angajeze fățiș într’o anumită politică — într’o chestie când închisă când deschisă — a d-lui Brătianu. Fiindcă d-sa consideră politica actuală a regimului în această chestiune drept o politică pur personală a șefului guvernului, izvorâtă din considerațiuni înguste pe care Excelența de la Externe nu le poate adopta fără riscuri. Mai ales că d-sa a susținut tot timpul că nu este complect infeodat politice/ brătieniste, fiind numai un specialist în guvern . Or, prin lansarea versiunei că d. Titulescu ar fi dat guvernului consultația juridică de a aresta pe d. Manoilescu, d. Duca — autorul știrii și colportorul ei— urmărea să dea una din următoarele două lovituri. Sau să-l facă pe d. Titulescu să ia în chestia interzisă o atitudine contrarie sentimentului public, dar în concordanță cu vederile guvernului Brătianu. Dacă d. Titulescu n’ar fi dezavuat nimic, era solidarizat la politica d-lui Brătianu, și Ministrul nostru de Interne ar fi primit un nou certificat de abilitate dela șeful guvernului. D. Titulescu însă n’a lăsat să treacă primul prilej și a declarat categoric că d-sa n’a dat nici un fel de „consultație“. Ceia ce implicit înseamnă o desolidarizare de politica dusă de d. Brătianu. , Dacă s’ar fi realizat ipoteza pusă mai sus—aderarea tacită a d-lui Titulescu la politica personală a d-lui Brătianu—D. Duca ar fi izbutit să compromită prin aceasta pe ministrul nostru de Externe definitiv în ochii opiniei publice. N’a reușit s’o facă — A reușit însă— și acesta era reversul medaliei—întrucât d. Titulescu a dat cunoscuta dezavuare — să-l facă pe ministrul nostru de Externe suspect în ochii d-lui Ionel Brătianu. Și nu era aceasta prima împrejurare când d. Titulescu nu ar fi fost bine văzut de șeful guvernului. Care n’a uitat încă ofensa ce i s’a adus cu întârzierea d-lui Titulescu de a veni în țară să-i dea raportul în chestia optanților. * De altfel d. Daca nici nu urmărea altceva. Decât, sau solidarizarea d-lui Titulescu cu politica nefastă personală a d-lui Brătianu, și deci compromis. Tătărăscu terea acestuia în ochii opiniei public. Lucru ce nu i-a reușit. Sau compromiterea ministrului nostru de Externe în fața d-lui Brătianu. Și prin declarația de desolidarizare a d-lui Titulescu, — care a fost forțat s-o facă datorită abilității d-lui Duca — acesta a izbutit să creeze d-lui Titulescu o situație insuportabilă în guvern. E drept că acesta nu avea nici până acum una prea trandafirie. Al. D. N. Titulescu D*«ii șefi de organizație ai Partidului Național sunt insistent rugați să trievează de urgență cotizațiunile lunare. Direcția Presei și propagandei din Ministerul de Externe se va reorganiza Amicii noștrii din Ploești, sub conducerea neobositului și eminentului nostru fruntaș I. Munteanuu - Râmnic, au pus bazele unei a doua bănci locale. Le dorim aceiași izbândă pe care au avut-o mereu, mulțumită râvnei și devotamentului lor nedesmințite niciodată.